8,422 matches
-
e chiar așa. Deci, să nu ignorăm ce avem. Dan Cristian Turturică: Această ancoră nu va fi ea un pic diminuată după ce vom fi trecut examenul? Să nu cumva să ne comportăm ca un elev puțin mai leneș, care e fericit că a împușcat 5-ul și că nu a rămas repetent. Sorin Ioniță: E posibil să fie probleme acolo unde e vorba de voință politică... Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă jucați cu analogii periculoase. Sorin Ioniță: Corupția, Agenția de Integritate. Dar există
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de origine rromă... Mihai-Răzvan Ungureanu: Relațiile cu țara noastră nu trebuie să se construiască pe baza unor asemenea prejudecăți. Noi suntem, de fapt, o țară cu o populație cu un grad ridicat de educație, care ar putea să-l facă fericit pe orice antreprenor. În vremuri nu tocmai ușoare, am atins un nivel ridicat de creștere economică și am avut talentul de a depăși situații dificile. De la turism, high-tech și sectorul energetic, sunt multe oportunități de investiții în România. Stern: Recent
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Dar a te găsi, ca muta-n târg, să-ți potrivești ceasul intereselor de clan după cum bate vântul din vîrful cupolei e cam aiurea. Nu știu însă dacă dl. Sereș e capabil de o astfel de bătălie. El e deocamdată fericit să se bage în seamă, cam în felul în care personajul din poveste a aruncat o piatră în fântână, după care i-a chemat pe înțelepții satului s-o scoată. Nu-l văd pe Codruț Sereș, după cum nu-l văd
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
citească rîndurile pictate pe paginile cărții. Fiecare frază descrie puterea domniei lui cu o asemenea rîvnă plină de adorație cum n-a mai manifestat pînă acum nici un supus de-al său. Cartea era cronica veșniciei sale! împăratul era atît de fericit că a grațiat jumătate din condamnații la moarte de a doua zi iar pe Liu l-a răsplătit cu generozitate. Pe împărat îl chinuiau tot felul de fierbințeli, îl căzneau senzații malefice, gînduri rău prevestitoare. Tao-Tie, spiritul hain al pămîntului
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
gesturi, omul ăsta își uitase numele, obîrșia. Nu știa să citească, totuși afirma că aceasta este cartea care vorbește despre suferințele omului, da, și dădea din cap surescitat, holbîndu-se la pictură, a auzit de ea de multe ori, acum e fericit c-o poate vedea cu ochii lui. De acum, împăratul avea certitudinea că Liu, pictorul, l-a păcălit. în accesul de furie care-l năpădi din nou, puse să fie prins, aruncat în temniță, apoi îl condamnă la moarte. Suveranul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
timp, înconjurat tot timpul de o mulțime de admiratori, de gruzinii din Moscova care tânjeau sublim după Tbilisi, și de alți intelectuali locali îndrăgostiți de Gruzia și de mireasma vinului de acolo băut fără opreliști. Două săptămâni Jenia a fost fericită, și pădurea deasă din amiaza vieții ei zbuciumate a prins culoare, martie a fost ca aprilie, cald și senin, de parcă s-ar fi aflat în orașul ăla îndepărtat, însorit, așezat pe Kura, râul sălbatic. Și-a găsit liniștea. Nu pentru că
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
deasă din amiaza vieții ei zbuciumate a prins culoare, martie a fost ca aprilie, cald și senin, de parcă s-ar fi aflat în orașul ăla îndepărtat, însorit, așezat pe Kura, râul sălbatic. Și-a găsit liniștea. Nu pentru că a fost fericită două săptămâni, ci pentru că a simțit până în adâncul sufletului că sărbătoarea n-o să țină o veșnicie, și că omul acesta care-i aduce sărbătoarea-n suflet, omul ăsta petrecăreț, a nimerit în viața ei ca un dar uriaș, atât de
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
de datoria oamenilor politici să nu cadă sub limita decenței. Altminteri, vom ajunge, precum dl Csendes, să încurcăm borcanele, riscând să blocăm mașinăria democrației din cauza unor hachițe ce i-ar face fericiți, eventuali, pe maniaci. Cât despre securiști, ei sunt fericiți oricum! P.S. Dl Paul Goma își continuă vasta operație de autocompromitere. În câteva articole din ziarul ,Ziua", dl Goma afirmă în mod repetat că m-aș fi opus, alături de un vast grup de ceea ce domnia sa numește ,holocaustologi" (?!), publicării la Editura
Scurt discurs despre zebrificare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11380_a_12705]
-
vorba mai mult de un exercițiu cerebral, de autoimpunere a sentimentului de bucurie, decît de o trăire spontană, autentică. Entuziasmul este redus, experimentul eșuează și un poem precum Peisaj vertical demarat într-un cadru cu rezonanțe bucolice ( " Încerc să fiu fericit/ țîșnesc din nou sevele/ tineri mesteceni își clatină în vînt testiculele subțiri/ filamentele lor perechi tremură în aerul dimineții/ coaja alburie tresare/ sub buzele infinitului" p. 20), își găsește finalul în aceeași gaură neagră a existenței ( "plămînii mei ventilează un
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
Budapesta al acestui mod de apropiere dintre două literaturi, Vulcan fiind ales "membru extern al societății, înscriindu-se printre recunoașteri peste hotare. Ediția Iosif Vulcan desfășoară larg prezența omului și susținătorului de idei avansate curajos, într-o atmosferă nu întotdeauna fericită pentru scopul propus. Volumul I cuprinde Proză, Teatru și, în primul rând, Poezii. Volumul al II-lea, dens și amplu, privește Publicistica. Notele rețin în acest compartiment un interes deosebit, cum se întâmplă în mod curent când câmpul de cercetare
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
susținerea și perspectiva pe care o asigură corespondența, este în ultimă instanță un gest creator. Alături de evidenta densitate a evenimentelor puse în circulație, Parisul, de exemplu, drept "foculariu politic al Europei, descriere în care analiza specială a presei franceze concurează fericit cu particularitățile Expoziției României în cadrul Expoziției universale de la Paris, și cu modul germanilor de a face ziaristică, aduce respirația emoțională în descriere, a lui Iosif Vulcan. Dar îi și surprinde cultura, dimensiunea orizontului cuprinderii zestrei poporului român, mereu în comparație cu spațiul
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
bieți arendași peste trupe de culegători în uniforme au fost avansați la grade de general, când competența lor n-o întrecea pe-a unui brigadier ceapist. (Las' că dl. Constantinescu însuși, mare iubitor de soldăței de plumb, ne-a mai fericit cu un lot de mari galonați, că tot mai rămăseseră prin sertarele Cotroceniului câteva stele nefolosite!) Spaima întipărită pe chipurile comentatorilor politici, titlurile incendiare din paginile întâi ale ziarelor vorbesc mai degrabă despre deruta societății românești, decât despre pericolul reprezentat
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
aerul, - rad tot, adică. Ochii săi se înviorau brusc strălucind cu intensitate cînd era vorba de o catastrofă mai spectaculoasă... (Cînd cedează cu putere caracterul) * Să trecem sau să punem în paranteză teoria lui Da Vinci că din două slăbiciuni, fericit articulate, iese o forță complet străină de antecedentele reunite... Cîți iezuiți și cîți politicieni de anvergură nu speculară teoria lui Leonardo... Explicația altui mare politician: - Sînt trădător născut așa cum alții sunt eroi înnăscuți (sau născuți). Totul e să fii sincer
Sigma de rupere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16616_a_17941]
-
așadar, conflictul dintre un Neagoe (grav, patetic, prea metaforizant în poeme) și un Nea Goe (jucăuș, mobil). Un conflict (istoric chiar) intuit de Gheorghe Iova în postfața cărții: "Ce cucereau romanii ei numeau Dacia Felix. Acum ăștia d-acia de-i fericeau romanii aveau steag de război o piele de lup cu cap cu tot ce dădea șuier." Felix Lupu, Învățăturile lui Nea Goe, Editura Muzeul Literaturii Române, Editura Vinea, 2000, 280p., f.p.
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
fără gospodării, care, în 1990, își dădeau cu securea în cap pentru o sfoară de pământ au ajuns să-l lase de pârloagă! Acum, parcă descinși din faimosul tablou al lui Octav Băncilă, aleargă spre granița ungară de unde se întorc fericiți cu puiul congelat, de trei ori mai ieftin decât cel care, până mai ieri, cârâia în propria lui ogradă! Alegerile din noiembrie nu vor fi democratice nu doar pentru că se alege pe listă, ci din cauza distorsionării demografice. Peste jumătate din
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
Acolo (în România) eram plictisit de tot. Aici am sărit dincolo de cal așa... ca un nebun. R.G. - Și asta a fost bine, nu? A.C. - Încă e. R.G. - Ați reușit să vă dați adevărata dimensiune. Pentru asta ar trebui să fiți fericit. Puțini au parte de asta. A.C. - Pe Rue de Seine, pe Rue Mazarin toți mă știu. Le place ce fac. Pe acolo mi-am făcut veacul. R.G. - Acum v-ați stabilit la Galeria domnului Alain Margaron. Ce este de meserie
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
oricând printre noi. Pășește ușor, neauzit, pe lângă tablourile lui și se minunează de uimirea noastră cu aromă de bucurie. E puțin fericit, cu parcimonie, deoarece așa-i este firea, că truda lui n-a fost zadarnică. Nefericit, poate, prin viață, fericit prin operă. Acesta să fie până la urmă prețul veșniciei? Călin Alupi a atins-o cu penelul. Grigore ILISEI
Retrospectiva Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2236]
-
fi iubirea, m-aș teme de viață”). Cel care afirma „am descoperit frumusețea Limbii Române în poezie, iar în Limba Română mi-am descoperit Țara” s-a constituit el însuși într-un model de înaltă conștiință și integritate morală („Sunt fericit/ Că n-am cântat păunii.” - Despre fericire ). A trăit în simplitate, iubit de cei mulți, urât de cei puțini la suflet, asemeni lui Eminescu, și a plecat, dintrodată, la marea întâlnire, chemat de acesta, biografia și opera sa, primul și
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
poate nu-i, Eu cred să poată fi adevărat comoara să existe, De-aceea este bine, să nu dăm nimănui Din necredința noastră și ceasurile triste! Afară e frumos chiar dacă ninge răzvrătit Sunt bucuros că viața e frumoasă,și-s fericit ca, încă mai exist!... florentina crăciun Referință Bibliografică: Gânduri / Florentina Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV, 04 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Florentina Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
în fața lui Bernard, dar nu poate. Viața eroilor lui Troyat se desfășoară la limita fragilă dintre iluzie și autenticitate, dintre închipuire și dezamăgire. Fiecare crede despre celălalt anumite lucruri,pentru că are nevoie să creadă. Jean e convins că Bernard e fericit alături de iubita lui de 25 de ani, în mașina lui de lux decapotabila, în vila din împrejurimile Parisului și în excursiile pe care le face în Statele Unite. Bernard, la rîndul lui, mărturisește la un moment dat că îl invidiază pe
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
conta mai mult decât orice, în anii adolescenței și tinereții sale, o beatitudine a lecturii, cu atat mai greu de înțeles cu cât era practicată (trăită) într-un climat de grotesca austeritate proletara. La treizeci de ani, Nicolae Balotă este fericit cu cărțile sale (uneori multumindu-se doar să privească în extaz cuvintele, să știe că ele există; în închisoare va zgâria cu o sârmă pe suprafața săpunului dată cu DDT literele din care se compun numele unor filosofi, numai pentru
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
are ocazia să-l vadă pe Profesor, consideră faptul că pe un privilegiu. Scrisorile lui, de o înaltă intelectualitate și nelipsite de o anume vibrație literară, evocă anii de liceu de la Timișoara, cănd aștepta cu nerăbdare apariția "Revistei Fundațiilor Regale", fericit să descopere numele "marelui guru al tinereții" sale. Cultul maestrului ajunge până la identificare: "...de 15 ani încoace am fost tot atât Tudor Vianu cât am fost Ion Frunzetti". Și continuă pe o notă de umor: "Sunt fiul Dvs., vreți, nu
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
Marina Constantinescu Am plecat în mica excursie spre Teatrul Național din Iași cu speranțe. Că premiera cu A douăsprezecea noapte de William Shakespeare (tradusă de Mihnea Gheorghiu) va fi o reîntîlnire fericită cu regizoarea Beatrice Rancea după cîțiva ani în care n-am mai văzut nimic făcut de ea și am primit doar ecourile colaborărilor ei fructuoase din Ungaria. Faptul că scenograful Helmuth Sturmer a acceptat să lucreze cu ea, mi s-
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
dar în București nu sînt foarte ușor de găsit. într-un loc aveau asemenea plicuri, dar erau de format mare, în altul mi s-au oferit unele de o culoare gălbuie fosforescentă, ca vestele polițiștilor de la circulație. Așa că am fost fericită să-mi cumpăr în sfîrșit plicurile și să-mi îndeplinesc, chiar cu întîrziere, o datorie prietenească. Totul a decurs foarte bine, deși figura posacă a vînzătoarei contrazicea mitologia mea de familie. Acasă însă, am avut, ca musafirul din Vizită, o
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15574_a_16899]
-
Italia. În ceea ce le privește, Florentina și Mariana, care au în acest moment 13 ani, nu au manifestat niciodată dorința de a pleca să locuiască cu părinții lor, a căror limbă nu o vorbesc, și par să aibă o existență fericită în cadrul centrului educativ, unde își dezvoltă personalitatea și aptitudinile în mod satisfăcător. Mai mult, ele au solicitat desființarea hotărârilor de încuviințare a adopțiilor, astfel că ne aflăm în acest moment în situația stranie în care adopția Florentinei nu a fost
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]