8,208 matches
-
macroeconomică trebuie să fie consistente cu obiectivul de intrare a României în ERM2; b. măsurile de relansare macroeconomică vor fi consistente cu strategiile și măsurile adoptate la nivelul statelor membre, al zonei euro și al Uniunii Europene; c. indiferent de finalitatea măsurilor enunțate, acestea vor asigura practicabilitatea, eficacitatea și sustenabilitatea redresării macroeconomice, ca elemente de mobilizare a mediului de afaceri; d. se va asigura corelarea cauzală dintre măsurile de redresare macroeconomică și măsurile de reluare ireversibilă a creșterii economice. Opțiunile pe
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
istorice, cât și a istoricismului, care afirma că spațiul culturii și al spiritului nu se pretează la generalizări bazate pe regularități ale acțiunilor umane. Pentru sociologul german, diferențele dintre științele naturale și cele istorice apar ca urmare a intereselor și finalităților cognitive diferite ale cercetătorilor, și nu din cauza metodelor diferite folosite sau aplicabile în cele două categorii de științe. Științele naturale sunt interesate în formularea de legi abstracte, generalizate din regularitățile evenimentelor naturale. Stabilirea regularităților însă „nu constituie un scop, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
exprimat sau tacit, conștient sau inconștient - selectate, analizate și organizate pentru expunere. Dacă metodele de investigație sunt universale și strategia de folosire a lor este determinată de alegerea problemei, de interpretarea ei (de paradigma în care este formulată) și de finalitățile cognitive ale cercetătorului, pentru eficiența demersului științific este important ca acestea să fie exprimate explicit, atât pentru cercetătorul însuși, cât și pentru receptorul rezultatelor, iar metodologia folosită să fie adecvată acestora. De altfel, Charles Tilly, unul dintre sociologii contemporani majori
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care sporește înțelegerea. Analistul este cel care stabilește însușirile obiectelor, relevante și importante pentru cercetarea sa, și construiește un model de dimensionalitate a datelor care să ușureze studiul mulțimii de obiecte, al variabilelor sau al fenomenelor. Există tehnici a căror finalitate este tocmai construcția unui model dimensional al datelor concis, inteligibil și interpretabil, prin reducerea dimensiunilor care descriu datele. În capitolele următoare vom discuta în detaliu câteva astfel de tehnici de analiză a datelor. Putem adânci înțelegerea conceptului de dimensionalitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de un termen tehnic, al cărui conținut se referă exact la numărul minim de „surse” de variabilitate a datelor, și anume rangul matricei prin care sunt reprezentate datele. Fiecare dintre aceste înțelegeri va fi utilizată în analizele care au ca finalitate sumarizarea și reducerea datelor și vor fi pe larg dezvoltate în capitolele respective. De la chestionar la baza de date: cum „traducem” întrebările în variabile SPSS?tc "De la chestionar la baza de date\: cum „traducem” întrebările în variabile SPSS?" Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a arătat mai sus. Evident, tehnicile statistice pe care le putem folosi pentru a identifica pozițiile și relațiile dintre acestea sunt multe, iar alegerea uneia adecvate pentru obiectul nostru de cercetare depinde de tipul de date de care dispunem, de finalitățile cognitive, de întrebările pe care le punem, de nivelul explicației. Atunci când dorim să aflăm structura unui câmp social în termeni de clici, vom folosi o tehnică de grupare a unităților statistice (cazurilor) în funcție de distanța dintre ele, unde distanța dintre cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și al XX-lea, au comunicat cu populația băștinașă în modurile etnocentric și cel controlat. Aceleași tipuri de comunicare apar și la biserica catolică în încercarea de a evangheliza populația africană; * tipul dialectic (Modul de comunicare dialectic are trei potențiale finalități: prima: tezele culturii A întâlnește teze opuse în cultura B și transced într-o noua cultură C; a doua: este dizolvarea culturii A în cultura B, devenind o parte a culturii B; a treia: cultura B devine o parte a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
întâlnește teze opuse în cultura B și transced într-o noua cultură C; a doua: este dizolvarea culturii A în cultura B, devenind o parte a culturii B; a treia: cultura B devine o parte a culturii A. Toate aceste finalități au la bază comunicarea bazată pe fuziune. * tipul dialogat (Culturile A și B sunt distincte, independente, comunică și interrelaționează, dar fiecare cultură își păstrează integritatea.) Modelul de comunicare dialogat este considerat cel mai eficient mod prin care să înțelegem, apreciem
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebui să funcționeze cel mai bine. Dacă persuadarea reușește sau nu acest lucru depinde de o serie de factori, dintre care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul tip implică manipulări de ordinul extensiunii și intensiunii verbale iar cel de-al doilea tip de manipulări
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
atentă preocupare a statului, fie și pentru că acesta era supus la puternice presiuni din afară. Observații asemănătoare se pot face și cu privire la perioade mai noi. Evident, nu trebuie să așteptăm nuanțe locale într-un text așa de sintetic, a cărui finalitate îmbrățișează mereu ansamblul european. Tocmai de aceea am socotit că reflecțiile de mai sus ar putea fi de oarecare folos cititorului român. Al Zub Introducere În 1990, crezînd că întrevede sfîrșitul unei mari pasiuni, un istoric britanic scria: "Pasărea Minervei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
imuabilă și fracționată a societăților agrare milenare nu satisfăcea decît nevoile de ordin politic. Satisfăcea, în aceeași măsură, necesitățile economice ale societăților al căror mod de producție, bazat în primul rînd pe activitățile agricole, era conceput ca un joc fără finalitate: joc în care conta, într-un mod imperios, ca țăranii să rămînă acolo unde se găseau, să practice mereu aceleași culturi, cu aceleași teh-nici, pentru a furniza aceeași rentă funciară seniorilor și proprietarilor. Cu totul altul devine contextul în care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să profite de aceastea pentru a astupa prăpastia ce separa mediul literaților de cel al maselor. Primul impuls al educării maselor răspunde unei necesități a prozelitismului protestant care aștepta ca școlile parohiale catolice să se asocieze îndată mișcării cu o finalitate religioasă analoagă. Încă din 1524, Luther cere consiliilor orașelor să deschidă școli obligatorii, accesibile tuturor fetelor și băieților. În 1563, Biserica reia problema, consacrîndu-i cea de-a 23-a și cea de-a 24-a sesiune a Conciliului celor 30
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le precizase deja riguros. Pentru Locke, acest bun comun nu poate tinde decît la a prezerva cadrul în care binele personal al fiecărui cetățean ar putea fi mai bine servit. În caz contrar, acest bun decretat de către o majoritate devine finalitate colectivă conform modelului democratic, fiind de la sine înțeles că regimurile politice reale n-au fost niciodată altceva decît rezultatul unui compromis în-tre acest model și cel al guvernării reprezentative. Aceasta nu împiedică faptul ca doctrina democrației na-ționale să transpară deja
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
politică. În anii 1790, însuși cuvîntul institutor simbolizează o astfel de intenție, pentru că i se atribuie înțelesul de "cel care instituie Națiunea". Mai tîrziu, pedagogii celui de-al Doilea Imperiu nu vor face altceva decît să aplice fără menajamente această finalitate. Așa se explică apariția unei circulare datate din 1861 al cărei autor afirmă că "a instrui poporul înseamnă a-l aduce în stare să aprecieze binefacerile guvernării", sau atitudinea unui inspector al academiei Montauban care în 1869 postulează că "prin
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acestă descentralizare n-a făcut altceva decît să-i irite pe sîrbi. Ea se manifestă prin multiplicarea instalațiilor industriale a că-ror capacitate de producție este dublă, triplă sau chiar mai mare decît nivelul la care sînt exploatate și a căror finalitate constă adesea doar în a flata vanitatea conducătorilor acestor micro-state în gestație. Însă, dacă acestă dispersare costisitoare la scara întregii federații nu creează nimic altceva decît niște vitri-ne factice în regimurile cel mai puțin avansate, ea permite Croației și Sloveniei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
altul pentru a se exprima sub forma unei alegeri individuale ce ar rămîne revocabilă, care nu ar implica nici un fel de adeziune față de un aparat de suveranitate și care ar înscrie subordonarea politică a statului de serviciu în limitele unei finalități străine de orice angajament naționalist. Obiecțiilor ce se pot aduce acestor teorii li se opun argumente solide, cum ar fi acela că ideile lui Renner corespundeau spiritului unei epoci și că ele au inspirat reformele aplicate în Moravia și în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1996, p.8. 51 Andrei Marga, Philosophy in the Eastern transition, Cluj, 1993. 52 Vlad Georgescu, Politică și istorie. Cazul comuniștilor români, 1944-1977, München, 1981. 53 Andrei Pippidi, Rezerva de speranță, București, 1995, p.136-144. 54 Al. Zub, Istorie și finalitate, București, 1991; Camil Mureșan, op. cit., Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, București, 1997; Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997. 55 Lucian Boia, Istorie și mit
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fie mai productivă, concretizarea realizându-se prin creșterea mai accentuată a productivității față de cea a producției. O relație Între cei doi indici nu poate decât să ne ducă la concluzia că introducerea progresului tehnic n-a avut În vedere și finalitatea lui, aceea de creștere a eficienței economice. O altă corelație care trebuie avută În vedere este următoarea: EMBED Equation.3 (5.2) În care: EMBED Equation.3 - indicele de folosire a fondurilor fixe care se calculează ca raport Între volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, În anii ’70, și scriitori din România, printre care Nicolae Breban, Marin Sorescu, Bănulescu, Marin Preda, conform părerii Împărtășite doar de unii dintre participanți că literatură de calitate se face și În România. În ceea ce privește finalitatea acestor Întîlniri, Virgil Ierunca le aprecia ca fiind total ineficiente „pe cîmpul de luptă al rezistenței intelectuale”, pentru că nu ofereau nici un mijloc eficient pentru a duce la Îndeplinire responsabilitățile pe care le aveau toți intelectualii din exil. Evocînd una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
democratic modern” și la conținuturile sociale ale școlii. Acest model nu este Însă explicit, lăsînd un spațiu larg „supozițiilor cel mai adesea tacite” pe care se Întemeiază Învățămîntul românesc azi. Autorii se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că Învățămîntul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată Înaintea societății
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de plăți sunt transmise, difuzate și valorificate pe baza informațiilor, chiar anterioare plății, conținute în evidente și care sunt ocazionate de acte și fapte având potențial fraudulos, litigios și/sau producând riscuri de neplata, inclusiv dintre cele care pot afecta finalitatea decontării. ... Articolul 2 În înțelesul prezentului regulament termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: ----------- Litera a) a art. 2 a fost abrogata de pct. 1 al art. I din REGULAMENTUL nr. 13 din 29 septembrie 2008 , publicat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209513_a_210842]
-
ca ajutor pentru investiții inițiale Solicitanților eligibili în conformitate cu regulile ajutorului de stat pentru investiții regionale - exceptare de la notificare, așa cum prevede Regulamentul CE nr. 1628/2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele naționale pentru investițiile cu finalitate regională. Secțiunea B INFORMAȚII PRIVIND OPERAȚIUNEA "Investiții în instalații de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NO(x) redus și filtre pentru instalațiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate" Capitolul I INFORMAȚII GENERALE SPECIFICE OPERAȚIUNII Sectorul energetic este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
doar ca ajutor pentru investiții solicitanților eligibili în conformitate cu regulile ajutorului de stat pentru investiții regionale- exceptare în bloc, așa cum prevede Regulamentul CE nr. 1628/2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele naționale pentru investițiile cu finalitate regională și în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2008 pentru aprobarea "Schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie"publicată în M.Of nr. 543 - 18.07.2008. Solicitantul va depune o declarație care atestă că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
financiare aplicabile bugetului general al Comunității Europene 2006/C54/08- Linii directoare privind ajutorul de stat regional pentru perioada 2007-2013 Regulamentul Comisiei nr. 1628/2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele naționale pentru investițiile cu finalitate regională B. LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale; Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor cu modificările și completările ulterioare; Ordinul nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
produselor agricole din Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei din 24 octombrie 2006 de aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratat ajutoarelor naționale pentru investițiile regionale, cuprinsă la capitolul "Glosar de termeni", sunt excluse numai activitățile care au ca finalitate producerea de "Tutun brut sau nefabricat; deșeuri de tutun" - Cap 24-24.01 din Anexa 1 la Tratatul C.E. Consolidat. NOTĂ : -Pentru a putea solicita cofinanțare din Fonduri Structurale în cadrul acestui│ │DMI, întreprinderile solicitante vor trebui să fie înregistrate cu noile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]