51,240 matches
-
sunt mai sensibili la efectele televiziunii, mai întâi pentru că este vârsta la care ei petrec maximum de timp pentru a privi la televizor, și apoi pentru că agresivitatea lor continuă să crească, iar copiii consideră încă televiziunea ca fiind foarte reală. - Frecvența expunerii băieților la emisiunile violente pe care le preferă, după declarațiile lor, poate constitui un predictor pentru frecvența și gravitatea delictelor pe care le comiteau la vârsta de 30 de ani, chiar după ce influența agresivității inițiale a acestor băieți era
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru a privi la televizor, și apoi pentru că agresivitatea lor continuă să crească, iar copiii consideră încă televiziunea ca fiind foarte reală. - Frecvența expunerii băieților la emisiunile violente pe care le preferă, după declarațiile lor, poate constitui un predictor pentru frecvența și gravitatea delictelor pe care le comiteau la vârsta de 30 de ani, chiar după ce influența agresivității inițiale a acestor băieți era anulată (Huesmann, 1986b). - Copiii expuși la violență televizuală pot deveni insensibili față de violența reală, pot vedea lumea ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai îndrăzneți în urma vizionării unor scene de violență la TV este aproximativ constantă pentru toate vârstele, între 9% și 14%, cu un maxim în jurul vârstei de 14 ani. În general, efectele vizionării violenței TV se grupează în două categorii, în funcție de frecvență. Efectele care apar cu o fecvență redusă (3%-15%) sunt: imitația, îndrazneala/curajul și tulburările de somn. La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecvență foarte mare (20%-45%): indiferența și frica (starea de nesiguranță/groaza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
general, efectele vizionării violenței TV se grupează în două categorii, în funcție de frecvență. Efectele care apar cu o fecvență redusă (3%-15%) sunt: imitația, îndrazneala/curajul și tulburările de somn. La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecvență foarte mare (20%-45%): indiferența și frica (starea de nesiguranță/groaza). Efectele cu frecvența slabă au o distribuție cvasiuniformă pentru toate vârstele. În schimb, efectele cu frecvența majoră au o evoluție diferențiată pe vârste și sexe. Starea de indiferență crește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
apar cu o fecvență redusă (3%-15%) sunt: imitația, îndrazneala/curajul și tulburările de somn. La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecvență foarte mare (20%-45%): indiferența și frica (starea de nesiguranță/groaza). Efectele cu frecvența slabă au o distribuție cvasiuniformă pentru toate vârstele. În schimb, efectele cu frecvența majoră au o evoluție diferențiată pe vârste și sexe. Starea de indiferență crește odată cu vârsta, iar starea de nesiguranță/groază are un trend crescător între 7 și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de somn. La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecvență foarte mare (20%-45%): indiferența și frica (starea de nesiguranță/groaza). Efectele cu frecvența slabă au o distribuție cvasiuniformă pentru toate vârstele. În schimb, efectele cu frecvența majoră au o evoluție diferențiată pe vârste și sexe. Starea de indiferență crește odată cu vârsta, iar starea de nesiguranță/groază are un trend crescător între 7 și 12 ani (27%-38%), după care descrește și se stabilizează în jurul a 30
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
grilă; 2. prezentarea programelor TV prin intermediul anunțului de avertizare: a. ponderea programelor cu anunțuri de avertizare cu o durată corespunzătoare (10 secunde); b. ponderea programelor clasificate corect (corespondența dintre conținutul anunțului de semnalizare/avertizare și rezultatul efectiv al monitorizării); c. frecvența diverselor tipuri de erori de clasificare; 3. semnalizarea programelor TV pe parcursul difuzării: a. durata afișării semnelor de avertizare asociate programelor TV; b. ponderea programelor TV semnalizate corect. Perioada monitorizată a cuprins două săptămâni (26 iulie-8 august 2004). Pentru a surprinde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
apar ca fiind legitime atunci când se pune problema violenței televizuale. Științele comunicării au încercat să structureze toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizuale - aici intră cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - aici intră studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o parte, conținutul strict de violență al programelor de desene animate, iar, pe de altă parte, percepția asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților. Primul obiectiv este, la rândul său, explicitat pe următorii itemi: - Aflarea indicatorilor clasici ai violenței (frecvență și durată a scenelor de violență) pentru întreaga perioadă monitorizată și, în mod diferențiat, pentru zilele de week-end și pentru zilele lucrătoare precum și pentru anumite intervale de timp; - Tipurile de violență cel mai frecvent întâlnite în aceste programe pentru copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la cel puțin un televizor în cadrul gospodăriei. Toate cele trei eșantioane au fost reprezentative la nivel național; interviurile fiind față în față, la domiciliul subiecților (acolo unde a fost cazul, existând acordul părinților). Rezultatele cercetării Evaluarea violența din desenele animate Frecvența și durata scenelor de violență Pentru o primă viziune asupra violenței din desenele animate, un fel de punere în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
situația este mult mai gravă, expunerea la scenele de violență fiind mult mai frecventă, mai precis o scenă la mai puțin de un minut (în medie 66,18 scene/oră). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 1. Analiza comparativă a frecvenței scenelor de violență pe unele canale românești Sursa: Cercetările CSMNTC, beneficiar CNA, august și decembrie 2004*. Durata scenelor de violență pe oră de emisiune este însă mai mare în cazul filmelor, unde avem în medie 8,24 de minute de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vorba despre o luptă armată, sau de o luptă corp la corp, loviturile nu mai sunt sacadate, disparate, ci se înlănțuie, scena conținând astfel unitate și coerență internă). Primul indicator al violenței, luat în considerare, a fost indicatorul gebnerian al frecvenței scenelor de violență într-o oră de emisiune (dat fiind că desenele animate sunt de durate variabile nu am considerat că ar fi relevant să vedem frecvența scenelor de violență într-o emisiune medie). Astfel, pe canalul Fox Kids (FK
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
internă). Primul indicator al violenței, luat în considerare, a fost indicatorul gebnerian al frecvenței scenelor de violență într-o oră de emisiune (dat fiind că desenele animate sunt de durate variabile nu am considerat că ar fi relevant să vedem frecvența scenelor de violență într-o emisiune medie). Astfel, pe canalul Fox Kids (FK), pentru întreaga perioadă monitorizată, frecvența medie a scenelor de violență pe oră de emisiune este de 69, în timp ce, pe canalul Cartoon Network (CN), această frecvență este mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o oră de emisiune (dat fiind că desenele animate sunt de durate variabile nu am considerat că ar fi relevant să vedem frecvența scenelor de violență într-o emisiune medie). Astfel, pe canalul Fox Kids (FK), pentru întreaga perioadă monitorizată, frecvența medie a scenelor de violență pe oră de emisiune este de 69, în timp ce, pe canalul Cartoon Network (CN), această frecvență este mai scăzută, în jurul valorii de 63. Altfel spus, un copil/adolescent care se uită la desene animate (pe oricare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să vedem frecvența scenelor de violență într-o emisiune medie). Astfel, pe canalul Fox Kids (FK), pentru întreaga perioadă monitorizată, frecvența medie a scenelor de violență pe oră de emisiune este de 69, în timp ce, pe canalul Cartoon Network (CN), această frecvență este mai scăzută, în jurul valorii de 63. Altfel spus, un copil/adolescent care se uită la desene animate (pe oricare dintre cele două canale analizate de noi) vede mai mult de o scenă de violență pe minut. Un alt punct
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
spus, un copil/adolescent care se uită la desene animate (pe oricare dintre cele două canale analizate de noi) vede mai mult de o scenă de violență pe minut. Un alt punct de interes, legat tot de acest indicator al frecvenței, a fost modul cum are loc repartiția acestor scene de violență între perioada de week-end și perioada zilelor lucrătoare (nu spunem nici o noutate atunci când afirmăm că timpul nu e omogen și că acest lucru se vede și în pattrenurile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
zilele lucrătoare (de luni până vineri), a existat și un considerent practic: s-a considerat că în zilele de lucru accesul copiilor la televizor este mai puțin reglementat, mai liber, mai puțin supus controlului parental. Figura 3. Analiza comparativă a frecvenței scenelor de violență/oră de emisiune pe cele două canale de desene animate monitorizate; total perioadă monitorizată și defalcat pe perioadă de week-end, perioadă din cursul săptămânii () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. După cum se vede și din graficul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
week-end, perioadă din cursul săptămânii () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. După cum se vede și din graficul de mai sus (figura 3), atât canalul FK, cât și canalul CN manifestă tendința de a difuza mai multă violență, sub aspectul frecvenței, în zilele lucrătoare și mai puțină în zilele de week-end. Se ajunge astfel ca, în cazul canalului FK, în zilele lucrătoare un copil să vadă o scenă de violență la fiecare 0,8 secunde. Al doilea indicator folosit a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
scurgere uniformă, dat fiind că ritualurile cotidiene le individualizează tot așa, nu toate perioadele zilei sunt asemănătoare în economia vieții cotidiene). Rezultatele ne-au confirmat interesul, dovedindu-se că, cel mai violent interval orar este, din punct de vedere al frecvenței scenelor de violență, în cazul canalului FK, intervalul 9-11, iar, în cazul canalului CN, intervalul 18-20. Pentru ambele canale de desene animate, tendința este aceea de descreștere, pe parcursul zilei, a numărului de scene de violență, descreștere care se manifestă mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
jos (figura 5). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 5. Analiza comparativă a variației numărului de scene de violență pe diferite intervale orare într-o zi medie de monitorizare Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Tipurile violenței televizuale și frecvența lor în desenele animate La acest capitol ne-a interesat care sunt tipurile de violență cel mai „bine” reprezentate pe canalele pentru copii. Și de această dată am considerat că este relevant să arătăm și cum anume variază tipurile „violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
moduri, de cele mai diferite personaje (atât de către cele rele, cât și de către cele bune), multe dintre acele emisiuni sfârșind în adevărate imagini apocaliptice, în care ordinea (chiar fizică, dar nu numai) este distrusă, iar haosul este total. Figura 6. Frecvența scenelor de violență în funcție de tipul de violență prezentată în cazul canalului Fox Kids; defalcat pe zile lucrătoare/zile de week-end Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Ar mai fi poate de adăugat că, în cazul canalului FK unde s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este cel mai frecvent prezentă sub forma țipetelor și a ridicării de ton, urmate de ridiculizări, etichetări și insulte. În cadrul emisiunilor transmise de canalul CN apare, în mare, aceeași structură a repartiției scenelor de violență în funcție de tipul acesteia. Figura 7. Frecvența scenelor de violență în funcție de tipul de violență prezentată în cazul canalului Cartoon Network; defalcat pe zile lucrătoare/zile de week-end Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Ar fi poate de amintit suprareprezentarea violenței de tip fizic, care este, atât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
punctul de vedere al tipurilor de violență prezentate pe întreaga perioadă analizată () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile Analiza violenței televizuale de tip ficțional cuprinde, în general, corelația indicatorilor clasici ai violenței (durată, frecvență, pondere) cu variabila numită „gen televizual”. Aceasta deoarece, dacă în unele genuri (precum filmul de acțiune, filmul polițist, thriller etc.) așteptările consumatorilor cu privire la conținutul de violență sunt mari și deci se poate spune că există o pregătire psihologică din partea receptorului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele genuri de desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele monitorizării violenței ne-au indicat că cele mai violente emisiuni de desene animate, sub aspectul frecvenței scenelor de violență, sunt cele de tip „extra-toon” (desen scurt, fără fir narativ, bazat, în general, pe gaguri). În mod oarecum surprinzător, desenele animate care s-ar încadra în genul sit-com au același număr de scene violente ca și desenele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezentată în registrul logic urmat de cel ludic. Pe de altă parte, violența de tip verbal este cel mai frecvent întâlnită în context ludic, de-abia în al doilea rând fiind prezentată ca fiind logică, iar pe locul trei ca frecvență este prezentată ca exaltare, ca senzațional. Cu alte cuvinte, în desenele animate se țipă, se ridică tonul, se înjură, de multe ori, doar pentru că este mai neașteptat, mai „exotică” o astfel de manifestare sau, cu cuvintele desenelor animate, „mai cool
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]