11,568 matches
-
înălțimea civilizației moderne. Viitorul rege al României poate fi în alianța celor doi împărați un al treilea, cu drepturi egale, și, intrând în această alianță, el nu va face decât să se asigure pe sine și țara sa în contra amenințătoarelor furtuni ale marii răsturnări orientale. România seamănă unei mici insule care mai curând ori mai târziu amenință a fi înecată de valurile unui imperiu slav de sute de milioane și acest pericol nu se poate desigur înlătura prin satisfacerea unei deșertăciuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara aceasta? Pentru că nu erau români. Pentru că inima lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este istoria fanarioților, a căror misiune era de-a dezrădăcina și corumpe pe boieri; aceasta a fost misiunea voastră și ați îndeplinit - o. Înzecit, însutit de mari greutăți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-și reconstitui puterile s-a aștepta. Daca fiul împăratului Alexandru ar putea ridica vălul ce-i acopere viitorul și-i ascunde pericolul ce-i amenință siguranța și mărirea Imperiului țarilor poate că ar vedea cum se grămădesc nourii ca să aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Din ziua în care Turcia va dispare de pe carta lumii, când descendenții lui Petru cel Mare vor reclama partea lor de moștenire din Imperiul osmanliilor, nu stindardul tricolor, ci vulturul cu două
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Orient. Publicistul francez între altele zicea: Daca fiul împăratului Alexandru ar putea ridica vălul ce-i acopere viitorul și-i ascunde pericolul ce amenință siguranța și mărirea Imperiului țarilor poate c-ar vedea cum se grămădesc nourii ca s' aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul la Constantinopole. Reproducând acel articol am întrebat pe d-nii de la "Romînul" și pe d. Brătianu în parte a ne declara într-un chip
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de naivă, care arată, adânca și legitima d-sale mâhnire pentru maltratările ce a trebuit să sufere zilele acestea: D-lor deputați, balotat, împins, respins de valurile unei mări agitate, iată-mă aruncat pe fotoliul prezidenției. Facă cerul ca nouă furtuni să nu se mai ridice ca să mă azvârle, fără a fi putut face nici bine, nici rău, și de pe această, stâncă cu strigătul: Nu mai merge! Mai mult nu pot să vă zic; mi-e teamă să nu-mi scape
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
joc de un om bătrîn? {EminescuOpXII 207} Discursul scurt și caracteristic cu care d. Dumitru Brătianu și-a inaugurat suirea pe scaunul prezidențial al Adunării deputaților merită a fi relevat din acest îndoit punct de vedere. Facă cerul ca nouă furtuni să nu se mai ridice, ca să mă asvîrle făr' a fi putut face nici bine, nici rău și de pe această stâncă, cu strigătul: Nu mai merge. Mai mult nu pot să vă zic: mi-e teamă să nu-mi scape
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
creând în același timp suprapunerile ce întăresc trama). June Kashpaw este o indiană ce intenționează să se întoarcă acasă în rezervația natală în 1981. Întâlnește un alb într-un bar, pleacă împreună cu mașina, fac dragoste, June părăsește mașina în timpul unei furtuni de zăpadă, moare. Deși este o apariție meteorică la începutul romanului, prezența lui June bântuie întregul complex narativ, în care diferite istorisiri se succed la început într-un mod derutant, invitând cititorul să le reordoneze spațial și cronologic. După episodul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
juridic, statistic și psihologic. Elementele de risc pot fi caracterizate În funcție de originea lor. Riscul inerent În utilizarea fondurilor Împrumutate, și astfel determinat de alegerea aranjamentelor financiare, este numit riscul financiar. Riscul de pierdere din motive de calamități naturale (incendii, inundații, furtuni ș.a.) poate fi transferat societăților de asigurare și astfel avem de-a face cu un risc ce poate fi asigurat. Riscul care provine din posibilitatea alegerii unei decizii nepotrivite de investiție sau din judecarea greșită a consecințelor economice ale acțiunilor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
inundație, explozie, chiar dacă explozia nu a fost urmată de incendiu; În caz de incendiu, se acordă despăgubiri și pentru pagubele produse prin afumarea, pătarea sau crăparea pereților, spargerea geamurilor sau diverse alte pagube cauzate de căldură sau fum; ▪ cutremur, inundație, furtună, grindină, greve, tulburări civile, acțiuni ale unor grupuri rău voitoare, vandalism, terorism, prăbușire sau alunecare de teren, ploaie torențială sau uragan, greutatea zăpezii sau a gheții, avalanșe, urmări ale spargerii conductelor, izbirea de către autovehicule; ▪ spargerea sau deteriorarea cu prilejul furtului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
și a deveni părtași la o slavă cerească de neînchipuit. Referindu‑se la focul necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de obști războiul, așa pe mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a procedat când s‑a 118 Suferința și creșterea spirituală adresat mai marelui sinagogii, celui Înlăcrimat : „Nu te teme, crede numai” (Marcu 5, 36). Uneori Însă, credința noastră nu este atât de puternică. În episodul În care Mântuitorul a potolit furtuna de pe mare (Matei 14), Sfântul Apostol Petru s‑a aflat În pericol de Înec tocmai pentru că lua prea mult În seamă curenții puternici și valurile tumultoase ale mării. La fel și noi, cu cât ne fixăm atenția În mod excesiv
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Fiecare dintre noi cum se naște și primește găzduire pe lume, Începe a plânge ; nu cunoaște Încă nimic, nu știe nimic și totuși din primul ceas plânge. Printr‑o divină presimțire, de la Început plânge Încercările ce‑l așteaptă, ostenelile și furtunile vieții. Dar pentru cine asudă și trudește În viața aceasta, nu‑i alt sprijin decât răbdarea. Iar dacă În toate greutățile este nevoie de răbdare, cu atât mai multă se cere răbdare În fața ispitei duhului rău, În persecuții, când suntem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
plumbul rezidă deplin înaintea formelor îmbrăcate în comerț. Anecdota cuvintelor sau a realizării plastice e comercializarea lor. ș...ț Artistul adevărat creează direct, fără simbol, în pământ, lemn sau verb, organisme vii, mașini spintecând drumuri, strigăte tresărind violent ca în furtună acoperișuri. Cuvintele obțin astfel propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele. Linia nu mai are rostul fotografic de a împrumuta spectatorului o reprezentare cu corespondențe în afară. Fraza nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarație
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
magie transfiguratoare, catalizator al procesului de osmoză dintre eu și lume: Tu faci un semn și focul în înțeles s-arată Apa-și găsește apa și în cuvânt cuvântul În inimă murg tânăr un înțeles să bată, Din hamul de furtună să se desfacă vântul. Îți treci ca un descântec mâna prin evocare... Lumea capătă străluciri cristaline, devine diafană și muzicală: Ascultă: șlefuită în muzici sticla crăngii, Profund glasul iubirii rostogolit pe minge În floare, ireală e lacrima tălăngii Și-n
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mișcarea imaginației. Încât poetul tuturor libertăților - vorbind despre „cuvântul care fierbe, neîncăpând în forme” ori despre „versul ce-l vreau hohot, pădure despletită” - poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă în salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l înțelege”, dar care nu cuprinde mai puțin din grandoarea sau mizeria ființei: „versul ca un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
centru e pretutindeni iar circumferința nicăieri, poetul vede în eros puterea vitală omniprezentă, căreia versul îi poate doar aproxima, pentru o clipă, contururile instabile: Când prin tâmplă viața ca o sămânță se umflă, trece, În laptele răcoros care-a spălat furtuna, În cântecul greierului ascuns în piersice, În ploaia printre brazi ca un ceardac la Putna, În fulgerele sunând ca lingurițe de-argint, În cămara cu-arome de suvenir, de gutuie, Surâs ca o mănușă, uitat în pian, în fluier, Din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ș...ț împletește o beteală din vânturile bolnave”, „Marea își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară în măruntaie / Lampioanele păsărilor îi împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare în pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te întâmpină precum în carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante și animale rostesc cuvântul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
copacul văzduhului? Cheamă de la răsărit trâmbițele incendiilor ș...ț Cheamă de la miază-zi armatele albastre ale fluviilor Fundele de nisip înfloresc pe sânii de golfuri Și un glas farmecă valurile ca șerpii Cheamă de la miază-noapte pădurile de viscol ș...ț Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe, Plantele, oceanele, Cheamă văzutul și nevăzutul Și întreabă-te: unde e spada care să răscolească măruntaiele înțelesului Care e rostul tău în temnița infinitului cetitorule, ș...ț Unde sunt clapele din care pipăitul să deștepte
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai mare de vapori de apă (măsurată în grame de vapori de apă la un metru cub de aer). Încălzirea neuniformă a aerului, existent în diverse zone geografice, produce mișcări, deplasări ale aerului, cunoscute sub denumirea de vânt, ajungând până la furtuni devastatoare. 3.2.1.2.CUM ACȚIONEAZĂ LUMINA ȘI ENERGIA SOLARĂ ASUPRA APEI O încălzește. Ca urmare a energiei (căldurii) acumulate, primul strat de apă, de la suprafață, își schimbă starea de agregare, din lichidă, în gazoasă. De la suprafața apei se
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
coduri sunt asem]n]toare prin faptul c] fiecare suveran își declară numirea divin] în funcție, unind astfel regulile p]mântești cu dorința divin]. Lipit-Iștar pretindea c] a fost ales de zeul cerului, Anu, si de zeul vântului și al furtunii, Enlil... ...s] asigure dreptatea în acele locuri, s] r]spund] plângerilor, s] elimine ostilit]țile și insurecția armat], și s] aduc] pacea sumerienilor și akkadienilor... Imnurile regale sl]veau pacea. Concentrarea asupra legii familiei reflect] preocuparea pentru valorile familiei și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pseudonimul Popic), Radu Cosmin, Ion Dragoslav, Const. Rîuleț, Victor Eftimiu, D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, G. Bacovia, Mihail Cruceanu, N. Davidescu, Leon Feraru, George Gregorian, Ion Pillat, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, Mihail Celarianu, Vladimir Corbasca, Ion I. Pavelescu, Horia Furtună, Ion Barbu ș.a. Un spațiu generos e destinat condeielor în căutarea afirmării. Un debut precoce (la vârsta de treisprezece ani) e cel al Luciei Demetrius, în 1923. Lui Zaharia Stancu i se publică o poezie în 1920, urmată de altele
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Teleajen, Mihail Celarianu, Sărmanul Klopștock, Anton Holban, Mircea Eliade (fragmente din Romanul adolescentului miop), George Dorul Dumitrescu, Sarina Cassvan-Pas, Ion Călugăru ș.a. Nu e neglijat nici teatrul, N. Milcu și Radu Gyr semnând piesa în versuri Floarea lui Sânzien, Horia Furtună figurând cu un fragment din Păcală, Camil Petrescu cu scene din Danton și din Mioara, Liviu Rebreanu din Apostolii, iar G. M. Zamfirescu cu fragmente din Domnișoara Nastasia și din Primăvara ce s-a dus. Traducerile sunt acum puține, dar
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
internării sale în lagărul de la Săveni, lângă Țăndărei, ca „cel mai mare dușman al Germaniei”, pentru că nu aprecia „armonia și universalitatea limbii germane”. SCRIERI: Ce știa satul..., București, 1912; Ce știa satul... Lacrima. Nodul gordian, București, 1923; Teatru, pref. Horia Furtună, vol. I: Ce știa satul... Nodul gordian. Lacrima, vol. II: Generația de sacrificiu, București, [1933-1936]; Două pledoarii, pref. Horia Furtună, București, 1935; Cu glasul timpului. Amintiri, îngr. Despina Vasilescu-Valjan și Ion Potopin, pref. Șerban Cioculescu, București, 1974; ed. introd. Valeriu
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
universalitatea limbii germane”. SCRIERI: Ce știa satul..., București, 1912; Ce știa satul... Lacrima. Nodul gordian, București, 1923; Teatru, pref. Horia Furtună, vol. I: Ce știa satul... Nodul gordian. Lacrima, vol. II: Generația de sacrificiu, București, [1933-1936]; Două pledoarii, pref. Horia Furtună, București, 1935; Cu glasul timpului. Amintiri, îngr. Despina Vasilescu-Valjan și Ion Potopin, pref. Șerban Cioculescu, București, 1974; ed. introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996; Generația de sacrificiu, îngr. Despina Valjan și Ion Potopin, pref. Ion Potopin, București, 1985; Trei crime celebre
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
o cetate...), Perpessicius (Miriapodul), B. Fundoianu (Poem profan, Arșița, Corespondențe), F. Aderca (Pământ și om, Tragedie), Adrian Maniu (Tisană sufletească), Al. Colorian (Sonată), Eugeniu Sperantia (Cântec negru), I. M. Rașcu ( Într-un castel, Sunt trei fecioare), Claudiei Millian, lui Enric Furtună, Mihail Cruceanu, Theodor Solacolu, Al. T. Stamatiad, Cezar T. Stoika, Constantin T. Stoika, Al. Vițianu, B. Luca, P. Dragoș (Dragoș Protopopescu), V. Demetrius, G. Diamandy. Aici Tristan Tzara (Țara) publică un ciclu de versuri din Song of Myself. Colaborările cu
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]