10,350 matches
-
exeget al miturilor sau romancier", echivalând imaginația literară cu imaginația mitică, imaginația literară cu munca științifică (analoage structural și "perfect compatibile"), convins de "valoarea literară a materialelor de care dispune istoricul religiilor", cercetări în care vede posibile "izvoare uitate ale inspirației literare"1, Eliade formulează "unitatea profundă a scrierilor mele, atât literare cât și istorico-filozofice" și filiația directă a unor opere de ficțiune din opera de erudiție științifică. Pe ambele tărâmuri, unite prin ceea ce autorul numește obsesie în Jurnal, și anume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o intuiție intelectuală, "unica atitudine din zona existenței, care, pe un complementar plan mistic, corespunde adevăratei cunoașteri"327. Imaginea cusaniană a lui Dumnezeu va răzbate în gândirea lui Giordano Bruno și în cea a lui Schelling, împreună cu această idee de inspirație mistică a unei cunoașteri speciale. Astfel, Giordano Bruno va susține un panteism în care Dumnezeu este prezent și activ în orice parte a lumii. Datorită acestui fapt, nu există nici o deosebire între diferitele părți ale lumii, ci toate sunt de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
drept de apel: Diferența fundamentală față de Florenski e că Blaga instrumentalizează dogma într-un sens exclusiv epistemologic și secularizează saltul credinței din religios în serviciul eului și al creativității sale culturale infinit stimulate de o metafizică negativă, totul de o inspirație romantică greu de contestat". Voi încerca să judec această acuză. Într-una dintre scrisorile ce compun lucrarea teologului rus, scrisoarea a șasea, intitulată " Contradicția", acesta dezvoltă un punct de vedere asupra adevărului care se construiește pe ideea antinomicului. El pornește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și contradictorie a celor doi. Din acest moment drumul este liber pentru libertatea și necondiționalitatea psihismului, pentru imaginația lui creatoare, altfel spus, a singularității, a amestecului antagonist și contradictoriu al parametrilor fizici și biologici specifici artistului, personalității sale profunde și "inspirației" sale"522. Din această poziție oarecum ambiguă, artistul cunoaște lumea, dar de fapt o semicunoaște, acționează asupra lumii, dar, de fapt, semiacționează, ca într-un vis. "Artistul visează treaz, visul stăpânește starea de veghe și starea de veghe stăpânește visul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
starea cea mai conflictuală și cea mai paradoxală" (Ibidem, p. 185). 888 Ibidem, p. 228. 889 Ibidem, p. 229. 890 Ibidem. 891 Ibidem, pp. 230-231. 892 "Revenirea spre marile principii ale unei inteligibilități a complexului, luat ca atare, întoarcerea la inspirația energetismului, a polarității, a ambivalenței, chiar a logicii terțului inclus, nu par să implice o nouă delimitare între știința clară și știința obscură, între o gândire riguroasă și o gândire neclară (...), între limbajul adevărat și spiritul fals (...)" (Ibidem, p. 231
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor / 65 3.2. Individualism și holism în etica mediului / 66 3.2.1. Sursele științifice ale holismului / 66 3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism / 73 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? / 76 3.3.3. Fascinația biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Totuși, cred că și însuflețirea pe care o adaugi unei cercetări poate cântări decisv atât în sporirea clarității și a parcimoniei redactării, cât și în atingerea scopurilor și în finalizarea laborioasă a căutării. În cele din urmă, mărturisesc că și inspirația vine la momentul potrivit atunci când mintea poartă în ea diverse interogații științifice și mirări filosofice. De aceea, sunt sigur că nu aș fi consumat energia necesară pentru scrierea unei asemenea cărți dacă nu aș fi găsit în mine însumi acest
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
opoziții ierarhice care structurează relațiile de putere. În cele din urmă putem vorbi despre un nou mod de gândire științifică ce le este propriu științelor vieții și ale mediului. De asemenea, gândirea post- modernă revendică depășirea bipolarităților specifice modernității de inspirație cartesiană, ceea ce poate duce la interogații filosofice specifice depășirii cadrului conceptual și supozițional tradițional. În fine, în conexiune cu alte direcții de cercetare, etica mediului are legătură cu alte proiecte critice cu conținut politic, precum cel referitor la legătura dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rezultate inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă Nu orice proiect teoretic încadrabil în domeniul eticii mediului își asumă implicit presupoziții teoretice care sunt descifrabile într-un orizont de așteptare specific holismului. Bunăoară, observă Sober 108, extinderea sferei moralității prin cuprinderea altor organisme decât omul, adică așa-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
centre vitale teleologice care își urmăresc binele propriu, fiecare în felul său; • ființele umane nu sunt superioare celorlalte ființe vii, nici în privința meritelor, nici în privința valorii lor inerente. Dar anumite concepții filosofice, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica de inspirație monoteist creștină sau dualismul cartesian, afirmă superioritatea ființei umane asupra celorlalte ființe vii. Din perspectivă biocentrică se poate argumenta că apartenența tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra tuturor ființelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asupra naturii. În ultimele decenii însă, însuși creștinismul s-a deschis spre interpretări și lecturi care caută să justifice că religiei creștine îi este proprie o altă raportare la natură și că antropocentrismul modernității nu este în mod nemijlocit de inspirație creștină, ci ține, mai degrabă, de o etapă în evoluția culturii europene. De altfel, reprezentanții bisericii s-au alăturat societății civile în lupta împotriva poluării și militează pentru păstrarea unui mediu curat. Ilustrativă în acest sens este Pastorala de Crăciun
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și statul", paragraful "Constrângeri și animale"222. Nozick analizează problema existenței unor limite în acțiunile noastre asupra animalelor pornind de la eventuala recunoaștere a unui statut moral al acestora. Analiza conceptuală propusă de Nozick surprinde limitele teoretice ale oricărei teorii de inspirație kantiană sau utilitaristă și duce spre un minimalism neconvenabil adepților teoretizării extinse. Nozick propune să ne imaginăm următoarea situație. O persoană are plăcerea să pocnească din degete, dar, din anumite motive, acest gest duce la moartea a 1000 de vaci
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
După Malebranche, o natură perfectă ar trebui să fie geometrică, cu arbori piramidali și grădini paralelipipedice. Și Herbert Spencer va vorbi despre transformarea naturii într-o grădină. Așadar, rezumă Passmore, avem două tradiții în gândirea occidentală: • Corespunzător primei tradiții, de inspirație cartesiană, materia este inertă, pasivă, astfel încât omul este un despot absolut care o modelează fără a întâmpina vreo rezistență. • Corespunzător celei de a doua tradiții, de inspirație hegeliană, materia există doar in potentia, iar omul o actualizează prin artă, știință
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Așadar, rezumă Passmore, avem două tradiții în gândirea occidentală: • Corespunzător primei tradiții, de inspirație cartesiană, materia este inertă, pasivă, astfel încât omul este un despot absolut care o modelează fără a întâmpina vreo rezistență. • Corespunzător celei de a doua tradiții, de inspirație hegeliană, materia există doar in potentia, iar omul o actualizează prin artă, știință, filosofie, tehnologie, umanizând-o, adică transformând-o într-un loc în care se simte acasă, asemenea unei oglinzi în care își vede chipul. Omul completează universul, nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
procesele biologice ale unor ființe deja existente. Se pune întrebarea dacă o asemenea intervenție este îndreptățită și dacă nu cumva periclităm astfel condiția biologică a ființei umane sau erodăm demnitatea ei. Unele abordări sunt influențate de punctele de vedere de inspirație religioasă. Totuși, transplanturile obișnuite încep să fie acceptate și de reprezentanții bisericii. A doua discuție pornește de la problema limitelor naturale dintre specii și de la evaluarea unei intervenții biologice. Acest argument corelează moralitatea și caracterul natural al unei entități. Unii consideră
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta în această privință o sursă de inspirație pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din felul în care este concepută relația dintre sine și celălalt pornind de la confuzia dintre dualism și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ceea ce se aude este deocamdată un imprezentabil, semnul ambiguu al inaparentului, așa cum întâlnim și în alte poeme ale lui Vinea: "Niciun zvon. Lumea e de mine departe" (Ivoriu), "până departe, până-n poveste, - oglindă-ne" (Una)19. Tema e novalisiană - de inspirație kantiană și schellingiană - și, prin extensie, un bun câștigat al întregului romantism. Se știe că pentru Novalis distanțarea față de obiect înlocuiește cunoașterea imperfectă ("proza" sau "consoana") cu acea cunoaștere în perspectivă care este "poezia" sau "vocala". Doar ceea ce se îndepărtează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se susține prin toate cele care - deși ontologic inferioare - îi garantează existența și menirea. Coborârea "în neagra vale-a inimii fertile", "până-n fund la sacra origină"40, echivalează cu străbaterea - în amonte - a curgerii spre izvoare, în ritmul biunitar al inspirației și expirației, laolaltă cu lumina care intră în noaptea nemanifestării și iese în explozia frumuseții iradiante 41. Suflare și răsuflare - fenomenologie pulsatorie - prin care se coboară "din alba-ntâietate", la fel cum se urcă prin "albastre zboruri peste-un noroi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Am văi adânci, piscuri în cer,/ Flori și pășuni,/ Peșteri negre cu văgăuni./ Prăpăstii cu moarte,/ Izvoare cu viață" (vol. Clepsidra, în op. cit., p. 246). 12 Sau, în cel mai bun caz, - mărturisește poetul referindu-se la versurile sale de inspirație religioasă - sunt semne nesemnificative, aluzive și incomplete, ce trimit "la aceste realități tainice, așa cum o hartă arată linii în loc de munți reali ori ape și traduce în cifre cotele înălțimilor" (Vasile Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, în "Gândirea", anul XIV
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1943), vol. Veghe, în op. cit., pp. 90, 125. 41 Este totodată "tehnica" și calitatea esențială a credinței care "e la fel cu această nesfielnică predare în puterea apelor, de cufundare și menținere grație harului unei respirații tainice (s. n.), grație unei inspirații de aer pe care-l sorbi o clipă, de sus, ca să-l duci cu tine la fund...Credința e un instinct de ritm și orientare (s. n.) care nu se poate desșuruba în cuvinte ori cât de măestre" (Vasile Voiculescu, Confesiunea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
plămâni sau de piele. În mod deosebit se urmărea vindecarea fracturilor de oase, a rănilor, tăieturilor și contuziilor căpătate În timpul luptelor cu animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sucul portocaliu de rostopască. Astfel a apărut fitoterapia ca procedură sigură și Îndelung verificată de prevenire, ameliorare și vindecare a multor afecțiuni maladive. În decursul timpului, terapia naturistă a evoluat paralel cu medicina științifică, având ca origine aceleași surse de inspirație și de fundamentare. Observațiile și testările experimentale, analizele biochimice și verificările clinice făcute de specialiști au fost trecute prin filtrul inteligenței umane al multor generații, În care s-au implicat numeroși medici, farmaciști, chimiști, biologi etc. Introducerea medicamentelor de sinteză
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și se umple cu un suc acidulat din care se bea, În tot cursul zilei, pentru a satisface necesarul de lichide. Bolnavul va locui Într-o cameră bine aerisită și va face, zilnic, câte 4-5 exerciții de respirație, cu 10 inspirații lente urmate de expirații prelungite. Extern vor fi aplicate comprese calde și băi calde de șezut. Capitolul 32 DIZENTERIA - BOALA MÂINILOR MURDARE Dizenteria este o boală infecto-contagioasă, acută sau cronică, ușor transmisibilă, manifestată printr-o tulburare a funcționării normale a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cuminecătură păgână. − Să înțeleg că-i un leac de slăbiciune temporară, sau o vitamină de menținere-n formă? se interesă Trees cu un surâs afectuos. − Și una, și alta, nu știu exact; în definitiv, când n-are omul nevoie de inspirație înaltă? Studiile de istoria artei sunt o căutare de sine de-abia disimulată. − Te invidiez; mare curaj ai avut tu să lași baltă slujba aia stresantă de asistentă socială! Chiar, cum merge în practică? Te descurci cu banii? − Mai am
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
interiorul muzeului, Trees veni cu o propunere: − Aseară, citind ceva despre Picasso ca să mă pun în temă pentru azi, am dat peste o reflecție de-a lui referitoare la un fapt straniu: se pare că numai în sudu-i natal găsea inspirația să picteze fauni, centauri, Minotauri și alte personaje mitologice. Chipurile, o asemenea faună exotică s-ar fi sfiit să-l bântuie pe-aici, prin Paris. Ei, asta mi-a dat ideea: dacă tot ești în vacanță și te arăți receptivă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]