8,145 matches
-
Cairo până în anul 1957. Apoi, în 1961 a obținut un titlu postgraduate în economie la Universitatea din Grenoble. Ulterior, în anul 1964 a terminat doctoratul în economie la Universitatea Paris 1 Pantheon-Sorbonne. Beblawi și-a început în 1965 carieră că lector la Universitatea din Alexandria și apoi a predat cursuri din domeniul economic la mai multe universități, inclusiv la Universitatea Californiei de Sud, până în anul 1980. În acel an a fost numit manager la Industrial Bank of Kuwait, funcție pe care
Hazem Al Beblawi () [Corola-website/Science/329890_a_331219]
-
pe atunci): International Business Machines. La câțiva ani după aceasta, a hotărât să facă un lucru major pentru fizica franceză: să organizeze o școală de vară în domeniul fizicii teoretice, cu participarea celor mai de vază fizicieni ai timpului în calitate de lectori. Cu ajutorul unui prieten a rezervat un loc în apropiere de Les Houches, un sat din departamentul Haute-Savoie, în apropiere de vârful Mont Blanc. Însă dificultatea principală erau banii. După multe încercări pe la ministerele din Paris, a reușit să obțină încrederea
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
din Paris, a reușit să obțină încrederea unui demnitar pe nume Pierre Donzellot de la Ministerul educației, ceea ce a făcut posibilă demararea școlii. Prima sesiune a școlii de vară de fizică teoretică a avut loc în anul 1951 în condiții primitive (lectorii școlii își spălau singuri rufele cu apă rece) și în condițiile primei gravidități a doamnei Directoare. Nu a fost greu să fie invitați Wolfgang Pauli, Leon Rosenfeld, Res Jost și Leon Van Hove, dar a fost mai greu să-i
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
de studenți, din care junmătate erau francezi. Ulterior au fost inițiate cursuri cu cele mai avansate subiecte, care includeau câte 10-20 de lecții într-o perioadă de 8 săptămâni. Calitatea înaltă a școlii este demonstrată de faptul că mulți dintre lectorii școlii (25 la număr în anul 1999) au devenit ulterior laureați ai premiului Nobel, iar dintre studenții școlii trei au devenit deasemenea laureați ai Premiului Nobel, doi - laureați ai premiului Fields și o duzină - membri ai Academiei franceze de științe
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
citând-o pe cea de la Les Houches ca model. Banii NATO erau canalizați sub formă de granturi directe către institute (pentru a acoperi predarea și costurile administrative) cât și pentru acoperirea cheltuielilor de călătorie și trai. Granturile directe către participanți - lectori și studenți - nu erau practic restricționate. Les Houches primea cele mai mari granturi. Către sfârșitul secolului XX circa 200 de instituții de cercetare din lumea întreagă primeau granturi NATO în fiece an. În septembrie 1951 Cécile DeWitt-Morette și Bryce DeWitt
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
născut prima lor fiică - Nicolette - și tot aici au publicat în comun un articol important. În anul 1952 Bryce DeWitt a acceptat o poziție în laboratorul de arme nucleare Livermore, Los Alamos , California, iar Cécile DeWitt-Morette s-a angajat ca lector la Universitatea Berkeley din California. Aici a avut primii studenți pentru doctorate și a ținut cursuri de teoria cuantică a câmpurilor. A doua fiică - Jan - s-a născut în anul 1955. În anul 1956 soțul dnei Cécile DeWitt-Morette a acceptat
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
Winston-Salem, Carolina de Nord. Cécile DeWitt-Morette a devenit co-director al acestui instuitut. În câțiva ani Bryce DeWitt a devenit profesor deplin, ocupând și catedra lui Bahnson, Jr., decedat de curând, în timp ce Cécile DeWitt Morette a fost degradată la poziția de lector universitar, în pofida faptului că ei îi aparțineau meritele în atragerea fondurilor pentru institut, catedră, în orgaizarea conferințelor științifice, și, în sfârșit, în gestionarea efectivă a institului de științe Naturale din cadrul Universității North Carolina. Ca pretext a fost invocată „lupta cu
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
de serviciu în slujba Franței și lumii întregi. Ea a rămas doar în comitetul de conducere. Averea, pe care a lăsat-o succesorilor, consta dintr-un restaurant și bucătărie, 6 dormitoare moderne, care pot să adăpostească 75 de studenți și lectori, o clădire administrativă, o sală de conferințe, situate pe un teren alpin de 10 ha. Impactul școlii de la Les Houches asupra desvoltării fizicii teoretice în lume în general și în Franța în special este inestimabil. În anul 1981 guvernul Franței
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
să exercite funcțiile publice. A fost fondată în 1594 de marele cancelar al Coroanei polono-lituaniene Jan Zamoyski în orașul Zamość (deasemenea întemeiat de Jan Zamoyski) cu autorul poetului Szymon Szymonowic, cunoscut și ca Simon Simonides (care va deveni unul dintre lectorii Academiei). Fondarea Academiei a fost aprobată de papa Clement al VIII-lea (prin bula din 29 octobrie 1594), iar în Polonia de episcopul de Chełm, Stanisław Gomoliński. Ceremonia deschiderii oficiale a cursurilor a avut loc pe 15 martie 1595. La
Academia Zamoyska () [Corola-website/Science/328078_a_329407]
-
profesorului Vasile Pavelcu. În perioada 1962-1969 a lucrat ca profesor în învățământul mediu și ca psiholog la Laboratorul de psihologie al Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto (IRTA). Cariera universitară a început-o în 1969 ca asistent al Universității ieșene, devenind lector în 1972, conferențiar în 1979 și profesor în 1990. A condus Catedra de psihologie între anii 1990-1997 și, ulterior, după 2007. Adrian Neculau a fost nepotul pedagogului Eugen Neculau. Adrian Neculau a fost interesat de diverse domenii ale psihologiei precum
Adrian Neculau () [Corola-website/Science/328191_a_329520]
-
Țăndărica, București. În anul 1983 absolvă cursul de maeștri coregrafi al Consiliului Culturii din România. În anul 1988 devine bursiera Rambert School of Ballet Londra - Anglia, iar în 1990 este bursiera British Council. În perioada 1992-1994, Adina Cezar, activează că Lector colaborator la Academia de Teatru și Film din București. Ca pedagog, își începe activitatea în 1957, la Liceul de Coregrafie din București unde desfășoară activitatea de profesor de balet clasic și dans modern formând generații de profesioniști: Vavara Ștefănescu, Răzvan
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
sinteze precum și prefețe ale unor cataloage cum a fost cel al Pavilionului Românesc la bienalele organizate în Veneția acelor timpuri. În plus, Ion Frunzetti a participat la numeroase emisiuni de televiziune și radiofonice. În 1956 obține funcția de asistent, ulterior lector și conferențiar al Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu" din București unde începând din anul 1975 va deține șefia catedrei de istoria și teoria artei. În 1971 și 1972 ajunge director al Editurii Meridiane, iar în perioada 1972 - 1975 a
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
Tinerilor Ortodocși din Balcani (B.O.Y.A.), ca reprezentant al asociațiilor ortodoxe de tineret din România (1998-2002). În cariera didactica a fost: asistent asociat la catedră de Formare duhovniceasca (2002-2003); asistent titular (2004-2008) la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică; lector titular la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică și Limba Elina (2008-2011) din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Albă Iulia. Recalibrează viziunea și practica pedagogic-universitară prin inserții personale și calde în calitate de profesor și prieten nedisimulat al Patristicii și al studenților din Facultatea
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
egale pentru clasele primare. De asemenea, Ioan Popa a inițiat un cerc muzical instrumental prin care va pune bazele unei orchestre școlare, cu care va debuta în data de 1 decembrie 1958. În anul 1956 este delegat la București în calitate de lector la cursul de muzică pentru învățătorii care predau muzică claselor V-VIII. În același an a ținut respectivul curs învățătorilor din județ care predau la clasele V-VIII la Deva. Ca activitate extrașcolară a fost delegat și a organizat cursurile
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
V-VIII la Deva. Ca activitate extrașcolară a fost delegat și a organizat cursurile de dirijat coral, ținute în cadrul secției externe a Școlii Populare de Artă din Petroșani între anii 1959-1961. La 1 octombrie 1962 este numit în postul de lector și șef de catedră la Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj-Napoca, Facultatea de Muzică, unde funcționează până la 1 decembrie 1963. Din 1963 și până în 1965, profesor de muzică la Liceului Teoretic din Cugir. Între 1965-1967 este numit secretar al
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
de Electronică din cadrul Institutului Politehnic din București în anul 1988. După Revoluția din decembrie 1989 și răsturnarea regimului comunist din România, inginerul Ducaru a urmat cursurile Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București (1990-1993), lucrând apoi ca lector asociat la specializarea „Studii Europene și Internaționale” în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) (1993-1998). În paralel, a urmat un program de masterat la Facultatea de Relații Internaționale din Amsterdam, absolvind „cum laude” și obținând titlul de Master
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
actor român de film și teatru. VIRGIL FLONDA (n. 1948 - d. 2006) Spectatorii s-au putut bucura să-l vadă pe actorul Flonda pe scenă timp de aproape trei decenii în: Hamlet - „Hamlet” de W. Shakespeare, clasa profesorului Dem Rădulescu, lector Adriana Piteșteanu, Studioul Casandra (examen de stat) - 1977; Andjev - „Alegeți-l singur” de Ivan Bucavkan, regia Florin Fătulescu și Dorante - „Jocul dragostei și al întâmplării” de Marivaux (1978); Ugarov - „Anecdote provinciale” de A. Vampilov, regia Mihai Lungeanu (1979); Insul 6
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
primul său proiect cinematografic: "Das fragmentarische în der Kunst", portretul artistului austriac Oswald Oberhuber. Acest film a fost prezentat în cadrul emisiunii "kunst-stücke" al ORF, precum și la Österreichischen Filmtagen Wels din Austria . Din 1995 până în 2000 îl găsim la catedră că lector al "Donauuniversität" din Krems și al "Europäischen Journalismus Akademie" la secțiile de Cameră și Documentar TV. Din 2002 până în 2010, a fost lector al "Universität für angewandte Kunst" din Viena. Începând cu anul 2001, Hofer a finalizat de asemenea mai
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
ORF, precum și la Österreichischen Filmtagen Wels din Austria . Din 1995 până în 2000 îl găsim la catedră că lector al "Donauuniversität" din Krems și al "Europäischen Journalismus Akademie" la secțiile de Cameră și Documentar TV. Din 2002 până în 2010, a fost lector al "Universität für angewandte Kunst" din Viena. Începând cu anul 2001, Hofer a finalizat de asemenea mai multe scenarii pentru filme artistice și documentare, proiecte încă nerealizate. Acestea includ scenariile de scurt metraj: "Vergiss Neider!" ( 2001), "Ach Paul..." (2005) și
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
orice îndoială”". Studiile universitare de licență au fost realizate la Princeton University (B.A., 1957), fiind continuate cu studiile de masterat și doctorat în literature engleză la Harvard University (M.A., 1960, PHD, 1964). Said și-a început cariera de lector universitar la Columbia University în 1963, iar în 1967 a devenit asistent universitar pentru cursurile de literatură engleză și literatură comparată. Acesta a activat ca profesor universitar la Columbia University, până la sfârșitul carierei. Edward Said a fost președintele Asociației pentru
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
(n. 1865- d. ?) a fost un erou popular din Singapore, participant la eliberararea acestei țări de sub jugul colonial olandez. s-a născut la 20 martie în anul 1865 în satul Pașcani, plasa Bujor a județului Chișinău, Basarabia, în familia lectorului bisericesc Paneleimon Mămăligă. În anul 1886 se afla în Singapore, ca soldat al Armatei imperiale ruse. Anterior fusese la Vladivostok (Orientul Depăratat), Hankou, Fuchjou și Canton (China). În anul 1892, sau anterior, a intrat în serviciu la rajah-ul insulei
Vasile Mămăligă () [Corola-website/Science/330097_a_331426]
-
fost: deputatul PDL Theodor Paleologu, care a declarat că se va opune proiectului prin vot în Parlament și solistul trupei de rock Luna Amară, Mihnea Blidariu. Magor Csibi, director de programe la Fondul Mondial pentru Natură din România, Claudiu Crăciun, lector la Facultatea de Științe Politice, Remus Cernea, un activist bine cunoscut, Nicușor Dan și Cristian Neagoe, consultant la Fundația Cărturești, sunt doar câteva personalități dintre cei prezenți în timpul protestelor din Piață Universității. Participanții la proteste au acuzat canalele media din
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
1956 a urmat cursurile Academiei Regale de Muzică și Arte Dramatice din București (ulterior denumită Conservatorul Ciprian Porumbescu) unde a studiat pian cu Florica Musicescu, compoziție cu Leon Klepper, armonie cu Paul Constantinescu și orchestrație cu Theodor Rogalski. a fost lector (1954-1963) și ulterior conferențiar (1963-1996) la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Radu Paladi a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, de la înființarea acestei instituții în anul 1949. A susținut recitaluri camerale în calitate de pianist în
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (în prezent Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”). Între 1963-1966 a participat la cursurile de mecanică cuantică, de reologie, de matematici speciale la Facultatea de matematică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este promovat lector (în 1964-1972) la discipline de calcul: mecanica corpului deformabil la solicitări statice sau dinamice (seismice). A luat doctoratul în 1970 cu o teză din domeniul corpului deformabil, sub conducerea academicianului Ștefan Bălan. S-a transferat la Centrul Teritorial de Calcul
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
interpretarea lor va fi un memorial adus compozitorului. Aceste înregistrări, inclusiv discursurile compozitorului și ale lui Boult, au fost lansate de Decca și pe CD. Vaughan Williams rămâne o personalitate marcantă în muzica britanică datorită carierei sale îndelungate de profesor, lector și prieten a numeroși muzicieni și compozitori tineri. Vaughan Williams a fost căsătorit de două ori. Prima sa căsătorie a fost cu Adeline Fisher (fiica istoricului Herbert William Fisher) în 1896. Adeline Fisher a decedat 1951 după mulți ani în
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]