8,558 matches
-
locuitori, iar comuna Găurile 1364. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, satul și comuna Găurile au luat numele de "Livezile", iar satul Purcei a luat denumirea de "Mesteacănu". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea și au fost contopite, formând comuna Vizantea-Livezi, cu reședința în satul Livezile. În comuna Vizantea-Livezi se află fosta mănăstire Vizantea, monument istoric de
Comuna Vizantea-Livezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301913_a_303242]
-
Galați. În 1964, satul și comuna Găurile au luat numele de "Livezile", iar satul Purcei a luat denumirea de "Mesteacănu". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea și au fost contopite, formând comuna Vizantea-Livezi, cu reședința în satul Livezile. În comuna Vizantea-Livezi se află fosta mănăstire Vizantea, monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolul al XVII-lea. Ansamblul monumental cuprinde biserica nouă „Sfânta Cruce” construită în 1850-1854, turnul cloponiță și zidul de incintă.
Comuna Vizantea-Livezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301913_a_303242]
-
agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad, Primăriei Zorleni și IELIF Vaslui. În comună există două corpuri de liceu (cu o suprafață de 4336 m), două corpuri școală generală cu clasele I-IV (422 m), trei
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
1883 când a vândut-o lui Neculai Juvara. Satul este așezat pe două dealuri numite Podișul si Dealul Viilor care au direcția de la Nord la Sud. "Dealul Viilor" înconjură partea de Est a comunei Băsești, numit astfel de la viile și livezile cu care era îmbrăcat. În partea de Nord a dealului aproape de sat, se ridică o mică culme, acoperită cu pomi fructiferi, unde în timpurile vechi proprietarii își țineau prisăcile, de unde vine și numele locului "La Livezi" sau "Priseci". Spre Nord
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
astfel de la viile și livezile cu care era îmbrăcat. În partea de Nord a dealului aproape de sat, se ridică o mică culme, acoperită cu pomi fructiferi, unde în timpurile vechi proprietarii își țineau prisăcile, de unde vine și numele locului "La Livezi" sau "Priseci". Spre Nord de Livezi se află localitatea "Dealul Tătarului", numită astfel petru că în vechime s-au găsit aici urme de locuințe tătărești. Tot în Nord se află localități acoperite de păduri numite: Spre Est de acest deal
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
care era îmbrăcat. În partea de Nord a dealului aproape de sat, se ridică o mică culme, acoperită cu pomi fructiferi, unde în timpurile vechi proprietarii își țineau prisăcile, de unde vine și numele locului "La Livezi" sau "Priseci". Spre Nord de Livezi se află localitatea "Dealul Tătarului", numită astfel petru că în vechime s-au găsit aici urme de locuințe tătărești. Tot în Nord se află localități acoperite de păduri numite: Spre Est de acest deal se află "Vale Boței", acoperită cu
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de specii de animale, dintre care mai frecvente sunt cele din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată de zootehnie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
dintre care 308 cu domiciliul în Mitocu Dragomirnei, comuna din care face parte și satul Lipoveni. Ca toti etnicii ruși din Moldova, și cei din satul Lipoveni, fost Sakalințî, în mod tradițional sunt cunoscuți drept buni grădinari, au numeroasele sere, livezi și îi vezi prin piețe cu fructe, legume și zarzavaturi. Sunt viticultori, pomicultori și pricepuți constructori de case și acoperișuri de stuf. Porecliți cândva “excavatoare cu bărbi” pentru ușurință de care dădeau dovadă la săpatul canalelor și gropilor în marile
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea lemnului. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
pe dealuri pentru a că sătenii să fie protejați de atacurile pasei de Vidin frecvente în veacurile trecute. Din spusele bătrânilor așezarea satului pe lunca râului Cerna s-ar fi făcut în vremea lui Cuza. Pe dealurile din jurul satului cresc livezi de pomi fructiferi iar pe crestele dealurilor se află păduri seculare de fagi și goruni alături de carpen, frasin și ulm. Satul are 5 cătune și anume : Ursulești, Boalda, Glod, Măgura, Chioasa și Satul Nou. Satul se află așezat la 4
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Plantele tehnice cu mare randament la hectar {sfecla de zahăr, tutun, floarea-soarelui, cartofi etc.} sunt neînsemnate ca suprafață, acestea fiind cultivate doar pe suprafețe mici și utilizate în special pentru consumul propriu. Chiar dacă există condiții bune pentru pomi fructiferi, vechile livezi sunt îmbătrânite, iar populația majoritară, formată din pensionari, nu are motivație să facă investiții pe termen lung. Deocamdată nu se cunoaște și nu se observă existenta în zonă a vreunei strategii pe termen scurt, mediu și lung care să conducă
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
de donație regele spune că locuitorii acestei comune "să se bucure de toate drepturile pe care le au locuitorii Clujului". Aici se înșiră de asemenea și din ce anume se compun acele proprietăți: pământuri arătoare, lucrate și neluvrate, din ogoare, livezi, pășuni, fânețe, păduri, vii, podgorii, dealuri, văi, ape și râuri, piscine, locuri de pescuit și mori. În următoarele secole posesiunea Feiurdului se schimbă des. Printre proprietari amintim: văduva lui Toma Sombori fiica lui Ioan Bathori, și fetele lui Ladislau Bathori
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si pentru conservarea cărnii de porc. Fiind domeniu obștesc, accesul era gratuit pentru sătenii din Micești. Pentru cei ce veneau din alte sate era percepută o
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
Iclod (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Fundătura, Iclod (reședința), Iclozel, Livadă și Orman. Localitatea Iclod este menționată pentru prima data in 1332, sub numele de "Iklod" . În sec. XVIII-XIX, alături de români și maghiari, au trăit aici și numeroase familii de evrei (sinagoga). Din punct de vedere a economiei Iclodul se încadrează
Comuna Iclod, Cluj () [Corola-website/Science/300333_a_301662]
-
Petreștii de Jos (în ; denumirea veche rom. "Petridul de Jos") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri. Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
fundația este din piatră spartă. În zona Șesul de Sus-Chișter este un pod cu 15 piloni. Suprafața satului este de 1586 ha, dintre care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
autorizate care își desfășoară activitatea în special pe platformele fostelor CAP și AVICOLA. În cadrul CAP Florești între 1962-1991 la Luna de Sus a funcționat o fermă vegetală și o fermă zootehnică pentru creștere bovinelor. În anii '60 a fost înființată livada (existentă și astăzi) cu meri și pruni, în suprafață de circa 10 ha. Este evidentă atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea unor livezi de pomi fructiferi pe fostele dealuri terasate și cultivate cu vită de vie în anii '70-'80 , găsirea unor modalități de concesionare a unor terenuri pentru investiții turistice, în special terenul din jurul lacului de pescuit care are o suprafață de
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
fâneață, clinogleizate cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
ani, pe linia ce separă cele două sate a fost construit localul primăriei. În anul 1890 Administrația Domeniilor Regale a înființat o secție agricolă la Lipovu construindu-i sediu, în prezent Casa Romano Ker, înconjurat de pătule, magazii, ateliere și livadă de pomi. Pe fondul unui conflict iscat între Administrația Domeniilor Coroanei și locuitorii comunelor Șegarcea și Lipovu în Dealu Robului, pricina fiind situația viilor, în anul 1904 s-a desfășurat o răscoala declanșată de lipoveni, cu răsunet național. Cu toate
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Padea - la Apus și Mârșani - la Răsărit. Nisipurile din partea de Nord-Est au fost strunite în trecut doar prin munca grea a unor ogoare care nu primeau decât secară și lubenițe. Metodele noi de exploatare a pământului au adus vii îngropate, livezi de pomi fructiferi și lanuri cu spice bogate, sisteme de irigații și îngrășăminte naturale și chimice și au ridicat pe ambițioșii locuitori ai acestor meleaguri, la nivelul vecinilor din prosperele localități de peste Jiu. Primele începuturi ale acestui sat, ne duc
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
la 1910, după recuperarea prin cumpărare a unor suprafețe de teren ajunse în proprietatea diverșilor boieri, era următoarea: Locuitori - moșneni Suprafață com. Budieni inclusiv Șasa - 2870ha Suprafață cultivata cu grâu și secara - 190ha Suprafață cultivata cu porumb - 694ha Fânețe - 292ha Livezi și vii - 190ha Pădure și izlaz - restul Numărul de locuitori (fără Pistesti și Șasa - numărătoare parțială -în realitate peste 1000) - 867 Știutori de carte - 272 (B-232, F-34) Economii depuse în Bancă Populară - peste 10000 lei Învățători - 2 (3 posturi) Elevi
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]