9,370 matches
-
a maselor de aer și influențate de orientarea formelor de relief. Este reprezentată în principal de cursurile de apă a râului Siret. Debitul râului este destul de mare, deși în perioada secetoasa a anului acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică s-a făcut prin fântâni, care sunt in lunca la adâncimi variind între 1,5 și 5 m ,iar pe terasa găsindu-se la adîncimi de peste 10 m. Dovezi ale existenței județului Galați de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care datează din paleolitic. Principala rezervație naturală din județul
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
din câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km lungime și 0,5 - 1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în lunca Șiretului. Puterea economică a comunei Tudor Vladimirescu este scăzută. Principalele activități ale zonei sunt legate de agricultură și creșterea animalelor. În comuna este și o fabrică de mobilă, unde lucrează atât persoane din comuna cât și din comunele alăturate. Tradițiile
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
zonă subcarpatica. Începând de la nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul pânzei freatice, la adâncimi între 2 m și 14 m. În ultimii ani multe izvoare au fost captate în bazine amenajate și apa se aduce prin conducte până la
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună rurală - plaiul Cozia compusă din două cătune: Sărăcinești și Viezuri. Este situată lângă apă râului Sărăcinești între dealul Coasta Luncii și Pirigu, la 12 km departe de capitală județului și la 5 km de a plaiului. Are o populație de 660 locuitori (în care intră și 18 familii de țigani)". În dicționarul geografic al județului Vâlcea al lui C. Alessandrescu
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
, mănăstire de maici cu hramurile " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" și "Sfântul Nifon", important lăcaș de cult de pe Valea Teleajănului, ctitorie a epocii fanariote. Mănăstirea este situată în lunca din stânga râului Teleajăn, pe șoseaua paralelă cu DN 1A, la proximativ 15 km de Ploiești. Din punct de vedere administrativ-teritorial se localizează pe raza comunei Lipănești, în imediata apropiere a satului Zamfira. Incinta complexului monastic este de forma unui patrulater
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
și creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Văleni", făcea parte din plasa Argeșel a județului Muscel și avea în compunere satele Lunca, Plopișoru, Văleni și Vrăbiești, cu o populație totală de 1781 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Văleni în aceeași plasă, cu 2460 de locuitori și având în compunere doar
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
Din punct de vedere al vegetației, regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
Fundeni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Fundeni, Fundenii Noi (reședința), Hanu Conachi și Lungoci. Relieful de lunca este bine reprezentat printr-un șes larg (sud-vest) cu terase locale de lunca și de terase ușor mai ridicate : Lungoci, Hanu Conachi, Pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală situată pe relief de dune fluviatile. Limită de sud și de vest a
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Fundeni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Fundeni, Fundenii Noi (reședința), Hanu Conachi și Lungoci. Relieful de lunca este bine reprezentat printr-un șes larg (sud-vest) cu terase locale de lunca și de terase ușor mai ridicate : Lungoci, Hanu Conachi, Pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală situată pe relief de dune fluviatile. Limită de sud și de vest a comunei, pe o lungime de 12 km, este reprezentată de cursul râului Siret
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
de la celelalte movile care, la rândul lor, făceau același lucru până când se alarmă întreaga zonă. Odată anunțată, populația se organiza în cete de luptători pentru a riposta în fața atacatorilor, iar femeile, copii și bătrânii se afundau în desișul pădurilor și luncilor, plecau în bejenie ca să se întoarcă la vatră după ce pericolul a fost îndepărtat. Aceste metode constituiau cele mai eficiente și mai rapide măsuri de comunicare, prevenire și organizare a sistemelor de refugiu și de apărare. Alți istorici consemnează și ne
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
turcii au început să jefuiască Moldova. Au stat în «Baltă» până la a 2-a jumătate a secolului XIX când în 2 etape au urcat pe terase. Primii au fost însurățeii între 1865-1867. Bătrânii au urcat și ei pe terasa când lunca a fost inundată complet. Primele înscrieri datează din sec.XV cel mai vechi datând din 15 iulie 1448 reprezentând un uric dat de domnul Moldovei fraților Cernat și Steful Ploscaru. Ulterior apar documente despre satele Bucești 1548 și Diecheni 1658
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
vest---est-nord est pe o lățime de 14, 5 km și pe o lungime de 8 km pe direcția nord-sud. În vest se învecinează cu comună Suraia și Vulturu din județul Vrancea limitată de talvegul râului Siret. În nord limită traversează lunca Siret Bârlad după care urcă pe terasele din stanga Bârladului respectiv terasele geomorfologice « Ivești » pe această direcție localitatea se învecinează cu Umbrărești și Cudalbi. În est valea Călmățuiului unde e granița cu comună Grivița. În sud limită trece peste terasă Ivești
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Bârlad după care urcă pe terasele din stanga Bârladului respectiv terasele geomorfologice « Ivești » pe această direcție localitatea se învecinează cu Umbrărești și Cudalbi. În est valea Călmățuiului unde e granița cu comună Grivița. În sud limită trece peste terasă Ivești și lunca Bârlad-Siret unde este comună Liești. Suprafață localității este de aproximativ 90 km pătrați ---8955, 22 ha, din acest punc de vedere Iveștiul ocupă 5% din suprafața județului fiind o comună de mărime medie. Microregiunea geomorfologica a șesului Siret-Bârlad apare sub
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care ține de la gârla « Bârlovița » până la piciorul terasei Ivești. Microregiunea teraselor din stanga Bârladului este formată din 2 sectoare : Temperatura maximă absolută 40.5 grade Celsius la
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care ține de la gârla « Bârlovița » până la piciorul terasei Ivești. Microregiunea teraselor din stanga Bârladului este formată din 2 sectoare : Temperatura maximă absolută 40.5 grade Celsius la 25 iulie 1987 iar temperatura minimă absolută -33, 5 grade Celsius la 3
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară. Fenomenele meteorologice: Numărul mediu de zile cu roua într-un an este de 58, lunile cele mai cețoase sunt noiembrie decembrie și ianuarie, numărul mediu de zile cu brumă este de 16, numărul mediu de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
poleiul cela mai « păcătos»polei s-a produs în ziua de 25 decembrie 1977 când s-a creat pe DN 25 o oglindă de gheață care a oprit circulația auto. În ceea ce privește adâncimea pânzei freatice ea aprovizionează de la 3-4 metri adâncime lunca comună S-B cu apă foarte putin potabilă și 14-20 de metri adâncime terasele din stanga Bârladului unde apa capătă calități aproape potabile. Forajele făcute la I.A.S Ivești au interceptat 3 strate acvifere care încep de la 150 până la 229
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
localitate având debite foarte mici, cu ape ușor mineralizate.Ele apar pe terase datorită intersecției pânzelor freatice prin eroziunea fluviala mai aleas în gârlelele Ciuslucu, Conacheasca și Bârlovița. Apele stătătoare sunt reprezentate prin mici petice de mlaștină întâlnite întâlnite în lunca Bârladului ca urmare a existenței pânzei freatice mai aproape de suprafață. Aceste mlaștini au o vegetație specifică având o influență bioclimatica sesizabila asupra luncii.Începand din 1991 și până în 1992 la început din cauza ploilor dar mai apoi din cauza acțiunilor antropice, cănd
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
gârlelele Ciuslucu, Conacheasca și Bârlovița. Apele stătătoare sunt reprezentate prin mici petice de mlaștină întâlnite întâlnite în lunca Bârladului ca urmare a existenței pânzei freatice mai aproape de suprafață. Aceste mlaștini au o vegetație specifică având o influență bioclimatica sesizabila asupra luncii.Începand din 1991 și până în 1992 la început din cauza ploilor dar mai apoi din cauza acțiunilor antropice, cănd locuitorii au distrus sistemul de irigație de aproape de Călmățui furând dalele din ciment s-a creat o baltă cu o suprafață de 40-60
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
de irigație de aproape de Călmățui furând dalele din ciment s-a creat o baltă cu o suprafață de 40-60 hectare unde s-a instalat o vegetație și fauna hidrofila. În ceea ce privește fenomenul de «remmu » care făcea ravagii în sectorul comun al luncii B-S ajungând spre nord până dincolo de Torcești când întreaga lunca devenea o adevăra mare el a dispărut de la mijlocul anilor ’70 când Șiretul și împarte Bârladul au fost îndiguite cu diguri de 3-5 metri.În plus faptul că de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]