8,525 matches
-
din valoarea totală a bugetului; contribuția Fondului poate fi majorată până la 90% în condițiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, a Listei acțiunilor specifice menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
bugetul Uniunii pentru asistență tehnică este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor. ---------- Alin. (6) al art. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 102 din 21 iunie 2016 , publicat
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
asigură de la bugetul de stat în proporție de maximum 20%. Diferența până la procentajul de 25% din valoarea totală a proiectului reprezentând cofinanțarea națională se asigură din sursele beneficiarului/partenerilor. ... (11) În funcție de importanța proiectului de grant pentru politica de azil și migrație, contribuția beneficiarului/partenerilor poate fi diminuată, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2015 . ... Articolul 5 Venituri și regula nonprofit (1) Proiectele finanțate din Fond trebuie să aibă caracter nonprofit. ... (2) Veniturile nete generate direct de
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
securitate internă, componenta pentru frontiere externe și vize și componenta pentru cooperare polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor sunt stabilite în anexa nr. 1. ... (2) Regulile specifice de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul proiectelor finanțate prin Fondul pentru azil, migrație și integrare sunt stabilite în anexa nr. 2. ... (3) Regulile specifice de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul activităților/proiectelor de asistență tehnică finanțate din Fondul pentru securitate internă și Fondul pentru azil, migrație și integrare sunt stabilite în anexa nr. 3
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
cheltuielilor în cadrul proiectelor finanțate prin Fondul pentru azil, migrație și integrare sunt stabilite în anexa nr. 2. ... (3) Regulile specifice de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul activităților/proiectelor de asistență tehnică finanțate din Fondul pentru securitate internă și Fondul pentru azil, migrație și integrare sunt stabilite în anexa nr. 3. ... (4) Autoritățile delegate pot emite instrucțiuni privind aplicarea regulilor stabilite prin prezentul ordin, cu caracter obligatoriu pentru beneficiari, cu aprobarea prealabilă a autorității responsabile. Articolul 10 Dispoziții finale (1) Anexele nr. 1-3
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
OFICIAL nr. 476 din 27 iunie 2016. 8.3. Costurile indirecte nu trebuie justificate cu documente contabile sau alte documente justificative ori prin calcule specifice. Anexa 2 REGULILE SPECIFICE de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul proiectelor finanțate prin Fondul pentru azil, migrație și integrare Categorii de costuri eligibile (la nivel de proiect) în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare Costuri directe Costurile eligibile directe ale proiectului sunt acele costuri care, pe baza condițiilor generale de eligibilitate stabilite în partea generală a ordinului
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
documente contabile sau alte documente justificative ori prin calcule specifice. Anexa 2 REGULILE SPECIFICE de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul proiectelor finanțate prin Fondul pentru azil, migrație și integrare Categorii de costuri eligibile (la nivel de proiect) în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare Costuri directe Costurile eligibile directe ale proiectului sunt acele costuri care, pe baza condițiilor generale de eligibilitate stabilite în partea generală a ordinului, pot fi identificate ca fiind costuri specifice legate în mod direct de punerea în aplicare
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
specifice grupurilor-țintă 8.1. Costurile specifice grupurilor-țintă intră în categoria costurilor directe eligibile, în conformitate cu acțiunile enumerate la cap. II-IV din Regulamentul nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare, de modificare a Deciziei 2008/381/ CE a Consiliului și de abrogare a Deciziilor nr. 573/2007/CE și nr. 575/2007/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei 2007/435/ CE a Consiliului, și
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
3 alin. (1) lit. a), b), c) și f) din prezentul ordin, proiectele trebuie să se încadreze în obligațiile legale ce revin autorităților competente și/sau în planurile de acțiune asumate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în domeniul azilului și migrației. 10.3. Finanțarea proiectelor menționate la pct. 10.1 se aprobă în limita fondurilor suplimentare cuvenite României, pe baza numărului efectiv de persoane relocate/transferate, care îndeplinesc condițiile art. 17 și 18 din Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
nr. 102 din 21 iunie 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 27 iunie 2016. Anexa 3 REGULILE SPECIFICE de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul activităților/proiectelor de asistență tehnică finanțate din Fondul pentru securitate internă și Fondul pentru azil, migrație și integrare 1. Sunt eligibile pentru finanțare din asistența tehnică cheltuieli pentru derularea activităților de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborarea în rețea, auditul și controlul, precum și măsurile de consolidare a capacității administrative pentru punerea în aplicare a
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 48/2015 și desfășoară activități legate de gestionarea Fondului pentru securitate internă, componenta pentru frontiere externe și vize sau componenta pentru cooperare polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și a Fondului pentru azil, migrație și integrare; ... i) cheltuieli pentru consolidarea capacității administrative în vederea punerii în aplicare a regulamentelor specifice; ... j) cheltuieli legate de serviciile de expertiză judiciară sau de specialitate; ... k) alte cheltuieli rezonabile esențiale pentru punerea în aplicare efectivă a programelor, acțiunilor sau
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
7) Cu toate acestea, Consiliul European a considerat că, până la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, Consiliul ar trebui să continue să hotărască în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, la adoptarea măsurilor în domeniul migrației legale a resortisanților din țări terțe spre și între statele membre la care se face referire la articolul 63 alineatul (3) litera (a) și alineatul (4) din tratat. (8) Trecerea la procedura de codecizie pentru adoptarea măsurilor menționate la articolul
32004D0927-ro () [Corola-website/Law/292598_a_293927]
-
400 în suburbii. În oraș sunt 88,9% albi, 7% mestizo (locuitori provenind din europeni și indigeni), 2% asiatici și 1% africani. Populația Buenos Aires este în jur de 3 milioane încă din 1947, datorită ratei de nașteri mici și a migrației înceta către suburbii. Districtele vecine au o populație de 5 ori mai mare față de 1947 (10 milioane în prezent). În recensământul din 2001 a arătat o populatie relativ îmbătrânita, cu 17% din populatie sub 15 ani și 22% peste 60
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
spre poarta nordică a fortăreței Ragusa, cea care se continua cu Stradone și Piazza (astăzi "Stradun" și "Placa"). Folosirea glagoliticului durează până la sfârșitul secolului al XV-lea, iar în unele regiuni de pe litoral, până la începutul secolului al XIX-lea. În timpul migrației popoarelor din secolul VII, locuitorii din Epidaurum (orașul Cavtat de astăzi) s-au retras pe o insulă apropiată de coasta dalmatică și au fondat orașul Ragusium sau Raguza. În timp, această așezare s-a unit cu orașul slav de pe coastă
Dubrovnik () [Corola-website/Science/297242_a_298571]
-
granițelor imperiului. Romanii au introdus viticultura în regiune, începând o tradiție a producției de vin, care continuă și în prezent. Strămoșii slavi ai slovacilor moderni au ajuns în regiune în secolele al V-lea și al VI-lea, în timpul Epocii Migrației Popoarelor. Ca reacție la măcelurile perpetuate de avari, triburile locale slave s-au revoltat și au pus bazele regatului lui Samo (623-658), cea mai veche entitate politică slavă. În secolul al IX-lea, castelele de la Bratislava și Devín erau centre
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
Greciei. În timpul împăratului Augustus romanii au colonizat teritoriul Bavariei din sud de Dunăre, unde populația locală era celtă (îndeosebi celții vindelici). După dezmembrarea Imperiului Roman, din populația locală celto-romană și imigranții germanici veniți din nord precum și din resturile din epoca migrațiilor popoarelor provenite din estul Europei s-a format populația bavareză, vorbitoare de dialecte germanice și creștinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugări irlandezi. Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi ziși "Agilolfinger", peste care
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
antichitate, teritoriul a fost locuit de triburi dacice, celtice și germanice, iar peste câteva secole, teritoriul fusese încorporat în Imperiul Român. Poporul de origine slavă, ai cărui strămoși au ajuns pe teritoriul actualei Slovacii între secolele V și VI, în timpul Migrațiilor. Mai multe regiuni ale Slovaciei au aparținut Imperiului lui Samo, prima entitate politică a slavilor, apoi Moraviei Mari, Regatului Ungariei, Imperiului Habsburgic, Imperiului Austro-Ungar și apoi Cehoslovaciei. Un stat separat slovac a existat în timpul celui de al Doilea Război Mondial
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
român. Sunt teorii derivate ca cele emise de Școală protocronistă care afirmă că Dacia a fost nucleul „vetrei străromâne”, că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Populațiile romanice din sudul Dunării ar fi provenite din migrații nord-sud, din Dacia spre Balcani (teorie adoptată de unii istorici iugoslavi, bulgari, iar mai recent sârbi și macedoneni). Școală protocronistă emite și opinia că vlahii (românii) de la nord de Dunăre ar fi o ramură veche aparținând populației dace din rândul
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
sub stăpânire romană (incluzând Imperiul Roman de Răsărit) circa șase secole. Nu există dovezi că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Exceptând o relatare a lui Eutropius, nu există dovezi că s-ar fi produs migrații de populații romanice nord-sud, din Dacia spre Balcani. Școală protocronistă nu este socotită de nici-o instituție academică sau universitară ca fiind o școală istorică (adică respectând regulile cercetării științifice în domeniul arheologiei și istoriei) ci ca o școală literară (adică
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Sulzer a pledat împotriva continuității într-o lucrare apărută la Viena între 1781-1782 despre țările locuite de români. A susținut că românii s-au format în sudul Dunării, de unde s-au îndreptat spre nord în două etape. Conform ideii sale, migrația s-a desfășurat în secolul XII, în timpul răscoalei Asăneștilor și a înființării țaratului vlaho-bulgar și după 1241 când Cumania era golită de locuitori. Teza lui a fost reluată de I.C. Eder, care a combătut Supplex Libellus Valachorum și a susținut
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
română puteau fi luate doar în sud, deoarece în nord trăiau slavi ruteni (nordici). Existența unor cuvinte albaneze în limba română se explică prin conviețuirea românilor cu albanezii în sudul Dunării. Utilizarea limbii bulgare în biserica și stat, inexistentă influențelor migrațiilor în limba română, lipsa drepturilor politice pentru românii din Transilvania și asemănarea dintre dialectele daco-român și macedoromân îi atestă teoria. Toți romanii retrăgându-se la sud de Dunăre în 272-275, Dacia ar fi fost populată exclusiv cu germanici și cu
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
schimb, împrumuturi directe din limba greacă medievală. În limba română toate împrumuturile din limba greacă medievală sunt trecute prin intermediarul bulgar. Nu există urme de influență germanică în română, deși în secolele V și VI Dacia era locuită sau supusă migrațiilor unor popoare germanice. Creștinismul ortodox la români a folosit limba slavonă bisericească, depinzând la origine de patriarhatele Peć, Ohrida și Constantinopol. Nu sunt izvoare scrise care să confirme prezența unor populații romanice în Dacia între evacuarea română și secolul X
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
stăpânit Italia timp de veacuri. Cuvintele românești comune cu echivalente albaneze pot fi explicate fie prin moștenirea în comun a unor resturi de lexic daco-moesic (de altfel, unele lexeme românești din substrat nici nu au echivalent în albaneză), fie prin migrația din nord-est spre sud-vest a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
nord-est spre sud-vest a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează vreo migrație de populații romanice din Balcani înspre teritoriile nord-dunărene românești ; singurele migrații atestate de surse sunt strămutarea unor populații romanice din nord-vestul peninsulei balcanice (deci din Panonia de sud) înspre est, din ordinul dat de un han avar (așadar, înainte de venirea
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează vreo migrație de populații romanice din Balcani înspre teritoriile nord-dunărene românești ; singurele migrații atestate de surse sunt strămutarea unor populații romanice din nord-vestul peninsulei balcanice (deci din Panonia de sud) înspre est, din ordinul dat de un han avar (așadar, înainte de venirea ungurilor în Panonia) și un schimb de populație din anul 976
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]