9,547 matches
-
în comuna 8 biserici ortodoxe și una catolică, șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani, Sodomeni, Topilele, Valea Seaca, o școală primară urbană mixtă CFR la Gară Pașcani și două școli rurale de cătun la Blăgești și Brătești, șase mori și o fabrică de săpun. Principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziționase de la N. Rosetti-Roznovanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună că reședința a plășii Pașcani din același județ, având 10.404 locuitori în satele
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”". Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată. La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală între Moldova și Țara Românească, Focșaniul pierzând astfel funcția de vamă. După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
(în , în , în , în ) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, (reședința) și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din 2011, Vasluiul avea o populație de locuitori, fiind al doilea oraș ca mărime din județ după
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - "capul de bour". Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la confluența râurilor
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 - 80 m), medie (40 m
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
Răii" și "Stolniceni". Aici romanii au construit cetăți (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a așezării. Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupanul Budu, cu voia lui Radu I. Prima atestare ca oraș este din 4 septembrie 1389, când Mircea cel Bătrân menționa într-un hrisov că se află
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
a provinciilor românești, Mihai Viteazul, care numea orașul astfel:"„orașul domniei mele la Râmnic”". Tot așa, Matei Basarab menționa că "am fost la preumblere peste Olt la orașul domniei mele la Râmnic". Sub domnia lui în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sfârșitul anilor 1970) se construiește prima moară (fabrică) de hârtie, de către boierii Rudeni. Pe dealul care străjuiește orașul în partea de nord, în Cetățuia construită pe el la 2 ianuarie 1529 este asasinat de către boierii Neagoe și Drăgan
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
orașul domniei mele la Râmnic”". Tot așa, Matei Basarab menționa că "am fost la preumblere peste Olt la orașul domniei mele la Râmnic". Sub domnia lui în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sfârșitul anilor 1970) se construiește prima moară (fabrică) de hârtie, de către boierii Rudeni. Pe dealul care străjuiește orașul în partea de nord, în Cetățuia construită pe el la 2 ianuarie 1529 este asasinat de către boierii Neagoe și Drăgan, domnitorul Radu de la Afumați. Cetățuia, care este un fel
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
veac XIX, început de veac XX, cu o populație cifrată la circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial și manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de țigle și teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale și multe ateliere meșteșugărești. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale și încălțăminte. Tot în această perioadă, orașul era reședința județului Vâlcea, precum și reședință episcopală. Se mai găseau aici de asemenea "Regimentul 2
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
vama se mutase la Breaza și apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării țițeiului, așezarea va înflori din nou. Ocupațiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăușia și extragerea păcurei din subsolul așezării de către fântânari. Aici funcționau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova și pe Doftana. La 1 decembrie 1879 a fost inaugurată calea ferată Ploiești-Predeal; pe locul actualei gări a municipiului și-a avut biroul inginerul de atunci, Anghel Saligny, cel care a fost proiectantul și constructorul
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
m., a fost descoperită o așezare fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semicircular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri: La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri: Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
numai din satul de reședință, cu o populație totală de 1804 locuitori ce trăiau în 316 case și 8 bordeie. În comuna Oltenița Rurală existau o biserică cu hramul „Sfântul Nicolae”, o școală mixtă cu 27 de elevi și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 consemnează pentru Oltenița același statut de comună urbană reședință a plășii Oltenița, și o populație de 6341 de locuitori. Comuna Oltenița Rurală avea în compunere satele Oltenița Rurală și Atârnați, cu 2600 de locuitori
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
secolului al XX-lea); muzeul de arheologie (1925); ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” (1872), format din biserica propriu-zisă datând din 1856 și o cruce de piatră datând din 1872, aflată în curtea bisericii și clasificată ca monument memorial și funerar; și moara Dunărea (1913). Alte două monumente sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare monumentul eroilor din Primul Război Mondial ridicat în 1930; și monumentul soldaților ruși căzuți în Războiul Crimeei, ridicat în 1853. Funcțiunea de bază a localității este cea de
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
, mai demult "ul Săsesc", (în dialectul săsesc "Melnbach", în , în trad. "Pârâul Morii", în ori "Sebes", în ) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Lancrăm, Petrești și Sebeș (reședința), și din satul Răhău. Avea o populație de de locuitori la recensământul din 2002. Orașul a fost întemeiat în
Sebeș () [Corola-website/Science/296992_a_298321]
-
zilele să fie mai lungi cu o jumătate de oră la solstițiu de vară, primăverile să întârzie cu două săptămâni, toamna vine mai devreme și iernile sunt mai lungi. Relieful este fragmentat de Jijia și afluenții săi: pârâul Buhai și Morii unit cu pâraiele Criva și Ghițăloaia. Înălțimea cea mai coborâta a reliefului este în albia majoră a Jijiei, 140-150m iar cea mai ridicată pe dealul Tirinca, 193 m. Climă regiunii este temperat continentală. Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
și la decorarea florală a registrului superior. Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană. Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana și Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești sau Siminicea). În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră și înainte boerilor noștri, mari și mici, Marușca, fata lui Andrieș Slujăscul, giupâneasa lui Negrilă, de a sa buna voie și’au dat satele și moara, parte a ei, ci și’au împărțit, înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesau ca să fie sfintei mănăstiri Bistriții cu tot venitul," "Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
exact în Câmpulung Rusesc, astăzi în Ucraina) se află și una din cele 3 pășuni pe care Dimitrie Cantemir le considera cele mai bune din Europa (în Descriptio Moldaviae, 1714) În Rădăuți au fost construite unele dintre cele mai vechi mori din Bucovina: moara lui A. Schlassmann (1866), moara lui Berl (1867), moara situată pe pârâul Temnic (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), moara lui Reuberger (construită în anul 1900) și moara înființată de Adolf Leon. Chiar dacă, de-a lungul
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Rusesc, astăzi în Ucraina) se află și una din cele 3 pășuni pe care Dimitrie Cantemir le considera cele mai bune din Europa (în Descriptio Moldaviae, 1714) În Rădăuți au fost construite unele dintre cele mai vechi mori din Bucovina: moara lui A. Schlassmann (1866), moara lui Berl (1867), moara situată pe pârâul Temnic (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), moara lui Reuberger (construită în anul 1900) și moara înființată de Adolf Leon. Chiar dacă, de-a lungul timpului, pe întreg
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
află și una din cele 3 pășuni pe care Dimitrie Cantemir le considera cele mai bune din Europa (în Descriptio Moldaviae, 1714) În Rădăuți au fost construite unele dintre cele mai vechi mori din Bucovina: moara lui A. Schlassmann (1866), moara lui Berl (1867), moara situată pe pârâul Temnic (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), moara lui Reuberger (construită în anul 1900) și moara înființată de Adolf Leon. Chiar dacă, de-a lungul timpului, pe întreg teritoriul municipiului au fost construite
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
cele 3 pășuni pe care Dimitrie Cantemir le considera cele mai bune din Europa (în Descriptio Moldaviae, 1714) În Rădăuți au fost construite unele dintre cele mai vechi mori din Bucovina: moara lui A. Schlassmann (1866), moara lui Berl (1867), moara situată pe pârâul Temnic (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), moara lui Reuberger (construită în anul 1900) și moara înființată de Adolf Leon. Chiar dacă, de-a lungul timpului, pe întreg teritoriul municipiului au fost construite diferite ateliere și fabrici
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
din Europa (în Descriptio Moldaviae, 1714) În Rădăuți au fost construite unele dintre cele mai vechi mori din Bucovina: moara lui A. Schlassmann (1866), moara lui Berl (1867), moara situată pe pârâul Temnic (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), moara lui Reuberger (construită în anul 1900) și moara înființată de Adolf Leon. Chiar dacă, de-a lungul timpului, pe întreg teritoriul municipiului au fost construite diferite ateliere și fabrici se poate vorbi, tradițional, de trei zone cu un caracter industrial pronunțat
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]