10,917 matches
-
de sub control 542. Marile lucrări urbane întrețin astfel mitul unei puteri politice care pro-duce și stăpânește spațiul, făcând istoria într-o manieră spectaculară, pe când solidaritatea și coeziunea socială presupun activități de gestiune, de întreținere, de îmbunătățire și de funcționare mai modeste. Așa cum subliniază Catherine Grémion, această predilecție pentru investiții produce efecte perverse: "[...] ea neglijează nevoile mai puțin vizibile ale populațiilor, și în special pe cele mai presante dintre ele; ea subestimează costurile de funcționare ale echipamentelor și bunurilor colective în general
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului-strateg / 211 O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor / 211 Licăririle și momelile comunicării / 215 De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice / 220 Marea frică de săraci și de imigranți / 226 Situația locuințelor gospodăriilor modeste / 226 Politici de excludere a populațiilor indezirabile / 233 Carențele politice ale dreptului la locuință / 237 Capitolul 6. Conducerea orașului, republica și democrația Emergența unei guvernări urbane / 244 Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane / 244 Primarul antreprenor politic? / 252
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
op. cit., p. 38. 1 Ideea orașului industrial este veche. Marie-Geneviève Raymond ne amintește că "încă din secolul al XVIII-lea, Bouffon construise unul pentru 400 de muncitori din manufacturile sale din Montbard. Experiența mulhousiană debutează din 1828 și rămâne foarte modestă până la cea de-a Doua Republică, apoi se dezvoltă în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, pentru a deveni punctul de reper în ceea ce privește construcția patronală. Experiența mulhousiană ține de tradiția socială protestantă. Figură importantă a începuturilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
regresie, puterea de explicație a modelului pentru estimarea democrației ca ideal rămâne constantă, identică cu cea a modelului paradigmei clasice. Integrarea capitalului social în modelul ce conține capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice nu duce decât la o creștere modestă a puterii explicative. Mai mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rămâne rata ridicată a șomajului, lucru care generează deocamdată măsuri de protecție împotriva imigrației și nu se încurajează nici angajarea autohtonilor fără calificare sau cu calificări în meserii perimate. În condițiile unui șomaj structural persistent și ale unei perioade de modestă creștere economică, ce caracterizează actualmente economiile occidentale, este greu, pentru orice guvern, să justifice vreo decizie în sprijinul realizării ultimelor trei măsuri menționate mai sus. O încercare de cuantificare a dimensiunii unora dintre deciziile amintite, pentru a compensa efectul îmbătrânirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
tip de capitalism, bazat pe producție modernă, iar în plan social pe „statul bunăstării generale”. Ideea unei „Britanii noi” începea să devină dominantă (Turner, 2003, 33). Să mai notăm un lucru. Reprezentanții studiilor culturale britanice sunt persoane cu origini sociale modeste. Hoggart și Williams s-au născut în familii muncitorești, Hall provine din Jamaica. După încheierea studiilor universitare, primii doi au fost tutori în activitatea educativă cu adulții, deci în educația desfășurată dincolo de zidurile academice. Ceea ce i-a ajutat nu numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
istoria evadării mele. Am ajuns în Roma pe la prânz. Acum vorbeam, puteam întreba câte ceva și cere lămuriri, dar mă simțeam stingheră și speriată în mijlocul omenirii pestrițe. Trebuia să iau trenul spre Perugia și aveam de așteptat câteva ore. Bagajul era modest, nu mă mai temeam de con troale, așa că puteam să-mi împlinesc un vis: Pietà de Miche langelo, care se află în Catedrala Sf. Petru din Vatican. Poate cineva descrie catedrala? Opere de artă care îți taie respirația, sentimentul că
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
aveți? M-a privit. — Ce naționalitate ești? m-a întrebat. — Sunt româncă. — Complimente! Scrisoarea 145 Draga mea, Am obosit. De-o viață de trudă. Mi-aș dori să am măcar două zile ale mele, să stau la o pen siune modestă pe malul unui lac, să am cu mine două cărți și ceva dulciuri. Îmi amintesc că pe la 16 ani ieșeam vara în grădină, stă team la umbra unui păr și priveam norii. Mirosea a fructe, a soare și a iarbă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
detestabilă, abo mi nabilă etc. Există câțiva oameni virtuoși, sau care măcar pot să pară așa, atâta vreme cât nu ataci pasiunea lor dominantă, care este de obicei, la oamenii aceștia, pasiunea pentru glorie și bunul nume. Amețiți de elogii, par adesea modești; însă strădaniile pe care le fac pentru a le do bândi le dezvăluie motivul și lasă să se întrevadă vanitatea și orgoliul. Iată portretul celor mai buni dintre noi. Pe ceilalți îi locuiesc interesul, invidia, gelozia, cruzimea, răutatea, perfidia. Nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
teamă de a nu-și compromite fie trecerea, fie tihna. Avea gusturi simple, atât în îmbrăcăminte cât și în mobilier, dar simplitatea ei era căutată, având până și rafinamentul unui lux delicat, dar nimic din ostentația și din vanitățile lui. Modestă în aerul, în ținuta, în manierele sale, dar cu un fond de mândrie și chiar de puțină trufie deșartă. Nimic nu o flata mai mult decât relațiile ei cu cei mari. Îi vizita rar; nu se simțea în largul ei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
riului, a doua, în primii ani ai Restaurației. Atunci a fost momentul când s-a retras într-un apartament din Abbaye-aux-Bois, în 1819. N-a mai ocupat un loc în lumea vremii decât după ce s-a văzut instalată în acest modest azil, la o margine a Parisului. De acolo dulcele ei geniu, desprins din frământări prea complicate, s-a făcut simțit din ce în ce mai mult ca o binefacere. Am putea spune că a perfecționat și a făcut să progreseze arta bunelor relații între
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a obsedat mai mult decât de obicei, l-am văzut deodată apărând la mine pe Domnul de Pradt în persoană, care binevoise să urce patru etaje și care venea să-mi dea o lecție în mansarda mea mai mult decât modestă. Lecția a fost lungă și a fost severă; totuși a început printr-o expunere plină de moderație și chiar de blândețe. În câteva rânduri am vrut să plasez câteva cuvinte în scurtele intervale ale predicii; Domnul de Pradt îmi impunea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Azilul copiilor găsiți. Diderot îi comandă articole despre muzică pentru Enciclopedie; în 1750 obține un premiu al Academiei din Dijon; trăiește ca perceptor prin casele celor cu poziții sociale înalte, dar în 1750 se hotărăște să trăiască dintr-o meserie modestă, aceea de copist de note muzicale; urmează 12 ani în care scrie unele dintre cele mai importante cărți ale sale și devine unul dintre intelectualii cei mai importanți ai secolului; după 1762 începe să fie persecutat pentru ideile sale. Principala
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dedica reconstituirii biografiei propriemi persoane. Pare o pretenție orgolioasă, dat fiind faptul că un asemenea demers este rezervat doar personalităților. Sunt pe deplin conștient de distanța care mă separă de o atare accepție, dar îmi asum riscul, întrucât nu la modesta mea contribuție științifică mă voi referi, ci la faptul că munca perseverentă și cinstită poate fi creatoare de valori, chiar și atunci când nu se sprijină pe o dotare intelectuală superioară. Acesta este cazul meu și al celor mulți în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
preistoric și istoric al întregii regiuni tutovene, pe care îl datorăm unui specialist în geografie istorică și umană de la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași, Poghirc Pompiliu, tutovean de origine, prematur dispărut însă dintre noi. Valorificând acest remarcabil studiu, intitulat modest "Satul din Colinele Tutovei" (1972), ca și un recent (sub tipar) și autorizat articol polemic, contestatar al eminentului istoric Mircea Ciubotaru, profesor la aceeași universitate, încercăm câteva concluzii cu privire la evoluția social-economică a populației tutovene: * Teritoriul Colinelor Tutovei, împreună cu cel din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-șef. L-am pomenit ... nu din întâmplare ... ci pentru că a fost pentru noi ... pedagogi tineri ... o sursă de învățăminte și un exemplu de comportare în școală și în viață. Revenind la funcția mea, de acum oficială, de pedagog, cu acea modestă retribuție lunară și cu multe sacrificii personale am reușit să aduc la Iași, pentru a-și continua studiile medii începute la Bârlad, pe sora mea Didina la Școala de Menaj și pe fratele Petrică la Școala Normală unde funcționam și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
rămas eu ... Barbu Neculai ... și cred că merit acest loc pentru că doar "temporar" fac parte din familie ... cea mai mare parte din timp consacrând-o activității în Universitate. Nu pentru că aici aș lăsa în urmă cine știe ce rezultate. Nu. Le consider modeste, dar cinstite ... pentru realizarea lor consumând multă muncă ... permanent fiind terorizat de ideea veridicității și corectitudinii lor ... a răspunderii ce o are un cadru didactic universitar față de pregătirea studenților ... viitori profesori și educatori ... ca și față de rezultatul fundamental și aplicativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cărora le port tot respectul și admirația. Sunt fericit că împreună am reușit să dezvoltăm niște relații temeinice și fructuoase dintre instituțiile noastre prin comisiile de doctorat și intermediul conferințelor organizate, activități, la desfășurarea cărora mi-am adus și eu modestul meu aport. Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la fondare adresez felicitări și cele mai sincere mulțumiri colectivului Facultății de Electrotehnică pentru ajutorul dezinteresat acordat Universității Tehnice din Moldova prin donațiile de cărți de specialitate, atât de necesare la
MĂRTURISIREA UNUI PRIETEN. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by PETRU TODOS () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_960]
-
restul "-ism"-elor (v. cât îi era de nesuferit lui Eliot ceea ce el numea "Leavisitism"), care e calea de urmat? Până unde poate merge criticul cu analiza romanelor tale fără a-l irita pe autor? JB. Îmi sunt simpatici criticii modești, atenți, copleșiți de îndoieli; aceia care fac ce e mai greu, adică descriu romanul și mecanismele lui aceia care îi simt pulsul și îi identifică vocea specifică, înțeleg ce nu e evident. Majoritatea criticilor dau rasol prezentarea intrigii pentru a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gândesc la poete ca Ana Blandiana (mărturisesc că la ea prefer textul scris, fiindcă pot să recit eu cum vreau), Liliana Ursu, Denisa Comănescu (care nu pare să scrie prea mult în acest moment, și care e, aș zice, prea modestă), Grete Tartler, Mariana Marin, Nina Cassian, Ioana Ieronim (sunt încântată de Triumful vrăjitoarei de apă, de intensitatea și ritmul alert, de detaliul concret), prolifica și carismatica Magda Cârneci, Herta Müller (acum la Berlin), Diana Manole (la Toronto). Apoi poeții: Mircea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
le poate uni. Un dualism evident, însă pe deplin justificat. Sistemul social istoric al acelor vremuri era încă puternic dominat de ideologia scolasticii, care susținea interesele medievale ale feudalilor, chiar cu mijloacele Inchiziției. În acest cadru și-a găsit loc modesta activitate productivă meșteșugărească, în cuprinsul căreia lucrurile și fenomenele au început să fie gândite dintr-o perspectivă nouă, mai largă. O nouă ordine a lucrurilor, a eficienței sociale, a activității productive meșteșugărești, își cerea dreptul la existență. Aceasta era generatoare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoașterii vieții psihice, pentru fundamentarea psihologiei ca știință de sine stătătoare. Gândirea face parte din sistemul viu, iar omul, din această perspectivă, este produsul dezvoltării și perfecționării materiei sale superior organizate. Această explicație va permite psihologiei, chiar cu exemplele sale modeste, cele ale unui mașinism primitiv și empiric, să se detașeze tot mai mult de fizicalismul newtonian. O perspectivă de gândire psihologică ce a fost larg acceptată la acea vreme și preluată de mai toți filosofii și naturaliștii francezi. În ceea ce
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
avea să ia forme mai puțin agresive, mai ascunse. Noul viraj spre comunismul național, început de Gheorghiu Dej și exploatat din plin de Ceaușescu, din momentul instalării sale la putere în 1965, avea să se reflecte, desigur, în acea oglindă modestă, dar uimitor de fidelă: Manualul Unic de Franceză, care avea să vorbească tot mai puțin despre realizările sovietice și din ce în ce mai mult despre gloriosul Partid Comunist Român. Dar adevărata stare de spirit a românilor, după douăzeci de ani de îndoctrinare antioccidentală
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
discursurilor de contestatare din ce în ce mai frecvente în media (Schuck și de Vreese, 2008). În prelungirea acestui trend se înscrie și slaba prezență la vot din cadrul alegerilor pentru Parlamentul European din 2009 (doar 43%, per total, cumulând mediile țărilor europene). Totuși, această modestă prezență la urne ar putea fi nu doar consecința unui dezinteres legat de problemele europene, ci și un rezultat firesc al lărgirii graduale a Uniunii. Referitor la politică în general, cetățenii nu au, adesea, decât un contact indirect cu aceasta
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
aplicată tuturor știrilor. Pentru fiecare dintre cele cinci cadraje, scalele au fost formate prin acumularea scorului fiecărui item și împărțirea la numărul total de itemi. Un scor mare indică proeminența unui cadraj, iar un scor mic semnalează, dimpotrivă, o prezență modestă în cadrul știrilor. Datele obținute sunt reunite în tabelul de mai jos: Cronbach alfa Cadrajul responsabilității 0.773 Cadrajul conflictului 0.738 Cadrajul consecințelor economice 0.877 Cadrajul interesului uman 0.799 Cadrajul costurilor și beneficiilor 0.585 Tabelul 1: Proeminența
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]