9,012 matches
-
orfografia moldovenească” din 1929). În perioada 1932-1938 sovieticii au renunțat la teoria moldovenistă, trecându-se la folosirea alfabetului latin și a limbii române literare. În 1938 alfabetul chirilic a fost reintrodus, adepții alfabetului latin trimiși în pușcării, iar teoria limbii moldovenești diferită de română a revenit în forță. După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul chirilic și noțiunea de "limbă moldovenească" și în Basarabia, fără însă să se revină la formele extreme de diferențiere față de română propăvăduite în
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
literare. În 1938 alfabetul chirilic a fost reintrodus, adepții alfabetului latin trimiși în pușcării, iar teoria limbii moldovenești diferită de română a revenit în forță. După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul chirilic și noțiunea de "limbă moldovenească" și în Basarabia, fără însă să se revină la formele extreme de diferențiere față de română propăvăduite în anii '20. Limba literară moldovenească de după al Doilea Război Mondial a fost practic identică cu limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
revenit în forță. După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul chirilic și noțiunea de "limbă moldovenească" și în Basarabia, fără însă să se revină la formele extreme de diferențiere față de română propăvăduite în anii '20. Limba literară moldovenească de după al Doilea Război Mondial a fost practic identică cu limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și a câtorva cuvinte diferite. Diferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
revină la formele extreme de diferențiere față de română propăvăduite în anii '20. Limba literară moldovenească de după al Doilea Război Mondial a fost practic identică cu limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și a câtorva cuvinte diferite. Diferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
anii '20. Limba literară moldovenească de după al Doilea Război Mondial a fost practic identică cu limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și a câtorva cuvinte diferite. Diferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
practic identică cu limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și a câtorva cuvinte diferite. Diferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean. În această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
etnici « "Români" », denumirea de « "Moldoveni" » fiindu-le aplicată în mod discriminatoriu atât față de minoritățile conlocuitoare din Republica Moldova, cât și față de ceilalți vorbitori ai limbii lor, de peste hotare. Această poziție ideologică este denumită „"moldovenism"” prin contrast cu „"românismul"” potrivit căruia „limba moldovenească” este o simplă denumire făcută la comandă politică, pentru a desemna în Republica Moldova limba dacoromână vorbită aidoma și în România : este poziția majorității lingviștilor, filologilor și istoricilor, îndeosebi printre cei specializați în limbile romanice de răsărit, precum și unei părți din
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
în Republica Moldova limba dacoromână vorbită aidoma și în România : este poziția majorității lingviștilor, filologilor și istoricilor, îndeosebi printre cei specializați în limbile romanice de răsărit, precum și unei părți din populația Republicii Moldova. În anii 1989-1991 când s-a efectuat trecerea „limbii moldovenești” la literele romane, echipa de lingviști, toponimiști și filologi ai Academiei de Științe a RSSM, în frunte cu Pr. Dr. Anatol Eremia, a propus pentru cuvintele comune ale acestei limbi, folosirea unei transcrieri specifice din scrierea chirilică (redând, de exemplu
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
sau Я prin ea), pentru cuvintele și numele proprii rusești transcrierea tradițională clasică (redând, de exemplu, K prin K, Э prin E, E prin IE, Ь final prin Î, sau Я prin IA) iar pentru toponime, adoptarea sistematică a denumirilor moldovenești cele mai timpuriu atestate, acolo unde toponimia imperială rusă din perioada 1812-1917 și sovietică din perioada 1940-89 înpământenise sistematic denumirile non-moldovenești (de exemplu Bender în locul Tighinei, Cahul în locul Frumoasei, Ciobruci sau Cioburciu în locul Ciubărciului ș.a.m.d.). În final s-
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul, pentru a atesta astfel o identitate națională aparte în fiecare stat (v. Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș). Această teză este susținută încă astăzi de o parte din sfera politică moldovenească (îndeosebi PCRM), având o susținere redusă în rândul sociologilor, filologilor ori istoricilor (cf. Vasile Stati, Leonid Tabără). Pentru a evita chestiunea politică, autoritățile Republicii Moldova au folosit de-a lungul timpului, în unele documente oficiale, termenul de „limbă de stat” însă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
un val de indignare în rândul populației majoritare vorbitoare nativă de română, fiind organizate proteste împotriva acestei decizii în Chișinău și în alte orașe importante. În cele din urmă noile legi au fost suspendate. În standardul internațional ISO 639, limbii moldovenești i-au fost atribuite inițial codurile "mol" și "mo", dar aceastea au fost suprimate în noiembrie 2008 și înlocuite cu codurile asociate limbii române. Nu există un cod Ethnologue al limbii moldovenești, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a tranșat chestiunea denumirii
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
fost suspendate. În standardul internațional ISO 639, limbii moldovenești i-au fost atribuite inițial codurile "mol" și "mo", dar aceastea au fost suprimate în noiembrie 2008 și înlocuite cu codurile asociate limbii române. Nu există un cod Ethnologue al limbii moldovenești, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a tranșat chestiunea denumirii oficiale a limbii prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013 când, în urma unei sesizări cu privire la caracterul primar al "Declarației de Independență a Republicii Moldova", a decis că prevederea conținută în Declarația de
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
decembrie 2013 când, în urma unei sesizări cu privire la caracterul primar al "Declarației de Independență a Republicii Moldova", a decis că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției. Scriitorul Vitalie Ciobanu a declarat cu acest prilej: Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba română ca "limbă maternă", în timp ce 2 029 847 (60%) au declarat ca limbă maternă „limba moldovenească”. Totodată, la capitolul "limba vorbită de obicei" dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane (58,8%) declară că vorbesc, zilnic, „limba moldovenească”. Alte 475 de mii afirmă că vorbesc româna
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
847 (60%) au declarat ca limbă maternă „limba moldovenească”. Totodată, la capitolul "limba vorbită de obicei" dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane (58,8%) declară că vorbesc, zilnic, „limba moldovenească”. Alte 475 de mii afirmă că vorbesc româna. Acestora li se adaugă și aproximativ 70 de mii de cetățeni care se consideră etnici români, ridicând totalul celor care declară că vorbesc româna la peste jumătate de milion (16,4%), dar
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
mii de cetățeni care se consideră etnici români, ridicând totalul celor care declară că vorbesc româna la peste jumătate de milion (16,4%), dar totuși de aproape 4 ori mai puțin decât numărul celor ce declară că vorbesc "de obicei" „moldovenească”. Astfel, spre deosebire de populația românofonă din Chișinău, care în majoritate declară limba română ca limbă maternă, la recensământul din 2004, în mediul rural, doar una din șapte persoane și-a numit limba maternă ”română”, restul denumind-o ”moldovenească”. Modul în care
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
vorbesc "de obicei" „moldovenească”. Astfel, spre deosebire de populația românofonă din Chișinău, care în majoritate declară limba română ca limbă maternă, la recensământul din 2004, în mediul rural, doar una din șapte persoane și-a numit limba maternă ”română”, restul denumind-o ”moldovenească”. Modul în care s-a desfășurat recensământul din 2004 la capitolul apartenență etnică și limba vorbită, a fost criticat de către reprezentanții Consiliului Europei. Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 , grupul de experți internaționali în recensăminte
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Un studiu efectuat la comanda Institutului de Politici Publice în aprilie 2014, arată că folosirea denumirii de „"limba română"” crește direct proporțional cu nivelul economic, tinerețea și nivelul de educație al cetățenilor Republicii Moldova. În schimb, susținerea față de denumirea de „"limbă moldovenească"” este mai mare între minoritățile etnice de pe teritoriul Republicii Moldova și corespunde mai degrabă unui nivel socio-economic scăzut, unei educații primare și, în genere, mediului de viață rural. În școli, limba se numește "română", iar în primii ani de democrație a
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de viață rural. În școli, limba se numește "română", iar în primii ani de democrație a fost studiată chiar cu manuale din România.. Academicianul Gheorghe Duca, șef al Academiei de Științe a Moldovei: Înainte de 19 iunie 2006 majoritatea instituțiilor oficiale moldovenești foloseau același termen, inclusiv pe siturile lor web. O hotărâre a guvernului cu privire la modul de publicare a informației pe paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet de la acea dată stipula că „informația pe paginile-web oficiale ale autorităților administrației
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
hotărâre a guvernului cu privire la modul de publicare a informației pe paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet de la acea dată stipula că „informația pe paginile-web oficiale ale autorităților administrației publice va fi publicată, în mod obligatoriu, în limba moldovenească și în limba rusă, în conformitate cu legislația în vigoare privind funcționarea limbilor”. Unele situri web s-au conformat normei, deși există în continuare situri web care folosesc denumirea de „limbă română” sau abrevieri ale acesteia. Printre siturile web care folosesc în
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
limba română (deci care nu au indicatori de limbă) sau care în locul limbii afișează un steag tricolor (uneori cu stema Moldovei), evitând astfel problema denumirii limbii. În 1993, politicianul Vasile Stati și-a exprimat convingerilor ce susțineau existența unei limbi "moldovenești" de sine stătoare, diferită de cea română, în cartea sa „"Moldovenii în lume"”. Cartea sa conținea o mulțime de neadevăruri și falsuri, lucruri care i-au atras o mulțime de critici. Lui Stati i se părea totodată de neomis faptul
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
cartea sa „"Moldovenii în lume"”. Cartea sa conținea o mulțime de neadevăruri și falsuri, lucruri care i-au atras o mulțime de critici. Lui Stati i se părea totodată de neomis faptul că anterior, mulți autori moldoveni își numeau limba moldovenească, de la Grigore Ureche la Miron Costin sau Dimitrie Cantemir,deși Dimitrie Cantemir are destule lucrări care atestă denumirea limbii ”Moldovenești” in ”Limba Românească” precum ”Hronicul Vechimii Româno-Moldo-Vlahilor”. Lingvistul Eugen Coșeriu, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul de „limbă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
mulțime de critici. Lui Stati i se părea totodată de neomis faptul că anterior, mulți autori moldoveni își numeau limba moldovenească, de la Grigore Ureche la Miron Costin sau Dimitrie Cantemir,deși Dimitrie Cantemir are destule lucrări care atestă denumirea limbii ”Moldovenești” in ”Limba Românească” precum ”Hronicul Vechimii Româno-Moldo-Vlahilor”. Lingvistul Eugen Coșeriu, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul de „limbă moldovenească”, preciza că înșiși susținătorii moldovenismului scriu într-o română îngrijită, pe care o denumesc „moldovenească”, fapt care constituie un
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de la Grigore Ureche la Miron Costin sau Dimitrie Cantemir,deși Dimitrie Cantemir are destule lucrări care atestă denumirea limbii ”Moldovenești” in ”Limba Românească” precum ”Hronicul Vechimii Româno-Moldo-Vlahilor”. Lingvistul Eugen Coșeriu, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul de „limbă moldovenească”, preciza că înșiși susținătorii moldovenismului scriu într-o română îngrijită, pe care o denumesc „moldovenească”, fapt care constituie un argument irefutabil împotriva existenței acestei limbi ca limbă de sine stătătoare și în favoarea punctului de vedere că cele două glotonime sunt
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]