8,622 matches
-
lei, în valoare absolută este unul din cei mai înalți indicatori din republică. Cuiburile fosilifere descoperite de I.Suhov în 1932 conțin oseminte - rămășițe ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiată și descrisă în numeroase monografii editate la București (I.Simionescu et al.) și Moscova (L.Gabunia). Aceste cuiburi prezintă interes pentru corelări geologice și reconstituiri paleogeografice. Cuiburile fosilifere au statut de rezervații stiințifice protejate și se întind pe un teritoriu de 256 ha, situate în
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
și neutronul", "transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică volumul I ( despre isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei "Fizica nucleară" proiectată în trei volume. Această lucrare a fost primul tratat de fizică nucleară din România. Nu a reușit să mai scrie volumul II (despre transmutări nucleare) și volumul III (despre teoria nucleului). În primăvara anului 1947, Gheorghe Manu
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
Constantin Diaconovici Loga”. În 1990, prin trecerea în categoria colegiilor, numele școlii devine Colegiul „Constantin Diaconovici Loga”. Se reînființează Asociația Absolvenților. În 1999 se obține statutul de colegiu național, cu denumirea Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”. Apare prima ediție din Monografia Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” realizată de Pavel Petroman, Alexandru Radovan, Milan Tosici, reeditată în 2002 la Editura Eurobit. În 2002 Ministerul Educației și Cercetării acordă Colegiului Diploma de Excelență pentru rezultatele elevilor la olimpiadele și concursurile școlare internaționale. În
Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara () [Corola-website/Science/304461_a_305790]
-
cortegiul funerar până la cimitirul Montparnasse din Paris pentru a-i aduce ultimul omagiu. A rămas faimoasă remarca unui tânăr către tatăl său la sfârșitul acelei zile: „Am fost la manifestația împotriva morții lui Sartre”. Considerat „filozoful libertății”, zeci de volume, monografii și studii apar în fiecare an în întreaga lume despre ideile, opera și viața sa. Scrisoarea nu e însă deschisă decât după ce votul are loc; pe 22 octombrie 1964, un membru al Academiei anunță oficial: „Premiul Nobel din acest an
Jean-Paul Sartre () [Corola-website/Science/298016_a_299345]
-
de cercetare, Centrul de tehnologii informaționale și Centrul de documentare și informare al ONU, 3 baze științifice de producție pentru pregătirea practică a studenților. Rezultatele științifice recente obținute în cadrul Universității și-au găsit reflectare în peste 7.000 de publicații (monografii, manuale, articole) și în 165 de brevete de invenție. Performanțele cercetătorilor universitari au fost apreciate cu 65 de medalii de aur, 30 de argint și 14 de bronz, obținute la diferite expoziții și concursuri internaționale. 21 de universitari au fost
Universitatea de Stat din Moldova () [Corola-website/Science/312526_a_313855]
-
de lemn cu capete încovoiate (probabil tălpi de sanie pentru transportarea blocurilor de sare iarna), icuri de tip pană si un târnăcop primitiv (cu vârful dintr-un corn de bovină în care intra un mâner din lemn). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Războieni-Cetate a apărat exploatările de sare de la Ocna Mureș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
antropologie și geografie și întreprinde diverse expediții de cercetare, ajungând chiar și pe insulele Novaia Zemlia, dincolo de Cercul Polar de Nord. Baer a descoperit ovulul mamiferelor și a fost primul care a descris coada dorsală prezentă la embrionul vertebratelor. Astfel, monografia "Despre istoria dezvoltării animalelor" (1828 - 1837) marchează o etapă importantă în dezvoltarea embriologiei. A demonstrat falsitatea teoriei preformiste, stabilind că în procesul dezvoltării embrionare, caracteristicile încrengăturii, clasei, ordinului, familiei, genului și speciei apar în mod succesiv. Charles Darwin îl consideră
Karl Ernst von Baer () [Corola-website/Science/312665_a_313994]
-
limbii române de L. Șăineanu (1998); Dicționar rus-român (2000), Dicționar explicativ ilustrat al limbii române - DEXI (2007). Redactor sau lector a peste 30 de bibliografii și biobibliografii, alte zeci de cărți - de beletristică, arte, istorie, literatură didactică și pedagogică, juridică, monografii ale unor localități din R. Moldova și din România. În 1989 a ținut cursuri de ortografie a limbii române pentru profesorii din diferite sate și orașe ale R. Moldova, precum și din Nordul Bucovinei (reg. Cernăuți). Predă cursuri de lb. română
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga] / Vlad Pohilă // Timpul de dimineață. - 2005. - 25 noiemb. - P. 10. Pohilă, Vlad. Cel mai rezistent monument al satului Șomărești: [pref.] // Preutu, Agripina, Preutu Vasile. Satul Șoimărești [jud. Neamț, România]. Cinci veacuri de existență demnă: [monografie]. - Chișinău: Prometeu, 2006. - P. 5-10. Pohilă, Vlad. Despre “dificil, dar nu și imposibil”: istorie, teorie, practică: [rec. la monografia “Traducere din perspectivă semiotică” de prof. univ. dr. hab. Irina Condrea. - Chișinău; 2006] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. - 2006. - Nr. 3. - P. 103
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
mai rezistent monument al satului Șomărești: [pref.] // Preutu, Agripina, Preutu Vasile. Satul Șoimărești [jud. Neamț, România]. Cinci veacuri de existență demnă: [monografie]. - Chișinău: Prometeu, 2006. - P. 5-10. Pohilă, Vlad. Despre “dificil, dar nu și imposibil”: istorie, teorie, practică: [rec. la monografia “Traducere din perspectivă semiotică” de prof. univ. dr. hab. Irina Condrea. - Chișinău; 2006] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. - 2006. - Nr. 3. - P. 103 - 110; Limba Română. - 2007. - Nr. 1-3. - P. 180-187. Pohilă, Vlad. Mircea Vulcănescu, o dimensiune frapantă a existenței românești: [postf
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
înființat în acel an) și în același timp director al rafinăriei Vega, aflată în proprietatea companiei germane Diskont. În anul următor, 1907, face parte din comitetul de organizare al Congresului Petrolului de la București și publică împreună cu Ion Tănăsescu importanta sa monografie „"Studiul petrolului român - Proprietăți fizice și tehnice"”. Anul 1908 este acela în care concepe cea mai însemnată dintre invențiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
1960. În lucrările "“Sistemul de posesiune a pământului în Israel”" (1952) și "“Reforma agrară și caracteristicile Israelului”" (1956) sunt formulate principiile de bază ale politicii agrare contemporane ale țării. El este autor al unui număr mare de lucrări teoretice (inclusiv monografii) cu privire la aspectele economice și juridice ale politicii de colonizare agricolă în Palestina (astăzi în Israel) în limbile engleză și ebraică. În anul 1960, Granot a fost ales ca președinte al Consiliului Director al Fondului Național Evreiesc. A încetat din viață
Avraham Granot () [Corola-website/Science/312172_a_313501]
-
generație) (1965), cuprinzând o colecție de articole polemice scrise de el. Yehuda Leib Maimon a încetat din viață la data de 10 iulie 1962, în orașul Tel Aviv. A avut o fiică, scriitoarea și istoricul israelian Geula Bat-Yehuda, coautoare a monografiei “Rabinul Y.L. Maimon și vremea sa” (1979). Fiica sa a fost căsătorită cu politicianul israelian Itzhak Raphael (1914-1999), ministru al problemelor religioase în perioada 1974-1976 și editor al "Enciclopediei sionismului religios" în mai multe volume. Yehuda Leib Maimon a
Yehuda Leib Maimon () [Corola-website/Science/312170_a_313499]
-
Anul 2006 este anul celei de a II a ediții, de fiecare dată, cei 12 participanți finalizându-și documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc în Pinacoteca muzeului. Cu această ocazie, domnul înv. Mihai Petrescu își va lansa Monografia Muzeului din Dobriceni, lucrare ce este un adevărat ghid al istoriei satului Dobriceni - Olt. Parțiale extrase din "Gazeta de Sud", 19 octombrie 2001, "Oltul Cultural", noiembrie 2006.
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
și prin diverse țări ca: Egipt, Liban, Iran, China, Argentina, Uruguay, Brazilia și India. s-a stins din viață în 1956 la Paris. Borel a fost un analist și este considerat unul dintre fondatorii teoriei funcțiilor (a scris o celebră monografie în acest domeniu) și al teoriei moderne a mulțimilor. Împreună cu René-Louis Baire și Henri Lebesgue, a fost unul din precursorii teoriei măsurii și aplicațiilor acesteia în teoria probabilităților. De asemenea, a urmărit introducerea metodei intuiției și spiritul matematic modern. Este
Émile Borel () [Corola-website/Science/312194_a_313523]
-
Korosciatyn, au fost uciși 78 de polonezi. Despre acest caz a făcut un raport preotul catolic local, Mieczyslaw Kaminski Kaminski a afirmat mai târziu că preoții locali greco-catolice își îndemnau enoriașii ucraineni să ucidă și membrii familiilor mixte polono-ucrainene. Autorii monografiei „Zycie religijne w Polsce pod okupacja 1939-1945” afirmă că preoții catolici s-au numărat printre victimele ucise cu cea mai mare cruzime. Preotul catolic Ludwik Włodarczyk din satul Okop a fost răstignit de ucraineni, iar preotul catolic Stanisław Dobrzanski din
Masacrarea polonezilor din Volânia () [Corola-website/Science/312206_a_313535]
-
locul altei troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761). Parastasele Junilor Curcani au loc la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Junii Dorobanți au funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al scindării Grupului Junilor Curcani, prin prezentarea unui registru de procese verbale al Dorobanților în care apare menționat anul 1923. Primul steag a fost confecționat în anul 1926. Păstrează pe actualul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
sud. Până la primul nivel se ajunge pe o scară de piatră în spirală. De aici până la foișor, accesul se face pe scări de lemn. Clădirea măsoară circa 50 de metri și, din pridvor, oferă o panoramă deosebită întregului oraș (vezi "Monografia Băii Mari", 1972). Vechiul orologiu mecanic (din secolul al XVII-lea) a fost înlocuit cu un mecanism electronic. O mai nouă acțiune de reabilitare și consolidare a zidurilor a fost demarată la sfârșitul anului 2007, cheltuielile fiind suportate de Ministerul
Turnul Ștefan din Baia Mare () [Corola-website/Science/311555_a_312884]
-
transformarea Schitului de călugări de la Agafton în mănăstire de călugărițe, ""unde au strălucit prin evlavie fiicele și văduvele boierilor de altădată, precum și toate acele fiice din popor ce au căutat o viață de liniște și reculegere"", după cum relatează autorul singurei monografii cunoscute a mănăstirii, Al. H. Simionescu.<ref name="AS 451/2001">Corina Pavel - ""Mănăstirea Agafton - Paradisul copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 451/2001.</ref> Până la mijlocul secolului al XIX-lea, Mănăstirea Agafton s-a extins, devenind una dintre
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării. Domeniile sale de cercetare au fost cu precădere istoria cărții, a scrisului precum și istoria națională. Pasiunea pentru necunoscutele istoriei și pentru bibliografie l-au determinat pe dl. Ion Madan să editeze mai multe monografii bibliografice, printre care "Dimitrie Cantemir" (1973), "Cartea Moldovei Sovietice" (1975) ș.a. Cercetarea evenimentelor istorice din orice epoca impune neapărat utilizarea surselor bibliografice ale acelei epoci care reflectă schimbarea și dinamica dezvoltării societății, a tuturor domeniilor de activitate - economic, cultural, politic
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
ani. Nicolae Popa este și un mare iubitor de creație folclorică orală, și de aceea a încercat s-o culeagă de pe meleagurile natale și s-o transmită mai departe. În acest sens a publicat în anul 1998, sub forma unei monografii versificate a satului Târpești, o prezentare a numeroase și diverse obiceiuri legate de momente semnificative din viața obștii. Lucrarea are titlul: Alte lucrări publicate de el:
Nicolae Popa (meșter popular) () [Corola-website/Science/311748_a_313077]
-
înrudită cu familia domnitorilor Movilești, conform lui G. Sion, Arhondologie moldovenească. Timp de 40 ani a fost învățător în satul Bogdănești, încât la o vreme a putut constata că toți locuitorii satului au învățat carte prin strădania sa. Este autorul "Monografia comunei Bogdănești din județul Tutova". Mama, Ecaterina, originară din Valeni, își are obârșia tot într-un neam de răzeși. Soții Panaite și Ecaterina Stamatin au avut 11 copii, dintre care opt, în viață. Horia este mezinul familiei. Urmează cursurile școlii
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
românească, singura de acest tip pentru toată populația Moldovei. De asemenea s-a implicat în activitatea științifică și publicistică fiind o prezență constantă la manifestările științifice din România și din alte țări. A fost autor sau coautor la 9 tratate, monografii sau manuale, a publicat peste 200 articole științifice originale, in extenso sau în rezumat. Întreaga sa activitate i-a adus numeroase premii și distincții:
George I. M. Georgescu () [Corola-website/Science/311002_a_312331]
-
Anastasiu, Septimiu Chelcea, Virgil Constantinescu, Livia Dordea-Popescu, Nicolae Gheorghe, Septimiu Krauss, Nandor Maghiary, Ioan Mărgineanu, Vasile Miftode, Ioan Mihăilescu, Achim Mihu, Sorin M. Rădulescu, Traian Rotariu, Constantin Schifirneț, Alin Teodorescu, Vladimir Trebici, Sorin Văran, Lazăr Vlăsceanu. Constantin Schifirneț este autorul monografiei "C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale". În cele trei volume ale cărții sunt descrise viața lui Rădulescu-Motru și acțiunile lui de creare a instituțiilor necesare dezvoltării mișcării filosofice românești. Așa cum s-a remarcat: „Prin această trilogie, cât și prin reeditările
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
lui Grigore Georgiu: ,Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale,vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne.". O altă apreciere subliniază caracterul monografic al lucrării "C. Rădulescu-Motru, Viața și faptele sale": ,C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful pe care l-a prezentat în toată
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]