8,131 matches
-
afle. Ați vorbit de spectatori ca receptori de artă. Ei sunt de fapt și inspiratori. Din unghiul acesta, dacă vreți să vedeți relația. Regizorul e obligat să găsească neliniștile esențiale, e obligat să dea sens, să dea valoare frământărilor, speranțelor, neputinței pe care oamenii o au în viață. Regizorul trebuie să înțeleagă și să asculte vocile ascunse ale timpului său. E foarte greu să asculți, mai ales când sunetele acestea nu sunt întotdeauna cele reale și nu întotdeauna a asculta înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de definire teoretică este estențială. Ar trebui să facem mai mult pentru idee și sens, să nu ne mulțumim cu rumegarea continuă și calificativele adjectivale. Această stare de căutare, de îndoială, dorința de a ieși din impas se referă la neputința mea de a mă găsi în ceea ce simt. Creația e unul din domeniile singurătății. Nu știu să fac spectacole, nici filme, ci caut imaginile scenice sau filmice ale frământărilor pe care le trăiesc și care rod în mine. Sau care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lucrezi cu cineva atât de strălucit ca Alexa Visarion ? A fost o asemenea onoare încâtpare imposibil să mă mulțumesc cu mai puțin în viitor. A făcut asupra mea o impresie atât de puternică încât de aici înainte are să-mifie cu neputință să lucrez cevafără să pun în munca mea o parte din el. Este purtătorul unei înzestrări extraordinare și nu găsesc cuvinte pentru a-mi exprima pe deplin recunoștinta și întreaga afecțiune pe care le resimt."1 "1 martie 1981. Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
părerea mea. Filmul ca artă trebuie să fie vital, nepretențios, neestetizant, trebuie să implice, într-un înalt grad, gândirea. Ce mă nemulțumește pe mine în producțiile noastre, în toate, și în cele medii și în cele foarte bune, este tocmai neputința noastră de a depăși un anumit grad de investiție ideatică, de concept filozofic. Sigur, nu cer ca filmele săfilozofeze, dar ele trebuie să aibă înlăuntrul lor un filon bogat, plenar de meditații. Noi ne fixăm, însă, de obicei câte o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este vorba de un modernism profund, pe care regia și-l asumă peste tot în lume tocmai de teama de a nu eșua într-o sterilitate fără ieșire, în care inovația n-ar face altceva decât să încerce să mascheze neputința de a dialoga real cu o lume în care fluiditatea primează asupra stabilității și stagnarea se poate substitui necesității. Cred că se caută din nou originile actului teatral într-un mod mai puțin orgolios decât în deceniile șase-șapte, mai profund
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regie este nu să-ți impui partitura ta, ci să asculți sunetul operei și să creezi o partitură. Mi se pare complet lipsit de sens "să propui o idee de spectacol". E școlăresc. Important este universul spectacolului. În ultimul timp neputința de a ști să împlinesc ceea ce gândesc mă duce la disperare. Încerc să finisez... să rotunjesc... Drumul spre operă e mai important pentru mine decât soluționarea în operă. Lumea a început să mă judece ca profesionist, ceea ce mă îngrijorează. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
filozofic privind raportul individ-existență nu face altceva decât să copieze perfect capodopera pe care viața o arată. Ceea ce am sesizat în primul rând la cinematografulul american este acel puls al vieții. Viața, cu toate ramificațiile ei, năvala de evenimente, cu neputința stăvilirii, cu această permeabilitate la tot și în toate ungherele cunoscute și necunoscute. Nu mai cred că o viziune cinematografică este ceea ce ne impunem noi printr-o selecție reductivă. Cred că viziunea cinematografică este acea furtună care se naște în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Nu mai fac teatru, nici nu-l mai vreau și nici nu mă mai interesează teatrul în sine! Acum, folosesc teatrul! De aceea, și Pescărușul e un spectacol care nu intră în tipare, pentru că e făcut din agresivitate duioasă față de neputință și un anumit tip de umor caustic față de împlinire. Ați stat o vreme în America, chiar în timpul lui Ceaușescu. Cum ați lucrat cu actorii americani de teatru? Vedeți, când am zburat prima data spre pământul american, tulburat de trecerea Oceanului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
participarea a peste 35.000 de mineri, și Brașov, în anii 1980, au avut loc pe acest fundal. Ceaușescu a știut să le înăbușe, manipulând și mințind greviștii prin promisiuni onorate doar parțial și generând un sentiment de rușine și neputință în rândul oamenilor participanți și a simpatizanților (Friedman, 2007). Viața populației era controlată cotidian nu doar la locul de muncă, unde funcționau informatorii și securiștii, adesea identificați de colegi, dar și acasă, în familie, unde în mod frecvent, telefoanele cetățenilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
curente din acel timp, acționând simultan, de durată, pot fi calificate ca traumatice (Nutt, Davidson, Zohar, 2000), căci ele amenințau viața, integritatea fizică a individului, precum și a persoanelor semnificative cum ar fi părinții, copiii, și puteau declanșa răspunsuri de frică, neputință sau chiar oroare. Putem spune că societatea românească în perioada comunismului, în marea ei majoritate, era expusă unor condiții declanșatoare de manifestări de sindrom de stres acut, dar și posttraumatic sau altor forme de psihopatologie de tipul depresiilor, alcoolismului, comportamentelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de conștiința bazată pe dovezi cotidiene a unei permanente supravegheri împiedicau manifestările spontane și exprimarea deschisă a trăirilor reale. Suspiciunea, neîncrederea temătoare, impregnau toate relațiile sociale, începând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilărie ai fost disciplinat cu pedepse fizice și nici o reglementare sau lege nu a împiedicat să ți se întâmple acest lucru, la rândul tău vei folosi cu copiii tăi aceleași metode. Teoria se aplică atât agresorului, cât și victimei, căci neputința victimei se învață în aceste experiențe sau observații făcute în raporturile cu ceilalți. înveți aceste metode de soluționare violentă a problemelor și în același timp deprinzi principii de rezolvare a problemelor, o filosofie de viață, pe care le aplici și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimele obișnuite sunt cei mai slabi: femeia și copiii. Afirmația se poate susține doar din perspectiva, importantă pentru intervenienți, că „violența în relație și răspunsul la această violență sunt comportamente învățate”(Flynn, 1987, p. 299). Adesea, răspunsul la violență e neputința învățată. O cercetare mai recentă, întreprinsă de Felson, Ackerman și Yeon (2003), în Statele Unite și Coreea, urmărind manifestările de violență în familie și în altercații în afara familiei, nuanțează lucrurile. S-ar părea că în familie, între membrii familiei, unde regulile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în acord cu legislația noastră, poliția și oamenii legii nu mai au nici o putere, trebuie să se retragă. Dacă vorbim despre intervențiile profesioniștilor, în fața acestor bariere ridicate chiar de victimă, ei se simt neputincioși, căzând într un insondabil proces paralel. Neputința victimei și sentimentul că nimic nu poate fi făcut pentru a-i schimba cu adevărat situația transgresează barierele sociale dintre profesionist și beneficiar și declanșează la profesioniști același sentiment de oboseală și neputință. 1.7.7. Statistici și consecințe ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neputincioși, căzând într un insondabil proces paralel. Neputința victimei și sentimentul că nimic nu poate fi făcut pentru a-i schimba cu adevărat situația transgresează barierele sociale dintre profesionist și beneficiar și declanșează la profesioniști același sentiment de oboseală și neputință. 1.7.7. Statistici și consecințe ale violenței domestice Statistici întocmite în SUA, Canada și Anglia prezintă o prevalență de una la patru femei care a fost ținta unor comportamente de violență fizică din partea partenerului intim, în prezent sau în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că aceste femei se neglijează fizic, fiind indiferente față de modul în care sunt văzute. Astfel, ele sunt mai expuse și riscurilor de viol (Stark, Flitcraft, 1996). Walker (1984) afirmă că sindromul femeii bătute trebuie înțeles în raport cu modelul de învățare a neputinței, a depresiei și a caracteristicilor afective și comportamentale generate de expunerea cumulativă la tratamente violente în relație cu partenerul. Steinmetz, plecând de la statisticile care prezintă un procent ridicat de bărbați victime ale violenței domestice, propune conceptul de sindrom al bărbatului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medicală tradițională din România. Există în lume facultăți de medicină de orientare steineriană, în care studenții sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în cazul bolnavilor reali toate aceste sentimente dificile ce impregnează statutul de bolnav. în luna ianuarie 2009
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
succesul intervențiilor reparatorii; 6. maltratarea provoacă suferință fizică și psihică copilului, ceea ce influențează maturizarea și funcționarea neurobiologică a copilului; 7. suferința este de natură fizică și/sau psihologică (umilințe, tristeți, anxietăți, spaime, stare de alarmă de durată, sentiment de catastrofă, neputință etc.); 8. maltratarea este un proces, și nu un eveniment izolat; maltratarea se poate manifesta prin multiple evenimente dureroase pentru copil, repetate într-o perioadă de timp; 9. maltratarea, punându-și amprenta asupra dezvoltării victimei, are un potențial considerabil de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
face mai mult parte din lumea adulților și că este mai important; sentimentul că trebuie să asculte de adult, că adultul are un drept asupra lui și loialitatea pe care în mod natural copilul o are față de părinte; sentimentul de neputință de a se apăra a copilului și sentimentul că nimeni nu îl apără, că e părăsit de toți cei care ar trebui să îl protejeze; ignoranța specifică vârstei, dublată de sentimentul că adultul știe ce face și că el, copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posttraumatic au fost mai întâi identificate și descrise în cazul victimelor violurilor și a foștilor combatanți din războaie. în cazul abuzului sexual al copilului, în familie, sau în sistemul de protecție, situația acestuia, incapacitatea de a controla sau schimba, sentimentul neputinței și al unei dedublări căreia trebuie să-i facă față, fac mai dramatice încă urmările. Nebunia, suicidul și comportamentele de automutilare, precum și crima pot apărea ca niște consecințe firești în absența unor intervenții profesioniste adecvate și de durată cu copiii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o menghină, care îl strivește din toate părțile cu o forță parcă inumană. Inevitabil, arterele uterine suferă compresiuni severe, care jugulează primejdios fluxul de oxigen, hrană și căldură către fetus. Este un coșmar claustrofob în care suferința, anxietatea, disperarea și neputința ating paroxismul. Apariția unor monștri arhetipali, devoratori potențează aceste trăiri agonizante. Traversând un asemenea calvar, individul respectiv se poate identifica și empatiza cu martirii din istoria umană. Decodificând simbolic, matricea perinatală II, ea înseamnă experimentarea plenară a infernului, când, așa cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apar în generația copiilor sau chiar la a treia generație). ̨ n aceste cazuri sunt necesare intervenții psihoterapeutice sistemice de familie, transgeneraționale. Dacă sprijinul pe care îl primește persoana nu îi este de ajuns pentru a ieși din starea de neputință, impactul pierderii nu se va atenua în generațiile următoare, deși s-ar putea să ia variate forme de manifestare, fragilizând indivizii. Printre cele mai utile modalități de intervenție în cazul persoanelor afectate de o pierdere semnificativă sunt grupurile de sprijin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pericol sau i-au amenințat viața sau care erau periculoase, cu un potențial mare de a produce injurii serioase sau care-i amenințau integritatea fizică a persoanei sau a altora. 2. Răspunsul persoanei la situație a fost de teamă intensă, neputință, oroare. în cazul copiilor se poate manifesta printr-un comportament agitat, dezorganizat. Criteriu B: amintiri intruzive Evenimentul traumatic este retrăit cu persistență în cel puțin unul dintre modurile următoare: 1. reactualizarea recurentă și intruzivă a unor amintiri supărătoare legate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a confirma, valida, recunoaște suferința de către ceilalți (este importantă diagnosticarea cât mai rapidă a PTSD); de a găsi profesioniști care să se concentreze pe simptome, comportamente și să ofere suport în momentele de reactualizare a traumei; de a valida neputința și neajutorarea resimțite de copil în momentul traumei; de a sprijini prelucrarea și internalizarea, integrarea evenimentului traumatic în noua identitate a copilului de după evenimentul traumatic; afirmarea unei noi imagini de sine pozitive; de a asigura accesul la tratamentul de care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un sentiment de neputință dificil de suportat. Cei trei copii au fost aduși în centru, la solicitarea părinților, după ce un incendiu le distrusese locuința. Tot personalul cunoștea povestea copiilor, dar toți evitau să amintească în prezența copiilor evenimentul dramatic pentru a nu le realimenta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]