8,673 matches
-
întins, suprafața internă ar fi de 50 de km lungime și 50 de km lățime, ceea ce înseamnă o suprafață de 2500 km. Rama posedă gravitație artificială grație mișcării sale de rotație de 0,25 rpm. Cilindrul este împărțit în emisferele 'nordică' și 'sudică', separate la mijloc de o suprafață de apă de lată de 10 km pe care astronauții o denumesc 'Oceanul Cilindric'. În mijlocul acestuia se ridică o insulă acoperită cu structuri similare zgârie-norilor, pe care astronauții o numesc 'New York' datorită
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
imensă, semirotundă, care reprezintă unul dintre cele două capete ale cilindrului și care este denumită de oameni 'Butucul'. De la acesta pornesc trei scări de câte 8 km lungime, denumite Alfa, Beta și Gama, care permit coborârea pe câmpie. În emisfera nordică se găsesc câteva 'orașe' mici legate între ele cu drumuri, care primesc denumirile Londra, Paris, Beijing, Tokyo, Roma și Moscova. Polul Sud prezintă un pilon gigantic înconjurat de șase piloni mai mici, despre care se presupune că fac parte din
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
are tavan drept de scânduri. Ferestrele bisericii au fost ulterior mărite, cu excepția celei de pe peretele estic al naosului rămasă așa cum a fost, de formă trapezoidală și fără sticlă. Cheotorile tip “coadă de rândunică”, fereastra cu bare de fier, pe peretele nordic al naosului erau, ca și acum elemente de frumusețe. Înainte erau pe peretii exteriori și cenotafe. Azi nu mai există. Pe peretele bisericii stă doar toaca de lemn, cu ciocane de lemn și alături tradiționalul cuier “de cloape și cușme
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în în Transilvania, pe teritoriului județului Mureș. Aria naturală este situată în Câmpia Transilvaniei (în bazinul hidrografic al Mureșului), în extremitatea nordică a județului Mureș (aproape de granița cu județul Bistrița-Năsăud), pe teritoriul administrativ al comunei Brâncovenești, satul Vălenii de Mureș, în apropierea drumului național DN15, care leagă Reghinul de orașul Toplița. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
secolul XIV, în posesia obștii, care modifică mai întâi partea estică a capelei, demolând convexitatea absidei și construind, în prelungirea pereților laterali ai acesteia, un cor devenit trapezoidal, închis în est, cu absidă semicirculară sprijinită de șapte contraforturi. Pe latura nordică a sălii, sacristia s-a construit înainte de modificarea corului, căci daca s-ar fi construit după ridicarea noului cor ar fi fost adosată acestuia și nu sălii. De altfel, sacristia veche, divizată printr-un perete transversal, a fost folosită parțial
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
creat o intrare pe latura estică, devenită acum peretele de vest al bisericii, intrare printr-un toc de piatră în arc frânt, cu ambrazură al cărei profil - baghetă semicilindrică între două cavete - este aproape identic cu ambrazura intrării din peretele nordic al bisericii-sală din Homorod, cu diferența că aici este închisă semicircular. Prin scările din grosimea zidului se ajunge la nivelele superioare, în al patrulea nivel, meterezul estic a fost transformat în intrare spre podul bisericii, fiind acoperit, ca toate meterezele
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
vestul, până în orașul asturian Tapia de Casariego la est. Acum e deschisă, parțial, cea "Autovía del Cantábrico" (E-70) care leagă orașul Gijón în Asturias cu orașele galiciene La Coruña, Lugo și Santiago de Compostela. Autostrada traversează municipiul prin zona nordică întrând prin "Podul Sfinților" (gal. Ponte dos Santos) cu 612 m. lungime, care unește băncile galiciani și asturiani deasupra Ria de Ribadeo. Șoseaua N-834 este cealaltă șosea mai importantă, si trece prin zona alaturată cu coasta și leagă alte
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
vest al sălii a fost construit în secolul al XV-lea și este cel mai mare dintre toate cele aflate pe Valea Hârtibaciului. Zidurile lui au o grosime de circa trei metri, înălțimea lui fiind de 26 de metri. Latura nordică a donjonului depășea biserica, el fiind mult mai lat. Acest fapt a determinat modificarea sălii prin lărgirea ei spre nord. De asemenea modificările aduse a determinat devierea intrării și la dreapta ei au fost făcute scările din piatră ce duc
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
Pereții sacristiei au fost dublați, grosimea lor ajungând la circa trei metri la bază. Intrarea în turn se făcea prin partea vestică utilizând o scară mobilă de la nivelul al doilea, interiorul său fiind construit în întregime din lemn. Pe peretele nordic au fost construite tribune cu tăblii pictate, începând din anul 1784. Aceste tribune au fost lărgite în anul 1805, ele sprijinindu-se pe console din lemn și coloane. Astăzi, biserica a suferit modificări neconforme cu statutul unui monument istoric de
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
de ziduri cu un traseu neregulat, a căror greutate se sprijină pe contraforți, pe partea abruptă a dealului. Turnul porții are două niveluri, un drum de strajă cu parapet și o intrare care se bloca printr-o hersă. În partea nordică s-a construit o curte ce era apărată de către un bastion care ulterior a fost transformat într-o casă cu destinația de locuință a paznicului. De asemenea în partea sud - estică a incintei exista un turn, astăzi demolat. A supraviețuit
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
destinația de locuință a paznicului. De asemenea în partea sud - estică a incintei exista un turn, astăzi demolat. A supraviețuit timpurilor, turnul ce se găsește în porțiunea de unde pornește dealul(sud - vest), turn ce are trei uși suprapuse în partea nordică a lui, câte o fereastră la catul al doilea și al treilea, ferestre prevăzute cu o ambrazuri pictate cu elemente geometrice de culoare brună, roșie și neagră.
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
departe de portul de pe Senne. Piața era bine așezată de-a lungul "Steenweg" (drum înălțat), importantă arteră comercială ce lega regiunile prospere din Renania de Comitatul Flandrei. La începutul secolului al XIII-lea, se construiseră trei piețe acoperite la marginea nordică a Pieței Mari: o piață de carne, o piață de pâine și o piață de țesături. Aceste clădiri, care îi aparțineau ducelui de Brabant, permiteau expunerea mărfii și pe vreme rea, dar permiteau ducilor și să țină evidența stocurilor și
Piața Mare din Bruxelles () [Corola-website/Science/326535_a_327864]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea nordică a satului Runcu și este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea nordică a satului Runcu și este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
(limba sârbă: Љубиша Рајић, n. 1947, d. 4 iunie 2012) a fost un filolog, scriitor și traducător sârb. Rajić și-a luat examenul de hovedfag în 1975 în limbi nordice și literatura nordică la Universitatea de la Oslo. Ulterior și-a luat masteratul și doctoratul la Universitatea de la Belgrad. Profesor la Universitatea de la Belgrad, Rajić a fost specialist în literaturile scandinave, din care a tradus multe opere în limba sârbă. În
Ljubiša Rajić () [Corola-website/Science/326585_a_327914]
-
(limba sârbă: Љубиша Рајић, n. 1947, d. 4 iunie 2012) a fost un filolog, scriitor și traducător sârb. Rajić și-a luat examenul de hovedfag în 1975 în limbi nordice și literatura nordică la Universitatea de la Oslo. Ulterior și-a luat masteratul și doctoratul la Universitatea de la Belgrad. Profesor la Universitatea de la Belgrad, Rajić a fost specialist în literaturile scandinave, din care a tradus multe opere în limba sârbă. În 2000 a publicat
Ljubiša Rajić () [Corola-website/Science/326585_a_327914]
-
la origine o bazilică romanică, construită în secolul al XIV-lea, și a fost refăcută în secolele XV - XVI (1425, 1495, 1730?). Există mai multe detalii interesante care particularizează biserica Sf. Mihail din Movile. Ferestrele, mai ales cele de pe fațada nordică, sunt plasate asimetric, chiar la întâmplare, motiv pentru care s-a presupus că actuala construcție înglobează fragmente din una mai veche. Fântâna descoperită în mijlocul sălii confirmă, ca de altfel și turnul de flancare, caracterul defensiv al bisericii. Sala bisericii fortificate
Biserica fortificată din Movile () [Corola-website/Science/326590_a_327919]
-
fost ridicat un turn cu patru niveluri, numit Turnul Prunelor pentru că aici se uscau toamna aceste fructe. Odinioară, turnul a avut un drum de strajă. Accesul se făcea prin portalul cu arhivoltă semicirculară din vest, dar și print-un portal nordic, unde a fost ridicat un turn de apărare de plan dreptunghiular cu patru niveluri. Acesta era la un moment dat accesibil la parter din biserică, apoi intrarea a fost zidită, deschizându-se o alta din exterior. La nivelurile superioare se
Biserica fortificată din Movile () [Corola-website/Science/326590_a_327919]
-
ridicat de-a lungul timpului, pentru acesta neexistând vreo apariție documentară despre vreun an al începerii sau al terminării lui. Turnul are prevăzute creneluri și ferestrele inițiale au fost îngustate. Se mai poate vedea, astăzi, într-o nișă, pe peretele nordic, o figurină din lemn similară celor din turnul din Sighișoara. Figurina este "botezată" cu numele "Bogdan Misi" și se mișcă la orice bătaie a ceasului aflat în clopotniță. În scop defesiv s-au ridicat zidurile corului și al navei, biserica
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
are ridicate deasupra ei cele trei caturi ale turnului ce are drum de strajă scos pe console de lemn. Întreaga greutate a turnului se lasă pe arcele frânte din piatră care delimitează spre est și vest corul, precum și pe pereții nordici și de sud, pereți a căror grosime este substanțială. Alipit de latura sudică a corului, care avea o absidă spre est, s-a construit o capelă, accesul spre ea fiind făcut prin intermediul unui ancadrament de piatră cu forma unui arc
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
modificat în 1777, an în care s-au construit două tribune, una spre cor și una spre orgă care se sprijină pe trei arcade semicilindrice. La cea de a doua tribună se ajunge prin intermediul unei scări săpate în grosimea zidului nordic al sălii, ușa aflându-se la o înălțime de trei metri și jumătate deasupra podelei. Se pot observa picturi cu îngeri muzicanți pe balustrada tribunei vestice, totul având nuanțe alternate de verde și roșu. O a doua scară poate fi
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
picturi cu îngeri muzicanți pe balustrada tribunei vestice, totul având nuanțe alternate de verde și roșu. O a doua scară poate fi văzută cum duce spre etajul de apărare, ea aflându-se în grosimea zidului nord-vestic al sălii. Pe latura nordică a sălii s-a construit o intrare protejată de un portic cu arcade semicirculare, datarea sa nefiind stabilită încă. Incinta, construită simultan cu lucrările de fortificare ale bisericii, are un traseu oval, curtinele, înalte de 6-8 m, fiind prevăzute cu
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
scunde, din cauza nivelului ridicat al curții. Drumul de strajă a fost adus deasupra magaziilor cu provizii. Acestea au prin intermediul unor deschideri efectuate în tavan acces la drumul de strajă. Astfel de magazii s-au construit și pe latura estică și nordică spre exterior. Intrarea în incintă se face pietonal prin partea sud-vestică precum și prin est prin bastionul prevăzut cu o hersă unde nivelul superior a fost destinat ulterior folosirii sale drept locuință a paznicului ansamblului fortificat. De menționat este că pe
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
zidit în piatră în secolul al XV-lea de către cnezii din familia Caba. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La numai câțiva kilometri depărtare de centrul comunal Dobra, într-o frumoasă așezare de la poalele nordice ale munților Poiana Ruscă, se găsește satul Roșcani, menționat documentar, ca „Roskan”, în anul 1491. În interiorul unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
sală”, este compus dintr-un altar semicircular decroșat, un naos dreptunghiular spațios și un pronaos similar ca formă, precedate la apus, de un coridor, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță masiv (h 23,19 m) cu intrarea pe latura sa nordică, ușor dezaxat în raport cu corpul navei. Încă din vechime, zidul sudic al navei a fost consolidat prin doi contraforți, pentru ca, ulterior, numărul acestora să crească; în prezent doar pereții altarului sunt flancați de patru piloni masivi, de dimensiuni inegale. Dacă la
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]