8,671 matches
-
am dat voie pe unii ca aceea să-i certe pe fieștecarele după vina sa și înștiințând și pe Domnia mea pe unii ca aceia și mai cu grea urgie se vor pedepsi. Iar carele din locuitori nu se vor odihni cu giudecata căpitanului să vie aicea și să afle dreptatea lor de la Divanul Domniei meale; așijderele și pentru venitul căpitanului să aibă a-și căuta și a lua după obiceiu vechiu"... Boieri zlotași: „poruncă dăm și domniilor voastre boieri zlotași care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au dat în mâna hatmanului, care, după ce l-au cetit, au întrebat pe moldovanul ce era în casă, de sunt eu acela carele el au arătat. Acela au răspuns că cu adevărat sunt eu, atuncea hatmanul, zicându-mi ca să mă odihnesc în pace, îndată cu toată suita au eșit afară din casă și iarăși am rămas amândoi cu Șăndrea, carele, pe lângă mirarea ce avea pentru venirea hatmanului, îmi făcea uprecuri (mustrări) că nu am urmat pildei lui de a mă scula
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țărmurile Nevei în modestul oraș din marginea Dâmbului, către care se îndreptau acum privirile pline de așteptare ale Europei. Cu mult tact s-a purtat populația ploieșteană în tot timpul cât a avut în mijlocul ei pe suveranul Rusiei. După ce se odihni o zi în Ploiești, Impăratul Alexandru veni la București spre a face vizita suveranului României. Împăratul petrecu ziua în București cu Domnul și Doamna României și spre seară se întoarse spre cartierul general al armatei sale, la Ploiești", scrie T.C.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fel de vase consumaseră, cum erau ele împodobite, cine și cum le lucraseră, din ce materiale și cum li s-a realizat conturul și înfloriturile; cum era casa și patul lor, ce puneau pe pat și la cap când se odihneau, cum se îmbrăcau și ce podoabe întrebuințau, unde le era masa așezată, cuptorul și laița, cu ce se ocupaseră înainte de a se fi așezat la masă ori pe pat, din câți oameni le era constituită familia, comportamentul lor, pentru că de ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
misteriosului text final, cu infernul pregătitor al coșmarurilor“. Suntem oare în stare să acceptăm că în fiecare noapte, cu fiecare somn, ne facem „ucenicia“, în așternutul nostru confortabil și parfumat? E prea mult pentru cineva care vrea doar să se odihnească și, eventual, să viseze un pic, numai scenarii liniștitoare și fermecate? Să-ntoarcem foaia lui Sábato și să trecem mai departe, convinși că în somn nu ne poate face nimeni nici un rău, ascultând de învățătura zurlie a unuia dintre înțelepții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
a fi găzduit dar și dorința de a primi și de a da: "Stăpânul casei care nu are grijă mai grabnică decât aceea a-și arăta bucuria celui care, seara, va veni să mănânce la masa lui și să se odihnească sub acoperișul lui de oboseala drumului, așteaptă neliniștit în pragul casei pe străinul care va apărea la orizont ca un eliberator". Și de cum îl va vedea sosind, stăpânul casei se va grăbi să-i strige: " Intră repede fiindcă mi-e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Telemah de a înnopta pe vasul său drept un afront. "Ferească Zeus să mergeți la corabia voastră ca și cum ați fi tras la un sărac, ce n-ar avea în casa lui nici așternut, nici scoarțe, pe care să se odihnească oaspeții!" (3.348-350)53. Mânie virtuoasă a unui bătrân, cam vorbăreț, care îmbrățișează ideea de a-l reține pe oaspete pentru a-i povesti îndelung faptele sale de bătrân luptător: "De ai sta aici și cinci , și șase ani să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
își găsește cea mai frumoasă expresie în Metamorfozele lui Ovidiu (VIII, 611-726): Jupiter și Mercur se plimbă în Frigia, în Asia Mică, sub înfățișare omenească. Ei bat la ușa a o mie de case, cer un adăpost unde să se odihnească dar nicăieri nu li se dă drumul. Și totuși una, de fapt modestă, acoperită cu paie și cu stuf de baltă, îi primește: un cuplu de bătrâni, Filemon și Baucis, le oferă o primire cordială în această casă umilă. Locuitorii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de baltă, îi primește: un cuplu de bătrâni, Filemon și Baucis, le oferă o primire cordială în această casă umilă. Locuitorii cerului, aplecându-și capul pentru a intra pe ușa scundă, îl văd pe bătrân care îi invită să se odihnească. Baucis dă la o parte cenușa caldă încă, reînvie focul din ajun, pune pe el frunze uscate și scoarță de copac și reușește, suflând în foc cu greu, ca o bătrână, să-l reaprindă. Ea pune vreascuri uscate și lemne
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adevărat, spune legenda, că Itaca era odinioară "o femeie iubită de Poseidon și că zeul mării a prechimbat-o în insulă pentru a o păstra pe vecie în brațele sale. Dar țara s-a schimbat, invadată de către străini; locul unde se odihneau pescărușii și unde-și punea el seara undițele de pescuit cu momeală a devenit acum o tavernă, Pescărușul. Terenurile au fost vândute unor nemți, englezi, scandinavi. Se întâmplă aceleași lucruri ca și altor insule visate: nici Cythera lui Nerval nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și în italiană"), cărți bogat legate, împodobite cu blazoane) caracterizează aceste ființe fantastice care par să fi scăpat timpului. Iar atașamentul naratorului față de personajul straniu este același. "Lucru straniu", constată el, nu se gândește deloc să plece după ce s-a odihnit și a mâncat. Pericolul, în acea vreme, de a rămâne într-o casă oricare ar fi fost ea, și chiar ceea ce credeam să fie datoria mea de om, regulile de bună cuviință, nimic nu a fost destul ca să mă facă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toți evreii să se ducă la comisariat”. De acolo au fost transferați mai târziu la Chestură, unde se resimțea printre români o anumită relaxare: germanii, În număr de zece până la douăzeci, „munceau” energic, dându-le colegilor lor posibilitatea să se odihnească. „Grupuri de gardieni publici care erau destinați pentru Basarabia XE "Basarabia" , și Împreună cu ei jandarmi străini și alți polițiști se aflau În birouri și așteptau dispoziții”, spune un intelectual evreu care s-a aflat În curte. Locotenentul Triandaf XE "Triandaf
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ca o ultimă maltratare adusă unor trimiși la moarte.”42 La această ultimă maltratare au luat parte și ceferiști români, În afară de jandarmi, polițiști și soldați din ambele armate. Majoritatea torționarilor erau români. Toți au acționat În concordanță și cu putere, odihnindu-se de la o misiune la alta. Sute de evrei au fost răniți În timpul Îmbarcării, alte sute care erau deja răniți au fost răniți a doua oară, iar alte sute au fost aruncați morți În vagoane În urma „ultimei Înjosiri”, după cum a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
stației. Jandarmul Toader Sorângă XE "Sorângă, Toader" nu a mai putut suporta mirosul cadavrelor, iar când trenul a oprit la Mircești XE "Mircești" și-a părăsit postul, contrar ordinelor, și s-a dus la vagonul special al jandarmilor, unde se odihneau când nu erau În misiune, vagon ce se afla la Începutul trenului 9. Setea și dorința de a trăi, a unora dintre evrei au determinat continuarea vechilor „aranjamente”, devenite legi nescrise: băutul urinei de la cei care reușiseră să cumpere apă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dați jos din tren au fost puși În curtea companiei sanitare unde au rămas În paza unui ploton de jandarmi din Roman XE "Roman" . Eu și jandarmii Însoțitori ai trenului am fost desărcinați de serviciu de pază pentru a ne odihni”102. Întâi trebuiau aruncate afară cadavrele și muribunzi pentru a fi târâți la marginea curții (vezi infra) - și numai după aceea s-a permis să se dea apă evreilor care au executat munca. La fața locului a sosit comandantul garnizoanei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fără dată (septembrie 1944), ibidem, vol. 42, pp. 386-387 (USHMM, microfilm 43). 8 Polițistul Anițulesei XE "Anițulesei" a declarat că șeful de secție Ciuhat XE "Ciuhat (inspector)" a ordonat, În seara zilei de 29 iunie, la 10-15 polițiști să se odihnească acasă și să se Înapoieze În zori „pentru a escorta trenul... cu evrei... la Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" ”. Vezi procesul-verbal al interogatoriului polițistului Mihai Anițulesei XE "Anițulesei, Mihai (polițist)" la Curtea Militară de Apel (București), 11 iulie 1947, ibidem
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
întorceau cu valiza plină cu salam de Sibiu, sau tacâm de pui, sau ce puteam să le oferim noi atunci la Bacău. Aș vrea să-i numesc, m-au ajutat foarte mult. De la primul secretar al județului, Dumnezeu să-l odihnească în pace, dl Băluță, până la prietenul meu de-atunci și dintotdeauna, Mihai Banu, directorul Întreprinderii de stat Bacău. Ei aveau cu totul alte preocupări decât ale mele, dar m-au înțeles și m-au ajutat. De pildă, domnul Plăcintă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
decorul, atmosfera de care aveam nevoie pentru un taifas despre muzică și despre viață. După un timp, am urcat în dealul Copoului, pentru a doua rundă de idei. Am ales etajul larg al Casei de cultură "Mihai Ursachi". Noua scenografie odihnea privirea atrasă de fereastra imensă în spatele căreia tremurau ramuri înverzite, oferea auzului interior presupuse acorduri inventate de Rahmaninov sau Debussy, ce s-ar fi putut înălța din corzile pianului cu capacul deschis, rămas lângă noi în așteptare. Relația cu tinerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
într-un anumit moment. Este foarte greu să reziști tentației! Tentațiile sunt enorme, impresarii pun presiune pe tine, vor să cânți peste tot, și atunci, trebuie să știi când trebuie să te oprești. Să lași spații între contracte ca să-ți odihnești vocea, să pregătești partitura nouă care urmează, să ai timp de învățat, să ai timp de distilat noua lucrare, și chiar cele pe care le-ai interpretat. Bine, sunt mulți care în două-trei zile, într-o săptămână au învățat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și afirmare. O lume care-și caută raționalitatea 194 fără a fi pe deplin rațională, pentru că abia atunci ar călca în abisul ateismului. Atunci când găsim o soluție apar o mie de întrebări, și atunci când ne așezăm puțin pentru a ne odihni apar noi orizonturi și noi sensuri ale spațiului. Suntem din nou provocați și răspundem la provocare ca și cum ne-am afla într-o luptă continuă cu un adversar nevăzut. Acest adversar suntem de fapt noi înșine, spiritul faustic din inima și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
permiteți-mi să reproduc cuvintele foarte emoționante ale Soniei: „Ar fi trebuit să uit totul! Ar fi trebuit să uit coșmarul! Însă nu e posibil. Este peste puterile mele să uit. În timpul nopților lungi, nedormite, în timpul după-amiezelor calde când mă odihnesc, evenimentele petrecute în cele paisprezece luni de exil în Transnistria se derulează în mod constant în capul meu, ca un film”. O altă carte ce merită aprecierea noastră este Jurnalul lui Sebastian, un jurnal al intelectualului Mihail Sebastian, o antinomie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
faptul că, după un lung șir de tergiversări și după întârzieri datorate în bună măsură unor motive tehnice, avem acum monumentul funerar al familiei Gojdu și al marelui avocat Emanoil Gojdu, refăcut, și l-am plasat în cimitirul unde se odihnește. În 1998-1999, când eram secretar de stat, am primit primele fotografii ale acestui monument și era într-o stare deplorabilă. Nu numai că arăta dezinteresul nostru acut față de problemă, ci faptul că, pur și simplu, uitasem, exclusesem din lista noastră
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ungureanu: Haideți să punem lucrurile în altă ecuație. Aici sunt două chestiuni pe care tu le-ai atins și mă bucur că deschidem discuția într-o notă de sinceritate. În primul și în primul rând, Ministerul de Externe nu se odihnește niciodată. Este o instituție care trebuie să fie promptă și pe 1 ianuarie. Senzația mea a fost că, spre deosebire de multe alte locuri din executiv, când toată lumea sărbătorea, colegii mei erau cât se poate de îngrijorați de ceea ce se întâmplă în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
articulată în raport cu lumea? Lumea e compusă și ea dintr-un șir de unicități, dintr-un angrenaj de monade la nivelul ființelor și obiectelor, al spețelor și al stihiilor. Solitudinea poetului apare înconjurată de singurătățile microcosmice care alcătuiesc macrocosmul: "Lacrima se odihnește în ochi,/ Timpul face la fel, în sineși.//(...) Apa, în picătura ei,/ scaldă mulțimile,/ văzduhul primenește păsările/ cu aerul lui binefăcător/ Și zborul, uneori,/ în aripi se odihnește.// Somnul își doarme/ somnul în somnul lui,/ Și seva copacilor/ face la
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
Solitudinea poetului apare înconjurată de singurătățile microcosmice care alcătuiesc macrocosmul: "Lacrima se odihnește în ochi,/ Timpul face la fel, în sineși.//(...) Apa, în picătura ei,/ scaldă mulțimile,/ văzduhul primenește păsările/ cu aerul lui binefăcător/ Și zborul, uneori,/ în aripi se odihnește.// Somnul își doarme/ somnul în somnul lui,/ Și seva copacilor/ face la fel" (Neodihnita). Un creator care este spectatorul propriei sale solitudini, devine vrînd-nevrînd și spectatorul solitudinilor, în șir infinit, pe care le contemplă în jurul său. Spre a surprinde autenticitatea
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]