8,467 matches
-
din masivul Suhard mici pîraie, cum sînt Izvoru Alb, Doceni și Haju. Someșul Mare are obîrșia la contactul dintre Munții Suhard și Munții Rodnei, cam în zona Pasului Rotunda, formîndu-se din unirea pîraielor Zmeu și Preluci. Primul său afluent este pîrîul Măria, cu obîrșia sub vîrful Omu — aici purtînd denumirea de Măria Mare. Masivul Suhard este drenat de o rețea hidrografică deasă, dar rîurile și pîraiele sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
este un curs de apă, afluent al râului Olt. Râul este format la confluența a două brațe: Râul Bâlea și Pârâul Doamnei. În anul 1892, după construirea căii ferate între Avrig și Făgăraș, s-a construit un pod feroviar peste râul Cârțișoara, între stațiile Scoreiu și Cârța. În iulie 2009, a avut loc deplasarea unui pilon al podului, ceea ce a dus
Râul Cârțișoara () [Corola-website/Science/306333_a_307662]
-
de confluența cu Râul Fagu este cunoscut și sub numele de Râul Pietrele Roșii. Conform unei legende a locului, odată, o împărăteasă trecând cu caleașca prin zonă a oprit să se răcorescă în apele sale limpezi și reci. De atunci pârâul este cunoscut cu numele de "Crăiasa". O altă legendă povestește că "vâlva" băilor din munte (a minelor, n.n.), Crăiasa, dăruia fiecărei fete de măritat câte un ou de aur drept zestre. Lăcomia și răutatea oamenilor care nu s-au mulțumit
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
oamenilor care nu s-au mulțumit cu darul ei, ci au încercat să-i fure găina cu ouă de aur, a umplut-o de amărăciune, determinând-o să se ascundă în fundul pământului, iar de atunci oamenii caută mereu în unda pârâului Crăiasa, sau în apele Crișului Negru, "lacrimile de aur ale vâlvei băilor". (I. Degău, N. Brânda, "Beiușul și lumea lui")
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
de 5 km. Culmea Gropsoarele-Zăganu se întinde pe mai bine de 4 km, având un relief mai monoton în partea de nord, înălțimea maximă fiind vârful Gropșoarele de 1883 metri. Din punct de vedere hidrografic trebuie amintit râul Teleajen si Pârâul Berii. Principalele locuri de cazare și puncte de acces în masiv sunt reprezentate de Stațiunea Cheia, Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș la care se poate ajunge prin Pasul Bratocea dinspre Brașov. Stațiunea Cheia dispune de două hoteluri și numeroase
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
o stație seismică. Fosta cabană ""Alexandru Vlahuță"" (cunoscută acum sub numele de ""Cabana Ciucaș"") a fost complet refăcută pe același amplasament de pe Muntele Chirușca și funcționează în regim de trei stele. Accesul se face pe un drum pietruit care urmează pârâul Berii, dar este accesibil în ultima sa parte doar pentru autoturisme cu tracțiune integrală, din cauza pantei foarte accentuate și a anrocamentului. Există o rezervație naturală cu relief ruiniform și cu o vegetație bogată de pajiști, tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
din a doua jumătate a secolului XVIII. În 1864 s-a ridicat în piatră biserică Sfanțul Neculae. Prima proprietăreasa a satului a fost Chira, în 1860, de unde satul și-a luat numele. Regiune de colina, Dealuri; Britcaia, Soltoaia, valea Soltoaia, pârâul Tulpan, înălțimea Chirileni. Latitudine 47 grade 2 minute, longitudine 25 grade 76 minute".Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904) completează informația despre așezarea satului: "Chirileni, sat de răzeși în jud. Bălti, așezat în valea Soltoi". volosti Sculeni
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
dela cei mai dinainte de noi, Ilieș și Ștefan voievod, o bucată di pământ din hotarul satului ei din Tutovinești... Iar hotarul acestei bucăți di loc de pământ, ci-i din hotarul satului din Tutovinești, s-ar fi începînd din capătul pârâului a mâtcii țăranii până la capul pârlogului din vale, di acole la deal, până la hotarul Tătărăștilor, iară dinspre alte părți, după vechiul hotar, până unde s-au hrănit din vechiu. Și spre aceasta este credința însuși domniei meli de mai sus
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
zordicul mănăstirii Pobrata un uric de răposatul Alexandru vodă cel bătrân, ș-altu uric de la Ștefan vodă, fiul lui Alexandru vodă; întru care urice arată toate hotarili Mănăstirii împregiur, din semne în sămne, care, mărgând păn acolo ... am stătut la un pârâu, anume Hancile, ș-acolo este hotarul mănăstirii, pârăul Hancile, care vine dinspre răsărit și-i dă apă în matca Bâcului; și pe pârâu la dial, suptu margini, lângă un stejar din gios de pârâu, de trei paș de dial de
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
arată toate hotarili Mănăstirii împregiur, din semne în sămne, care, mărgând păn acolo ... am stătut la un pârâu, anume Hancile, ș-acolo este hotarul mănăstirii, pârăul Hancile, care vine dinspre răsărit și-i dă apă în matca Bâcului; și pe pârâu la dial, suptu margini, lângă un stejar din gios de pârâu, de trei paș de dial de stejar s-au pus o piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și de acolo în munte, pe unde scriu
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
păn acolo ... am stătut la un pârâu, anume Hancile, ș-acolo este hotarul mănăstirii, pârăul Hancile, care vine dinspre răsărit și-i dă apă în matca Bâcului; și pe pârâu la dial, suptu margini, lângă un stejar din gios de pârâu, de trei paș de dial de stejar s-au pus o piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și de acolo în munte, pe unde scriu uricile mănăstirii. Așa s-au ales hotarul mănăstirii cu a Temeleuților
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
pus o piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și de acolo în munte, pe unde scriu uricile mănăstirii. Așa s-au ales hotarul mănăstirii cu a Temeleuților, în fața despre răsărit. Și de acolo am întors pe pârâu înnapoi, înspre apa Bâcului, despre apus, dreptu gura pârăului Hanciule, suptu un stejar în margine pădurii, s-au pus piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și di acolo dreptu la dial, pe unde scriu uricii mănăstirii
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
de 8.73 km. Comuna Hristici are o suprafață totală de 22.50 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 24.15 km. Hristici este unicul sat din comuna cu același nume. Este situat pe un mic afluient al pîrîului Bolata. Dealul dinspre sud-est are o înăltime de peste 300 m. La est de sat începe valea Hristici. În apropiere de satul Zastînca, ea se unește cu valea Voromida, care vine dinspre Rublenița și continuă pînă la Nistru. Pe aceste locuri
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
al regiunii a descoperit culorile vii ale piețelor de flori din Italia (Piață în Neapole și variantele acesteia), ale bogatului port popular din zonele păstrătoare de tradiții (seriile de tineri în port caracteristic pentru zona Matyóföld, Dansul fetelor, Femei la pârâu) și nuanțele de verde odihnitor al dealurilor cărășene vibrând în luminile verii (Peisaj la Ferdinandsberg, Dealuri cărășene etc.). Lucrările din perioada 1906-1924 completează cu imagini neașteptate, aproape impresioniste creația „obișnuită” a artistului de formație clasică. Mai retras, fără să se
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia) etc. Totodată, Depresiunea Damiș poate fi inclusă în câteva trasee turistice, astfel: I. Bratca-Secătura-Damiș. Traseul pornește din centrul comunei Bratca, urmând drumul județean 764D, apoi după ce părăsește ramificația spre Valea Brătcuței și se trece pârâul cu același nume, urcă serpentinele spre cătunul Secătura. Pe dreapta se lasă drumul spre fosta exploatare minieră, se depășește cătunul menționat și, după ce se străbate o mică pădurice, se ajunge la primele case din satul Damiș (cătunul Mochești). După o
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Ponoraș) și Dămișenilor, pentru ca la circa 500 m amonte de ultimul, „La Mori”, se trece un podeț din beton peste Valea Brătcuței și se urcă versantul abrupt de circa 300 m. După ce se depășește Peștera Chivadarului (în dreapta) se ajunge la pârâul Știopul, al cărui fir duce, prin cătunul Stalimade, spre drumul din centrul satului Damiș. Distanța de parcurs: circa 7 km. III. Circuitul Damiș-Toaia-Peșteruța-Damiș. Traseul începe la bifurcația din centrul satului, urmează drumul din dreapta, se depăsesc câteva case izolate, apoi se
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
priveliște deosebită a întregii depresiuni, apoi trece de înșeuarea ce îl desparte de Dealul Oașului și avansează pe un drum de căruțe, care îl conduce spre drumul județean. Pe dreapta, înainte de a ajunge la drumul respectiv, se urmează cursul unui pârâu (ce coboară din Măgura Dosului) și după circa 200m se ajunge la un nou aven, care adăpostește Ponorul Peșteruța. Suntem în cătunul Fundătura. La câțiva metri deasupra ponorului se află lacul temporar Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Ghilcoș. Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult - cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual. Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de extenuare fizică și psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]
-
Vurpăr (în dialectul săsesc "Burprich", "Burpriχ", în , în trad. "Dealul Cetății", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Vurpăr este situată pe cursul superior al pârâului cu același nume, în centrul județului, pe drumul județean 106S - Vurpăr - Daia, la o distanță de 60 km. față de orașul Agnita și municipiul Mediaș. Descoperirile făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestui sat, demonstrează prezența omului aici încă din
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa "Birlic", jucată la începutul carierei sale. Grigore Vasiliu s-a născut pe 24 ianuarie 1905, în familia unui mic negustor de pe strada Pârâul Târgului din Fălticeni. În copilărie a vrut să se facă clovn la circ, dar a fost tempestiv potolit de către tatăl său. A absolvit în anul 1924 cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, făcând parte din prima promoție a liceului. Scriitorul
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Lacul de acumulare este situat în zona colinară de pe versantul stâng a râului Târnava Mică, la aproximativ 2 km de localitatea Sângeorgiu de Pădure și aproximativ 42 km de municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Mică, la aproximativ 2 km de localitatea Sângeorgiu de Pădure și aproximativ 42 km de municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului. Pe cuprinsul bazinului hidrografic aferent acumulării Bezid, sunt localizate patru localități rurale: Cușmed, Atid și Crișeni pe valea Cușmedului, respectiv Bezid pe valea pârâului cu același nume. Ocupațiile tradiționale sunt agricultura, creșterea animalelor și exploatarea lemnului, neexistând unități industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare. În zona periferică, de apogeu a bazinului hidrografic, formațiunile geologice predominante sunt reprezentate prin
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
semnificativ, asupra lacului de acumulare. În zona periferică, de apogeu a bazinului hidrografic, formațiunile geologice predominante sunt reprezentate prin piroclastite andezitice, în aceeași zonă, în stratul următor de profunzime găsindu-se argile marnoase-calcaroase cu intercalații de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cușmed și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc pe ambii versanți și
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]