KorAP: Find »[drukola/base=paradigmă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...317 318 319 ...338 >

8,430 matches

Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

diferență a semnificantului, un criteriu de clasificare efectiv utilizabil se datorează complexității singurelor unități care îl interesează, semnificanții, limitați la rândul lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative prin care a făcut real sistemul lingvistic, devin în continuare imposibil de comparat și clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în aceea că ea a aplicat principiul pertinenței, confin cu cel al limitării

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
afirmarea naturii de limbaj a formelor și manifestărilor culturale. Prin această identificare, forme și manifestări ale culturii cum sunt fenomenul înrudirii în societățile arhaice, miturile, ritualul, bucătăria, codurile de politețe, literatura, moda ș.a. devin domeniul analizelor unei semiologii a cărei paradigmă de sistem semnificam este limbajul uman. Sau invers, limbajul devine, după cum spune Levi-Strauss, faptul cultural prin excelență. Luată în sens general această apropiere între limbaj și formele și manifestările culturii este tradițională și aproape un loc comun. într-adevăr, ideea

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
strict, identificarea limbajului cu formele și manifestările culturale nu este favorabilă înțelegerii structuralismului. Urmarea acestei identificări ar fi identificarea structuralismului francez cu lingvistica structurală. Și este adevărat că o parte a structuralismului francez a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
francez a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al analizei, mai prudent și mai atent decât primul, a pus sub semnul îndoielii și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
formă de tablouri în acțiune. Mitul și ritualul au finalități opuse: ceea ce o societate o spune sub forma mitului, cea vecină o spune sub forma ritualului și invers. Raportul dintre ele trebuie căutat în planul unei dialectici a sintagmei și paradigmei, a metonimiei și metaforei, a discontinuului și continuului, dar numai după ce, în prealabil, și unul și altul au fost reduse la elementele lor structurale. Alăturarea bucătăriei unei societăți, sistemelor de înrudire, sistemelor mitologice și ritualului devine posibilă pentru că aceste sisteme

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
alte sisteme semnificante, inclusiv, dacă nu chiar în primul rând, față de limbaj. De aceea el ține să construiască o semiologie distinctă de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
străduindu-se să transfere legile și valorile de la un sistem la altul. Or trebuie făcut totul pentru a construi o teorie a "semnului figurativ, comparabilă cu cele pe care le posedăm pentru alte categorii de limbaje", o semiologie a cărei paradigmă să nu mai fie lingvistica structurală. 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice Lectura este una din modalitățile receptării culturale. Ea a fost impusă de lungul proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a evoluției mijloacelor de

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
să descrie spațiul semantic al miturilor. Și nici nu poate fi altfel, pentru că nu are alt mijloc de a identifica elementele decât cel semantic. Procedeul de lectură folosit se bazează pe prima organizare a sistemului limbii, furnizată de însuși Saussure: paradigme și sintagme. La nivelul mitului primesc o neașteptată consistență și utilitate două din categoriile saussureene, paradigmele, prin care părintele lingvisticii structurale încercase să dea formă ideii de sistem al limbii, și sintagmele, care subîntind vorbirea: de fapt ele sunt coloanele

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
mijloc de a identifica elementele decât cel semantic. Procedeul de lectură folosit se bazează pe prima organizare a sistemului limbii, furnizată de însuși Saussure: paradigme și sintagme. La nivelul mitului primesc o neașteptată consistență și utilitate două din categoriile saussureene, paradigmele, prin care părintele lingvisticii structurale încercase să dea formă ideii de sistem al limbii, și sintagmele, care subîntind vorbirea: de fapt ele sunt coloanele și liniile analizei lui Levi-Strauss. Desigur, paradigmele și sintagmele au fost preluate de școlile ulterioare ale

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
o neașteptată consistență și utilitate două din categoriile saussureene, paradigmele, prin care părintele lingvisticii structurale încercase să dea formă ideii de sistem al limbii, și sintagmele, care subîntind vorbirea: de fapt ele sunt coloanele și liniile analizei lui Levi-Strauss. Desigur, paradigmele și sintagmele au fost preluate de școlile ulterioare ale lingvisticii structurale și ele sunt prezente și în axele fonologilor, care definesc ocurențele fonematice, ca și în distribuțiile sintagmatice, reluate paradigmatic, ale glossematicienilor. Totodată ele au primit o accepțiune mai largă

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
57 metonimic în al doilea, pentru că ele își găsesc expresia cea mai adecvată, una în metaforă, alta în metonimie". (14/1, p. 61) Lectura semiologică a lui Levi-Strauss nu numai că se arată interesată de acest cuplu, dar, pornind de la paradigme și sintagme, și interpretează întreaga mitologie din perspectiva dezvoltărilor lingvistico-retorice ale acestui cuplu: metafora și metonimia. Metafora este totalitatea născută o dată cu emergența gândirii simbolice, sistemul care n-a fost încă "spus", iar metonimia, funcția sa care tinde să-l spună

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor, opozițiilor și pertinenței fonologilor, semioticilor conotației și denotației, sau cele mai difuze, dar cu punct de plecare dat, ale coerenței semnificative și figurativului. Evidențiată cu mai mult sau mai puțin formalism, structura se prezintă mereu ca un grup

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
sensul în care se derulează aceste relații. Schimbarea tipului de articulare a semnului, schimbarea modelului teoretic de semn, schimbă domeniile realului redistribuindu-le, și schimbă astfel domeniile cunoașterii, relațiile din interiorul domeniilor și dintre domenii, tot așa cum se întîmplă în interiorul paradigmei saussureene când apar semnificanți noi. în epistema Renașterii, teoria semnului implică trei elemente distincte: ceea ce este marcat, ceea ce este marcant și ceea ce permite a se vedea în unul marca celuilalt, asemănarea. Dar cum asemănarea este la fel de mult forma semnelor cât

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
oferă structura epistemelor, întrucît sbabilește termenii, domeniile și constituenții, relațiile dintre ei și sensul în care trebuie abordate aceste relații și termeni, metodele și procedeele unei cunoașteri asimilată unei lecturi semiologice. Mai precis nu semnul însuși, ci modelul său teoretic, paradigma sa, teoria semnului specifică fiecărei epoci, fiecărei episteme. Această interpretare se susține prin cele vecine ale lui Levi-Strauss și Althusser. "Gîndirea sălbatică" despre care vorbește Levi-Strauss este de fapt Epistema Renașterii regăsită în sistemul cunoașterilor omului arhaic, iar "tăieturile epistemice

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
este refulat. Ceea ce astăzi este corelat simbolic, probabil în timpurile străvechi era unit conceptual și verbal (Jung). în vise apare această formă de expresie arhaică disparată. Hermeneutica freudiană ține seama de structura aparatului psihic. Interpretarea viselor este cea mai bună paradigmă pentru interpretările 105 hermeneuticii psihanalitice. Interpretarea invocă chiar o posibilă rezistență la adevăr a celui analizat. Metoda se verifică prin coerența sensului descoperit și eliberează bolnavul atunci când acesta își însușește sensul. Tehnica analizei este un travaliu maieutic în raport cu sensul pentru că

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
este aici continuarea care poate fi rezumată astfel: cunoașterea științifică actuală sugerează ca model de legitimare cel al diferenței înțeleasă ca paralogie și cere ca accentul să fie pus de acum înainte pe dezacord, nu pe consens. Lyotard critică aici paradigma cunoașterii moderne, care, o dată cu generalizarea, cu abstragerea din multiplicitate, devalorizează eterogenitatea. Postmodernismul refuză orice formă de metanarațiune legitimatoare: "principiul unui metalimbaj universal este înlocuit de un principiu al pluralității sistemelor formale și axiomatice". Ceea ce critică el nu este rațiunea în

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847

evident, o ierarhizare, noi azi resimțind acest fapt mai ales în preajma Sărbătorilor de iarnă (din păcate, folosite ca prilej de a face multe, prea multe cumpărături și cât mai mult zgomot!). Noi avem nevoie să reînnodăm, să ne realfabetizăm în privința paradigmelor și semnificațiilor profunde pe care le presupune sărbătoarea în general și sărbătorile de iarnă, în special. Sunt încântat să constat că există, în acest sens, o vie preocupare în mai multe școli ieșene, una dintre acestea, poate că cea mai

PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi (2008) [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

Central European Culture. Books in Comparative Cultural Studies, West Lafayette, Purdue University Press, 2002. În opinia lui Steven Totosy, Europa Centrală și Răsăriteană "sunt amplasate într-o periferie intermediară, unde strategiile convențiilor de polivalență mediază impactul centrului asupra auto-referențialității culturale". Paradigmele centru/periferie și centru/margine sunt concepte bine instalate în studiile postcoloniale (inclusiv colonialismul imaginației), iar conceptual de "periferie intermediară", "in-between peripherality", a fost propus sub influența unei mari varietăți de scrieri de frontieră, "border writing", (vezi, de exemplu Paul

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

și dacă nu cumva aceasta este mai mult decât o lege economică, ci o lege universală. Mai mult, putem considera că economia copiază cumva universul? Contribuții în domeniu există, iar savantul român Solomon Marcus vorbește despre ele în lucrarea sa ,,Paradigme universale"183. Luând în discuție lucrarea ,,Energy and Time in Economic and Physical Sciences"184, autorul realizează o urmărire, o punere în evidență a influențelor pe care fizica le-a avut asupra gândirii economice. Problemele de optim și echilibru din

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a fost spațiul rezervat la început tinerei religii triumfătoare"262. Este vorba despre o sinteză unică: creștinismul a modificat, dar în același timp s-a adaptat lumii romane, după cum lumea romană a fost modificată, adaptându-se la rândul său noii paradigme de tip religios. Ceea ce a rezultat a fost o lume nouă, occidentul industrial, social și revoluționar, care dă un nou sens omului și lumii sale materiale. Mircea Malița pune în evidență că începând cu secolul al VIII-lea a existat

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lume și la cosmos. Religia și trăirile mitice și mistice sunt determinante pentru cultura și civilizația unei rase. Când discutăm despre cele două modele vom evita să punem concluzii despre superioritatea sau inferioritatea unuia sau altuia. Pariul cu istoria, în paradigma căruia am pornit această dezbatere, este unul mult mai complicat și nu se câștigă pe parcursul unei generații sau alta, ci pe sute sau mii de ani. Până la urmă este vorba despre atingerea fericirii umane, adică a unui echilibru pozitiv (perceput

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
hotărâtor este legea ca atare astfel încât participarea subiectivă, de care vorbeam, nu mai este necesară. În acest proces, omul nu are conștiința proprie-i sale voințe, ci a unei voințe cu totul străină de el"319. Dacă ne plasăm în paradigma occidentală, China nu va depășii niciodată America pentru că nu are valori,iar dacă ne plasăm în paradigma orientală, atunci America nu va depășii niciodată China pentru că ...nu are valori ... Suntem atât de diferiți pentru că "orientalii încă nu știu că spiritul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
proces, omul nu are conștiința proprie-i sale voințe, ci a unei voințe cu totul străină de el"319. Dacă ne plasăm în paradigma occidentală, China nu va depășii niciodată America pentru că nu are valori,iar dacă ne plasăm în paradigma orientală, atunci America nu va depășii niciodată China pentru că ...nu are valori ... Suntem atât de diferiți pentru că "orientalii încă nu știu că spiritul, sau omul ca atare, este liber în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
explica lumea ne împing pe drumuri diferite. Religiile sunt diferite, ele fiind marcate, ca și cultura în ansamblul său, de caracteristicile de rasă, de istoria unui spațiu climatic și geografic. Lumea a fost profund diferită și s-a dezvoltat în paradigme culturale și sociale profund diferite. În același timp ,,religia, ca toate celelalte lucruri, s-a dezvoltat istoricește și este supusă schimbării constante care afectează fiecare fenomen social"351. Când discutăm despre religie și rolul său în construcția socială trebuie să

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cele două zone ale planetei, dar și pe potențialitățile diferite ale statelor și dezvoltarea lor pe baza unei concurențe intense. Concurența intensă între state și orașe fărâmițate administrativ poate fi una dintre cauzele importante. Numai că situând discuția în această paradigmă, revenim la fundamentul de ordin cultural și influența sa directă asupra dezvoltării civilizației. Pentru ca oamenii și națiunile să se afle în stare de concurență este nevoie de cunoașterea și identificarea concurenței ca stare mentală și de acțiune umană. Concurența este

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]