8,233 matches
-
istoric. În acest loc fiind și cimitirul. ( Ibidem). Biserica din Dobricea, biserică cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschiva a fost zidită între anii 1889-1892 cu sprijinul lui Vasile Popa Barbu, Constantin Băescu, Vasile Popescu și alții. Tot de aceasta parohie ține și Cimitirul din Dobricea. Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul 1814, cu hramul Cuvioasa Paraschiva construită cu contribuția lui Dinu, Vladu și Stan cel Mare. ( Ibidem). Biserica Străchinești - monument istoric - cu hramul ” Intrarea în biserică” a fost
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cele două confesiuni având ca subiect tocmai biserica satului. Ulterior, biserica este cedată greco-catolicilor, în urma intervenției guvernanților. În prima parte a secolului al XIX-lea, biserica este menționată în șematismele bisericii greco-catolice, fiind închinată "Sfinților Arhangheli". Într-un inventar al parohiei greco-catolice din Rus, din 9 Iunie 1940, printre alte bunuri este menționată și o icoană datată în 1783, a cărei valoare de inventar era 2000 lei. La aceeași dată, în biserica parohială se aflau un număr de 47 icoane mari
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
Varlaam (vestit revoluționar pașoptist) să fie psalt al Bisericii. Prințul Grigore Brâncoveanu lasă jumătate dein venitul legatelor sale, al moșiilor de la Sâmbăta și Poiana Mărului să se împartă săracilor. În 1842 gândește o nouă organizare a Bisericii prin care fiecare parohie trebuia să aibă trei preoți parohi și doisprezece bărbați de încredere aleși de credincioși. În 5 noiembrie 1845 primește un certificat care să-l ajute să devină episcop de Sibiu, dar nu reușește acest lucru și rămâne la Brașov. În
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
de serios la acel moment că localitatea este pe cale de dispariție. Despre viața religioasă în primii ani de existență ai acestei comunități nu se știu prea multe doar că serviciile religioase se țineau în două capele, una greco-catolică - filie la Parohia Turda Veche și una ortodoxă - filie la parohia Ploșcoș. Poate că odată cu înființarea localității a fost cumpărat și clopotul ce se află azi în turnul bisericii. Acesta poartă următoarea inscripție: ”"Acest clopot s-a cumpărat din dăruirile credincioșilor la anul
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
pe cale de dispariție. Despre viața religioasă în primii ani de existență ai acestei comunități nu se știu prea multe doar că serviciile religioase se țineau în două capele, una greco-catolică - filie la Parohia Turda Veche și una ortodoxă - filie la parohia Ploșcoș. Poate că odată cu înființarea localității a fost cumpărat și clopotul ce se află azi în turnul bisericii. Acesta poartă următoarea inscripție: ”"Acest clopot s-a cumpărat din dăruirile credincioșilor la anul 1923 sub conducerea Nicolau P. Rațiu prot. on
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
poartă următoarea inscripție: ”"Acest clopot s-a cumpărat din dăruirile credincioșilor la anul 1923 sub conducerea Nicolau P. Rațiu prot. on."” Despre acesta, șematismele bisericii greco-catolice îl surprind sub numele de Nicolae P. Rațiu - nefiind altcineva decât administratorul parohial al parohiei Turda Veche precum și notarul districtual al districtului Turda, totodată viceprotopop onorar. Era născut în anul 1856, a fost hirotonit în 1883 având în 1923 vârsta de 64 de ani. După cel de-al doilea război mondial este adusă o biserică
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
de lemn din Poșaga de Jos. Putem presupune că este vorba despre biserica strămutată la Hărcana în anul 1955 căci aceasta este considerată în inventarul din 1972 drept un bun de valoare tocmai datorită vechii ei. La acea dată în parohia Hărcana nu mai sunt consemnate alte bunuri care să aibă o valoare istorică sau documentară. Sub aspect administrativ, după cel de-al doilea război mondial, filia Hărcana a ținut până în anul 1960 de parohia ortodoxă Ploșcoș iar ulterior, în urma desființării
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
vechii ei. La acea dată în parohia Hărcana nu mai sunt consemnate alte bunuri care să aibă o valoare istorică sau documentară. Sub aspect administrativ, după cel de-al doilea război mondial, filia Hărcana a ținut până în anul 1960 de parohia ortodoxă Ploșcoș iar ulterior, în urma desființării acestei parohii a fost afiliată parohiei Turda Poiana, de care ținea și în anul 1972. Dintre preoții care au slujit în Hărcana se pot aminti: Aștilean Grigore, preotul Radu, Gligor Gheorghe și preotul Iepure
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
nu mai sunt consemnate alte bunuri care să aibă o valoare istorică sau documentară. Sub aspect administrativ, după cel de-al doilea război mondial, filia Hărcana a ținut până în anul 1960 de parohia ortodoxă Ploșcoș iar ulterior, în urma desființării acestei parohii a fost afiliată parohiei Turda Poiana, de care ținea și în anul 1972. Dintre preoții care au slujit în Hărcana se pot aminti: Aștilean Grigore, preotul Radu, Gligor Gheorghe și preotul Iepure precum și preotul Hânza Ioan de la parohia Turda Poiana
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
alte bunuri care să aibă o valoare istorică sau documentară. Sub aspect administrativ, după cel de-al doilea război mondial, filia Hărcana a ținut până în anul 1960 de parohia ortodoxă Ploșcoș iar ulterior, în urma desființării acestei parohii a fost afiliată parohiei Turda Poiana, de care ținea și în anul 1972. Dintre preoții care au slujit în Hărcana se pot aminti: Aștilean Grigore, preotul Radu, Gligor Gheorghe și preotul Iepure precum și preotul Hânza Ioan de la parohia Turda Poiana iar mai recent preotul
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
desființării acestei parohii a fost afiliată parohiei Turda Poiana, de care ținea și în anul 1972. Dintre preoții care au slujit în Hărcana se pot aminti: Aștilean Grigore, preotul Radu, Gligor Gheorghe și preotul Iepure precum și preotul Hânza Ioan de la parohia Turda Poiana iar mai recent preotul Ioan Vălean, Ioan Bocoș sau preotul Octavian Mesaroșiu. În urma strămutării, biserica a suferit câteva modificări, printre cele mai importante ce pot fi amintite sunt renunțarea la pridvorul aflat pe latura de sud a bisericii
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
al-XVIII-lea, lângă Râca-Veche pe partea dreaptă a râului Purcaru. Acest sat a fost mult timp aparținător de comuna Siliștea-Gumești, dar mai tot timpul a avut legături cu satul Râca-Veche. Din punct de vedere religios, satul a fost tot timpul în parohia Râca-Veche, oamenii aici au venit la biserică și aici și-au îngropat morții în cimitirul din spatele bisericii. Ei au muncit pe moșiile boierilor Guma și Bellu și tot din aceste moșii au fost împropietăriți la 1864, 1878,1918 și 1946
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
un ansamblu monahal care, pe lângă biserica rupestră formată din altar, naos, pronaos săpate în piatră și pridvorul de lemn, conținea și 7 chilii rupestre () amenajate în același masiv stâncos ("Culmea Martiriei"), pe două nivele. Bisericuța are astăzi un turn-clopotniță, iar parohia a amenajat o curte și un cimitir. Hramul său este "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" Unele dintre peșterile cu rol domestic sunt avariate parțial din cauza seismelor care au provocat prăbușiri de bolovani. Sus pe creasta stâncii în care este săpată
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Aceștia au liniștit-o și au ajutat—o să iși înțeleagă mai bine vocația să spirituală. Conform celui care a înaintat cauza beatificării, Hristos îi apare Marthei Robin în noaptea de 4 decembrie 1928. Ea mărturisește această apariție părintelui Faure, preotul parohiei ei și decide să se dăruiască în totalitate lui Dumnezeu și de a-I oferi suferință să, unită cu a Lui într-o rugăciune a iubirii. Spiritualitatea Marthei se dezvoltă și se centrează tot mai mult în jurul patimilor lui Hristos
Marthe Robin () [Corola-website/Science/326396_a_327725]
-
cărui martori sunt toți apropiații și mulți preoți. Faptul că datorită bolii Marthe e obligată să rămână închisă în camera ei nu o mai ține de acum departe de lume. Din 1928 Marthe are un părinte spiritual, abatele Faure, preotul parohiei sale. Ea participa la viață parohiei și a satului în felul ei. Astfel în octombrie 1934, la inițiativa să, o școală de fete este creată la Châteauneuf-de-Galaure, care se va dezvolta rapid. În 1936 îl întâlnește pe George Finet, un
Marthe Robin () [Corola-website/Science/326396_a_327725]
-
mulți preoți. Faptul că datorită bolii Marthe e obligată să rămână închisă în camera ei nu o mai ține de acum departe de lume. Din 1928 Marthe are un părinte spiritual, abatele Faure, preotul parohiei sale. Ea participa la viață parohiei și a satului în felul ei. Astfel în octombrie 1934, la inițiativa să, o școală de fete este creată la Châteauneuf-de-Galaure, care se va dezvolta rapid. În 1936 îl întâlnește pe George Finet, un preot din Lyon, care devine și
Marthe Robin () [Corola-website/Science/326396_a_327725]
-
Bisericii "Sf. Nicolae" din Șcheii Brașovului. În perioada războiului 1916-1918, împreună cu alți preoți este deportat cu întreaga familie la Sopron, în extremitatea vestică a Ungariei. După terminarea războiului, găsindu-și gospodăria distrusă, își reia activitatea, asigurând totodată studii pentru copiii parohiei. După finalizarea lucrărilor de construcție a actualei case parohiale din Piața Unirii nr. 1(1929), in anul 1937 devine Protopop al Brașovului. La 6 aprilie 1941, la Biserica Sf. Nicolae, oficiază parastas la moartea marelui om de stat Nicolae Titulescu
Nicolae Stinghe () [Corola-website/Science/322634_a_323963]
-
de mare capacitate (5000-6000 litri) din această pivniță nobiliară. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute încă din evul mediu, mențiunile documentare fiind încă din secolul al XVI-lea. În 1659 sunt amintite via bisericii evanghelice câlnicene (Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via Parohiei (Vineta parochiae Kelnicensis). Elementele constitutive ale cetății din Câlnic, așa cum se văd astăzi, nu aparțin unei singure etape de edificare, ci sunt rezultatul unor faze succesive, a unor adaptări și refuncționalizări. Considerată în ansamblu, fortificația nu este una care să
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
alegerilor și să rezolve eventualele situații inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative. Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a adus la cunoștința tuturor parohiilor și filiilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor atât componența nominală a celor zece circumscripții electorale, data alegerilor, cât și localitățile stabilite pentru întrunirea colegiilor electorale și președinții acestora, dimpreună cu toate dispozițiile regulmentare privind desfășurarea alegerilor eparhiale. În urma alegerilor
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
din Cluj (1920-1928), iar cele superioare la Academia Teologică Unită din Cluj (trei ani) și la Facultatea de Teologie Catolică din Paris (un an), în perioada 1928-1932. A fost hirotonit preot de către Iuliu Hossu. A activat ca preot necăsătorit în parohiile Ceaba, Băbuț și Panticeu din județul Cluj (interbelic) (1931-1949). A trecut la Biserica Ortodoxă Română, iar la 8 iunie 1949, după comasarea Episcopiei Hușilor cu cea a Romanului a fost ales episcop al Romanului și Hușilor. După alegere a fost
Teofil Herineanu () [Corola-website/Science/322067_a_323396]
-
bisericească și laică, care au sporit patrimoniul spiritualității neamului românesc. Arhiepiscopul Teofil s-a preocupat permanent de ridicarea culturală și teologică a preoțimii din eparhia sa, pentru a fi în pas cu cerințele vremii, de a fi preoți vrednici în parohiile încredințate lor spre păstorire. Conștient de misiunea încredințată, Arhiepiscopul Teofil a desfășurat și o bogata activitate ecumenică. Pe plan extern a făcut parte din anumite delegații ale Bisericii Ortodoxe Române, care au vizitat Bisericile Ortodoxe surori (din URSS, Iugoslavia, Bulgaria
Teofil Herineanu () [Corola-website/Science/322067_a_323396]
-
1874, comitatul Torontal, în Austro-Ungaria, într-o familie de români săraci. Clasele primare le urmează la școala confesională ortodoxă din localitatea natală. De mic copil cântă în strana bisericii deprinzând glasurile bisericești de la învățătorul Antonie Minișan. Cu sprijin financiar din partea parohiei, pleacă la Arad unde își continuă studiile, școala secundară și Preparandia pentru învățători pe care o absolvă în anul 1892. Colaborează cu preotul Nicolae Chicin, profesor de cântare bisericească la Arad, de la care își perfecționează arta dirijorală. A fost contemporan
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
unui turn pentru biserică. În anul 1803 același împărat a aprobat înființarea unei școli grecești a comunității, după ce începând aproximativ cu anul 1780 orele de religie și de limbă greacă se desfășuraseră în cadru privat. Una din personalitățile marcante ale parohiei din vremea aceea a fost Georg von Karajan, strămoșul muzicianului Herbert von Karajan. În preajma anului 1848 s-a făcut remarcată mai întâi concurența lingvistică dintre ortodocșii români și ruteni din capitala imperială. După punerea în practică a dualismului, care a
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
o biserică ortodoxă la Viena, iar soluția construirii unei biserici ortodoxe deopotrivă pentru românii și rutenii ortodocși s-a dovedit a fi irealizabilă. Așa fiind, după primul război mondial expozitura românilor ortodocși din Löwelstraße a fost ridicată la rang de parohie de sine stătătoare. Acest act a avut loc în data de 7 decembrie 1921. Pretențiile patrimoniale ridicate de Guvernul României în contra finanțării "Bisercii Sf. Treime" de către Guvernul Austriei ca și până atunci, în ciuda desprinderii comunității ortodoxe române, au fost clarificate
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Pretențiile patrimoniale ridicate de Guvernul României în contra finanțării "Bisercii Sf. Treime" de către Guvernul Austriei ca și până atunci, în ciuda desprinderii comunității ortodoxe române, au fost clarificate în anul 1926. României i-a fost transferat Fondul Bisericesc al Bucovinei, așa încât finanțarea parohiei ortodoxe române a trecut în sarcina Regatului Român, fără alte pretenții față de "Biserica Sf. Treime". La 8 septembrie 1924 Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a înființat Mitropolia Ortodoxă a Europei Centrale, cu sediul la Viena. Patriarhul Grigore al Constantinopolului a trecut
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]