8,290 matches
-
și pune capăt „domniei” lui Jürgensen, restaurând dominația daneză, de această dată cu garantarea libertății comerțului englez în insulă. Se pare că a participat la bătălia de la Waterloo. Se stabilește apoi la Londra, unde încearcă cariera de scriitor. Cade în patima beției și a jocurilor de noroc, este arestat și condamnat la moarte. Sentința îi este comutată la deportare în Tasmania (numită "Van Diemen’s Land" atunci), în 1826. Se căsătorește cu o irlandeză, Norah Corbett, deportată din Cork în 1827
Jørgen Jürgensen () [Corola-website/Science/311417_a_312746]
-
ca amintire sumbră a tragediei, liturghia iudaică conține o rugăciune pentru cei care pier „în numele Domnului”, cu „cuțitul la gât” (a se vedea Martiriul). Aceste acte au provocat reacții împărțite din partea autorităților evreiești, fiind privite de unii ca exemple de patimi eroice, în timp ce alții consideră greșită luarea propriei vieții în anticiparea martiriului. Suicidul nu este permis în islamism. În hinduism, suicidul nu este acceptat, fiind considerat în societatea hindusă contemporană un păcat echivalent cu omorul. Scripturile hinduse menționează că o persoană
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului, remarcabil prin compunerea și culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale patimilor apostolilor, ale căror scene sunt repartizate pe două registre suprapuse. Sunt înfățișate scene din viața și martirajul unor sfinți, ca ,Tăierea capului lui Zevedia”, ,Sfântul Pavel”, ,Sfântul Petru”, ,Sfântul Toma”, sau ,Sfântul Simeon”. Rămânând la pronaos, remarcăm pictura ce înfățișează
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
sunt tulburate decât de murmurul izvoarelor care coboară în jurul mănăstirii de pe povârnișurile dealurilor, strecurându-se limpezi și răcoroase printre stâncile de calcar. Greutatea urcușului ne duce cu gândul la Drumul Crucii Mântuitorului, la suferința și jertfa sa pe cruce, la patimile pe care El le-a răbdat pentru noi oamenii. Însă odată ajunși aici, avem impresia contopirii cerului cu pământul, bucuria raiului cu bucuria suferinței. Un peisaj mirific de legendă, de început de lume, unde te simți mai aproape de cer.” Locul
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
vechi de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte și de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria, Sf.Duh, Bunavestire, Nașterea lui Iisus, Botezul Domnului) o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul, adăugat ulterior, nu este decorat. Pictura murală a bisericii se datorează zugravului Dumitru Ispas din Gilău, care lucrează aici în colaborare cu fiul său Ștefan. Maestrului Ispas i se datorează decorul pictat al multor biserici de lemn din bazinul
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
de la Paris), din "Île de la Cité", în centrul Parisului. Sfânta Capelă, un exemplu perfect al stilului reionant al arhitecturii gotice, a fost contruită ca un altar pentru Coroana de Spini și un fragment din Crucea Adevărată, o relicvă importantă a patimilor lui Iisus. Ludovic le-a achiziționat în 1239-1241 de la Împăratul Balduin al II-lea al Constantinopolului, în schimbul sumei exorbitante de 135.000 de livre (capela a costat „numai” 60.000). Această achiziție trebuie înțeleasă în contextul fervoarei religioase extreme care
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
lui Lazăr (Ioan 11:43); hrănirea celor cinci mii; intrarea în Ierusalim, distrugerea tarabelor din Templu, Cina cea de Taină, trădarea lui Isus de către Iuda; negarea lui Hristos de către Petru de trei ori, judecata lui Isus de către Pilat ("Ecce Homo"); Patimile lui Isus (Ioan 18-19; inclusiv Agonia din gradină); purtarea Crucii, Răstignirea lui Hristos (Nicodim recită din Isaia 53:3-5 în timp ce se uită neputincios la răstignirea lui Mesia), descoperirea mormântului gol și arătarea lui Hristos cel Înviat discipolilor săi. Povestea filmului
Isus din Nazaret (film) () [Corola-website/Science/309585_a_310914]
-
Patima este un film românesc din 1975, regizat de George Cornea după un scenariu inspirat de nuvela „Hiena” a scriitorului bănățean Petru Vintilă. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Draga Olteanu-Matei, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petruț, Vasile Cosma, Ovidiu Moldovan și Mariana
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Cornea după un scenariu inspirat de nuvela „Hiena” a scriitorului bănățean Petru Vintilă. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Draga Olteanu-Matei, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petruț, Vasile Cosma, Ovidiu Moldovan și Mariana Buruiană. Subiectul filmului îl reprezintă înrobirea unei femei de patima banilor în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, în contextul instaurării regimului comunist în România. Pentru a-și proteja copiii de sărăcie, văduva Păuna Varlam se căsătorește din interes cu proprietarul unui atelier de cojocărie din Lugoj și
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
exemplar din cartea sa și i-a dat-o actriței cu autograf. Draga Olteanu a citit cartea și i-a plăcut, hotărând să scrie un scenariu de film. Mai târziu, Draga Olteanu și-a amintit următoarele lucruri despre originea filmului "Patima": "„Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să scriu scenarii. Îmi amintesc că eram în tren spre Lugoj când l-am întâlnit pe Petru Vintilă. A venit și mi-a spus: Uite duduie am scris o nuvelă, Hiena... Eu
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
cazată la Hotelul Dacia. Draga Olteanu-Matei a afirmat că lugojenii i-au primit cu mare drag pe actori și personalul tehnic. "„Așa de frumos m-au primit lugojenii, că nu voi uita niciodată zilele acelea minunate petrecute când am filmat Patima. Țin minte că o doamnă a ieșit dintr-un magazin, tocmai își cumpărase o pereche de pantofi. M-a oprit, am stat de vorbă, iar la final, zice: aș vrea să vă ofer ceva, uite, vă dau perechea asta de
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
din București. În ziua premierei a fost o coadă mare pe trei rânduri la casele de bilete, în îmbulzeală fiind sparte și niște geamuri. Într-o lună au fost vândute un milion de bilete la cinematografele din întreaga țară. Filmul " Patima" a fost vizionat de 2.508.086 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
culori calde și calme, în măsură să potențeze, prin contrast, dimensiunile dramei”. Eugen Atanasiu a făcut filmului o recenzie elogioasă, afirmând: "„Film de acțiune, film de satiră care se îngemănează cu un copios umor (mizând inclusiv pe pitorescul vorbirii dialecticale), « Patima» este un film de actori. În fruntea distribuției, Draga Olteanu Matei joacă cu vădită «patimă» rolul Păunei, oferind un recital de zile mari. Actrița ne face aici martorii unei intime contopiri a dramei cu comedia, într-un joc plin de
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
făcut filmului o recenzie elogioasă, afirmând: "„Film de acțiune, film de satiră care se îngemănează cu un copios umor (mizând inclusiv pe pitorescul vorbirii dialecticale), « Patima» este un film de actori. În fruntea distribuției, Draga Olteanu Matei joacă cu vădită «patimă» rolul Păunei, oferind un recital de zile mari. Actrița ne face aici martorii unei intime contopiri a dramei cu comedia, într-un joc plin de vervă, dar și de adâncimi tragice”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
plină de după echinocțiul de primăvară. Termenul ebraic de "Paști" a trecut prin forma lui aramaică - Paskha פסחא (folosită până azi în ebraică pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor evreilor, care fusese la vremea respectivă celebrat de Isus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare. Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare. Anumite culte creștine, deși având la bază aceleași
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare. Anumite culte creștine, deși având la bază aceleași credințe religioase, nu consideră sărbătoarea de Paști relevantă, acestea fiind: Martorii lui Iehova și Adventiștii de Ziua a Șaptea. etc. Pesah (Paștele evreiesc) este
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
se încheie cu un adonic / adoneu: Singurătății; Ne-ndurătoare; Apele mării; Pasărea Phoenix ?" și Mie redă-mă " (v. "ritm" / "strofă safică"). Pentru prima dată, în românește, se face aluzie / trimitere la "adonicul vers", de către Eminescu, în "Scrisoarea V" : Descifrând a sale patimi și amoru-i, cu nesațiu / El ar frânge-n vers adonic limba lui ca și Horațiu"...
Adonic () [Corola-website/Science/310192_a_311521]
-
a(le) scripturelor române», din epocile anterioare, cu «poeți ce-au scris o limbă ca un fagure de miere», spre a releva, prin antiteză, în partea a doua, epigonismul contemporanilor săi, «simțiri reci, harfe zdrobite, / mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, / măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic», fără credință în ceva, pentru care Dumnezeu este o «umbră», pentru care Patria este «o frază» etc. În scrisoarea însoțitoare a poemului-manifest, "Epigonii", către Iacob Negruzzi (de la revista «Convorbiri
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
pictați evangheliștii, iar între ei, primele capitole din ,Geneză’’, cu punctarea celor dintâi păcate umane: Ispita șarpelui, Cain îl ucide pe Abel, Adam și Eva lucrând pe pământ și Lameh îl ucide pe Cain. Registrele superioare ale pereților naosului, consacrate Patimilor (18 episoade), consemnează deosebit de detaliat îndeosebi peregrinările lui Iisus la judecători. În ciuda conservării unor caracteristici ale iconografiei tradiționale, redactările sunt, în majoritatea cazurilor, influențate de realismul reprezentărilor occidentale, cu accentul pus pe veridicitatea și cruzimea gesturilor. Astfel, în Încununarea cu
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
de un păstor, Barbara va fi întemnițată, bătută cu nuiele și arsă de făclii. Însuși tatăl ei îi va pune capăt zilelor, prin decapitare. De aceea Dioscorus este ucis de un trăznet. Datortă rugilor Barbarei pentru toți cei care pomenesc patimile lui Iisus și propriul ei martiriu, ea a fost considerată în Evul Mediu una din cei Paisprezece Sfinți Ajutători. La sfârșitul secolului al XV-lea călugărul flamand Jan de Wackerzeele a îmbogățit legenda Barbarei cu o sumedenie de descrieri a
Sfânta Barbara () [Corola-website/Science/309149_a_310478]
-
sanctoral, al sărbătorilor fixe. În ritul bizantin, ciclul sanctoral comemorează Sfinții bisericii ortodoxe. Slujbele comemorative dedicate sfinților sunt cuprinse în 12 mineie, câte un minei pentru fiecare lună a anului. Ciclul pascal gravitează în jurul sărbătorii mobile a Paștilor, care comemorează Patimile Mântuitorului. În jurul sărbătorii Paștilor anul bisericesc este împărțit în trei mari perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreți la strană în timpul fiecărei perioade, anume: perioada prepascală a Triodului (zece săptămâni înainte de Duminica Paștilor), perioada pascală a Penticostarului
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
semnificația crucilor prinse în mandorle din mijlocul pieselor apare, în consecință, să fie cea a sărbătorilor principale din perioadele respective. Crucea din stânga amintește Nașterea și Botezul Mântuitorului, crucea din dreapta celebrează Învierea, Înălțarea la Cer și Rusaliile iar crucea centrală fixează Patimile din Vinerea Mare în centrul anului ecleziastic. Întregul ciclu pascal este astfel ilustrat. Pentru întregirea calendarului bizantin este nevoie doar de prezența ciclului sanctoral. Acesta apare reprezentat prin cele doisprezece rozete lunare, șase mari și șase mici ce se desfășoară pe
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
a căror semnificație nu poate fi alta decât a solstițiilor, cel de iarnă în stânga și cel de vară în dreapta. Pe portalul de la Sârbi Susani se remarcă, așadar, prezența tuturor marilor sărbători și slujbe comemorative de-alungul întregului an eccleziastic, centrate în jurul patimilor Mântuitorului. Având în vedere semnificațiile profunde ale calendarului creștin, acest portal adresază omului o chemare de a înainta în spiritualitate prin credința în Cristos și prin participare la viața bisericii. Meșterul a surprins aici, într-un mod inițiatic, însăși esența
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
tron. În această pictură mai apare și domnița Ana, despre care se știe că a murit la 1499, dar care nu mai este reprezentată în tabloul votiv realizat în jurul anului 1500 în biserica Mănăstirii Voroneț. Pe pereții naosului sunt pictate Patimile lui Iisus, sub care se află un registru de sfinți și martiri. Pe calota turlei se află Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru evangheliști. Pictura din altar este foarte deteriorată putându-se observa figuri de sfinți ierarhi, precum și scenele
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]