14,286 matches
-
Un mîner de lemn cu care trebuia învîrtită o frînghie albă, nouă de care era atașată o greutate turtită, rotundă din acelea pe care le folosesc cărbunarii sau cei care vînd cartofi, pentru întărirea încheieturii. Două lămpi electrice luminau un pic locul în care ne lucram exercițiile. Sunetul clar de metal pe metal, cînd și cînd amestecat cu gemetele și suspinele noastre, răsuna straniu prin adăpostul bărcilor care, în afara colțului nostru, era cufundat în întuneric. Aveam, pentru prima dată, prilejul să
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
gîfîit David. Soarele coborîse deja pe cer pînă am deșurubat greementul pe pajiște și am legat totul laolaltă, lipind eticheta cu numele bărcii pentru transport. Pe șlepurile de lîngă mal, exuberanța lăsase loc unui altfel de petrecere, obosită și un pic chinuitoare, iar asistenții care au apucat carena bărcii noastre păreau aprinși după o zi de mîncat șuncă și băut brandy. Aveau să navigheze toată noaptea pentru a livra primele obiecte cluburilor, în dimineața următoare. În vreme ce ne strîngeam lucrurile, careva trecea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
bucurăm de vreme, de apă, de amintirea zilei care trecuse, iar noi vîsleam într-un vacuum deconcertant, dar nu neplăcut. Nu Fahrtspiel, vîslit de plăcere. În zilele acelea, Schneiderhahn stătea deoparte și nu monitoriza progresul nostru, de pe bicicletă. Vîsleam un pic, cu mușchii relaxați în mod deliberat, la început, chicotind tăcut, stropind un pic prea mult. Apoi luam cîteva starturi ca să ne eliberăm de energia pe care, în mod evident, o aveam încă. N-au mers niciodată mai bine decît în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
într-un vacuum deconcertant, dar nu neplăcut. Nu Fahrtspiel, vîslit de plăcere. În zilele acelea, Schneiderhahn stătea deoparte și nu monitoriza progresul nostru, de pe bicicletă. Vîsleam un pic, cu mușchii relaxați în mod deliberat, la început, chicotind tăcut, stropind un pic prea mult. Apoi luam cîteva starturi ca să ne eliberăm de energia pe care, în mod evident, o aveam încă. N-au mers niciodată mai bine decît în acele zile de după competiție: jumătate, plin, trei pătrimi și, din nou, bătaie plină
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și ca și cum acesta ar fi fost deja configurat, iar nu săpat, cazma după cazma. A vorbit despre vestiarele spațioase, moderne și despre prospectările în vederea unei noi organizări a Jocurilor în orașul nostru. Ne-a urat succes. Abia dacă semăna vreun pic cu David, cu excepția zîmbetului din jurul gurii lui subțiri. Un zîmbet cu care puteai spune totul și care, în același timp, arăta clar că ești mai presus de toate. Iar dacă voi doi cîștigați, eu personal vă voi purta prin oraș
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
epuizare maximă. Durerea era la bord. Și nu puteam judeca limpede dacă sprintul intermediar ajutase. Eram din nou în linie cu echipa cu rame portocalii, dar oare sprintul nostru o avea doar pe aceasta drept referință sau chiar avansaserăm un pic? Da, cîștigasem un pic, bărbații în alb, unul dintre ei deja puțin chel, nu închiseseră golul și acum păreau să fi rămas mult în urmă, iar tempo-ul lor să coboare. Dar rama capului de pasăre prindea acum apa foarte
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
la bord. Și nu puteam judeca limpede dacă sprintul intermediar ajutase. Eram din nou în linie cu echipa cu rame portocalii, dar oare sprintul nostru o avea doar pe aceasta drept referință sau chiar avansaserăm un pic? Da, cîștigasem un pic, bărbații în alb, unul dintre ei deja puțin chel, nu închiseseră golul și acum păreau să fi rămas mult în urmă, iar tempo-ul lor să coboare. Dar rama capului de pasăre prindea acum apa foarte aproape de a mea. M-
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
prescurtat. O tânără femeie subțire a cărei frumusețe ascunsă puțin de o însușire mai curioasă: autoritatea. Bărbatul care deschise ușa și intră, se opri pentru a o privi; îl auzise, dar nu lăsa să se vadă. Eldred Crang așteptă, un pic amuzat, dar nu ofensat. O respecta, o admira pe Patricia Hardie, dar ea nu-și terminase antrenamentul filozofic non-A și, prin urmare, ea poseda încă niște tehnici fixe de reacție de care nu-și dădea seama, desigur. Fiind observată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
el sursa de informații imediată. Colosul răspunse la întrebările lui fără șovăire. Planeta se compunea din mii de mari insule. Singuri, oamenii aerulotelor, prezicătorii, erau liberi să se deplaseze oriunde. Restul populației se afla în grupuri, pe fiecare insulă. Un pic de comerț între ele și călătorii, dar numai într-o mică măsură, ca între națiuni. Existau multe restricții comerciale și bariere de imigrare, dar... Gosseyn asculta cu atenția unui om care absoarbe rapid un nou concept. Se străduia să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ironie: - Da, aș fi încântat. Degetele lui Leej îl apucară de braț. - Bruiajul este continuu, zise ea. Gosseyn dădu din cap. - Trebuie, zise. Dacă nu, ei va ști ce fac. Ea încuviință, nesigură. - Sunt atâția oameni!... Asta nu complică un pic lucrurile? Vorbele ei îl înțepară pe ofițer. Acesta sări în picioare. - Hai să mergem, zise el, jovial. Gosseyn spuse: - Care este numele dumitale? - Oreldon. Tăcut, Gosseyn arătă spre culoar. Când treceau pe lângă panoul exterior, Gosseyn se opri. - Se pot închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
plecați imediat? Sunt șapte etape. Gosseyn nu răspunse imediat. Studia fluxul nervos al omului. Nu prea normal - ceea ce era firesc. Iregularitățile indicau o tulburare emotivă, dar fără orientare definitivă. Era convingător. Căpitanul nu avea nici un plan, nici un obiectiv secret, nici un pic de perfidie în cap. Mai judecă încă o dată situația. Era acordat pe dinamul și pila atomică ale navei. Era în măsură să poată ucide pe fiecare individ de la bord, într-o fracțiune de secundă. Poziția lui era foarte sigură. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de nivel mai înalt. Mai întâi de toate, deschise apa caldă de la cadă. Reglă termostatul și, până să se dezbrace, reveni în cameră în căutarea unui dispozitiv mecanic capabil să producă un sunet ritmic. Nu găsi. Neplăcut; totuși, cu un pic de ingeniozitate ar ieși din impas. Se despuie și, cada fiind plină, închise robinetul lăsând să se scurgă doar un fir nici prea subțire nici prea rapid de apă. Se îndemnă să intre în apa care părea să-i fiarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
știe nimic? întrebă. Enro era pe punctul de a vorbi. Fălcile îi pocniră și-l privi pe Gosseyn complet derutat. După un timp spuse: - Așadar, îl cunoști pe Discipol. Ei bine, ajunge. E timpul ca detectorul să ne lămurească un pic despre ce este în capul dumitale. Manevră un contact. Se făcu tăcere în jurul mesei. Chiar și Crang, care ronțăia ceva, se mișcă pe scaun și lăsă furculița. Secoh, gânditor, se încruntă. Patricia Hardie își privea fratele cu un mic zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Gosseyn dădu glas mai întâi uneia dintre cele mai neînsemnate griji pe care le avea. - Dumneata cunoști problema creierelor secunde? întrebă menționând cuvântul pentru prima oară în fața lui Crang. Ochii frumoși, galbeni, ai bărbatului îl studiară, meditativ. Apoi zâmbi. - Un pic. Ce anume v-ar interesa? - Este o problemă de timp, presupun, zise Gosseyn. Prima fotografie este cam prea lentă. Mai lentă decât o placă fotografică; iar cele mai complicate tuburi electronice, prin comparație, merg cu viteza fulgerului. Crang dădu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ușor întredeschise. Era figura unui bărbat la patruzeci de ani cu un craniu voluminos; expresia feței părea, în mod curios, goală. Bărbatul era frumos, dar numai din cauza simetriei și liniei obrajilor și oaselor. În rest, avea un aer tâmp. Nici pic de asemănare, nici măcar vagă, cu Gilbert Gosseyn. Zeul Adormit de pe Gorgzid rămânea un străin. Se întoarseră la palat la timp pentru masa de prânz și, mai întâi de toate, Gosseyn nu-și dădu seama că marea criză se declanșase. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mă duc să iau uleiul. Dispăru în sala de baie și ieși din nou degrabă, purtând un mic tub de plastic. Până să-i ghicească intențiile, ea-l deschise. Acum își dădu seama că era gol pușcă. Ea turnă un pic de ulei în palmă și începu să-l fricționeze viguros. - Așa fac de o lună, zise ea. zâmbind. Îți dai seama. Lucru bizar, el înțelegea ce voia să spună. Și-o închipui pe Leej, o Prezicătoare liberă, care dispunea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pentru mine, vrei? îmi promiți că vei face acel lucru? Lanark își eliberă mîinile și-l întrebă iritat: — Ce anume? — Spune-le oamenilor să nu vină aici. Spune-le că nu trebuie să intre în acest institut. Să aibă un pic mai multă credință, și speranță, și milă - atunci se pot vindeca singuri. Mila singură îi va salva, dacă e posibil să existe fără celelalte. — De ce să-i avertizez să nu vină aici, cînd eu aici am fost vindecat? — Atunci, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
uită la soțul ei, apoi luă lingura și-i trînti o bucățoaie în farfurie. El privi lung terciul de cartofi cu bucățele de morcov, varză și carne tocată prin el și se întrebă dacă și creierul arată așa. Gustă un pic, temător, plimbînd mîncarea prin gură cu limba. Era bună, așa că mîncă tot și mai ceru. La sfîrșitul mesei, maică-sa spuse: Uite că-ți place. Nu ți-e rușine să faci atîta zarvă din nimica toată? — Pot să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lege o prietenie. Existența exterioară era o serie de deprinderi plicticoase prin care făcea automat ce i se cerea, arătîndu-se iritat doar dacă i se solicita interesul. își folosea toată energia în lumi imaginare și nu-i mai rămînea nici un pic pentru lumea reală. Un teritoriu mic și fertil sătea ascuns într-un crater creat de o explozie atomică. Thaw îi era prim-ministru. Locuia într-un vechi conac care se ridica printre pajiști și pîlcuri de pădure, pe malul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Mie îmi place poezioara mea. Bob, dacă te întreb ceva, îmi promiți c-o să-mi răspunzi cinstit? — întrebă, orice-ar fi. — Lui Kate Caldwell îi place de mine? — Lui Kate? De tine? Nu. — Eu cred că poate îi place un pic de mine. — E-o bucățică bună de frecat, zise Coulter. — Ce? — O bucățică bună de frecat. Lyle Craig dintr-a cincea se zice că i-o saltă tot timpul, iar vinerea trecută am văzut cum era înghesuită de un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
a murit. S-a dat jos din pat, s-a îmbrăcat, a mîncat un castron de fulgi de porumb și a deschis radioul, alegînd o emisiune comică. Domnul Thaw intră și îi spuse, ușor încurcat: — Vrei să-l dai un pic mai încet, Duncan? Vecinii s-ar simți jigniți, dacă ar auzi. Thaw a închis aparatul și a ieșit să se plimbe pe lîngă canal. A rămas în picioare la marginea unui canal adînc din piatră și a urmărit fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai mult după aceea, cînd, la scurt timp, zisese că-i creștin și începuse să întoarcă obrazul celălalt în timpul certurilor cu Ruth. îi reveni în minte o expresie: „Consolările religiei“. După cîte își dădea seama, maică-sa murise fără nici un pic de consolare. Slujba s-a terminat și el a coborît la mașini împreună cu tatăl lui, pastorul și încă alți cîțiva. Mașinile erau Rolls-Royce-uri negre, cu motoare silențioase și, în timp ce goneau pe străzile suburbiei de nord, se uita pe fereastră simțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu ambele. După-amiaza au petrecut-o în catedra de modelaj, unde au făcut copia în lut a unei buze de ghips. La patru și jumătate s-a dus la dulap și l-a găsit gol. S-a uitat fără nici un pic de emoție la spațiul gol, știind că șocul va irumpe peste trei-patru minute. Pentru a se pregăti, zise cu voce tare: — Am făcut o mare prostie. Un student aflat în preajma dulapului spuse pe un ton lin: — Toți facem, din cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o parte uscată a tabloului, dar nu se uscase complet și acum, cînd umezeala se evaporase, o pată cenușie se lățea pe mijloc. Nu se așteptase la asta. Se întoarse spre Ruth, cu gîtul lungit spre ea și balansîndu-se un pic la bază. Cu pumnii încleștați, o porni în direcția în care se afla murmurînd: — Pe Sfîntul Dumnezeu, o să-ți vin de hac pentru asta, draga mea. Ea se retrase în foișorul ferestrei. în decursul altor bătăi, ea era, de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
zise Thaw în grabă. Sînteți la universitate? — Nu, la școala de artă. — în anul întîi? Rîseră. — Nu, patru. Blonda îi spuse brunetei: — Asta mă face să simt că îmbătrînesc, apoi i se adresă lui Thaw. De ce nu dansezi? — Nu am pic de simț al ritmului. — O, o să te învățăm noi imediat, zise bruneta ridicîndu-se în picioare. îl duse într-un colț și-i arătă cum să-și miște picioarele, apoi îl luă pe ring, unde o însoți simțindu-se stîngaci, scuzîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]