10,156 matches
-
expoziție de artă românească organizată la Tokio. Deschide o amplă expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București" - catalog semnat de Dan Grigorescu. 1980 - Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Pictează la Covasna. 1981 - 1982 Pictează la Covasna, Azuga și Bistrița-Năsăud. 1983 - Expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București". Catalogul expoziției are texte de poetul și jurnalistul Radu Cârneci și muzeograful Gheorghe Cosma. 1984 - Deschide o expozitie personală de pictură și grafică la Willebroek
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
În anul 1475 rezidește la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o pictează în frescă. Pe lângă aceasta el făcea mănăstirii și o danie anuală în bani de aur și argint, galbeni ungurești sau aspri de argint. În anul 1502 Ștefan cel Mare donează ctitoriei sale de la Athos o icoană cu Sfântul Gheorghe și
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
XVIII-lea. Zografu este chinovie bulgărească cu viață de obște, care număra în anii ’80 doar 15 călugări. Ei vorbesc bulgara și greaca, dar există și cunoscători de engleză. Actuala pictură a bisericii datează din anul 1817. În pridvor sunt pictați în șirul ctitorilor, la stânga împărații bizantini Andronic și Ioan, și regii Serbiei, iar la dreapta Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu. Ștefan este reprezentat cu coroană pe cap, în hlamidă de culoare bej, cu flori albe. Mănăstirea
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
altele decât materiale textile, articole din asemenea materiale și articole din categoria 97 5609 00 00 5905 00 10 99 Materiale textile acoperite cu gumă și substanțe amicelice, folosite pentru coperți de carte și altele; pânză de copiat; pânză de pictat; vatir și alte materiale textile rigide similare pentru pălării 5901 10 00 5901 90 00 Linoleum tăiat în forme sau nu; materiale de acoperit podele din aplicații pe spatele textilelor, tăiate sau nu în formă. 5904 10 00 5904 91
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
început în 1913, iar sfințirea să a avut loc pe 22 martie 1914. Planul bisericii s-a inspirat din cel al bazilicilor în stil romanic. Interiorul este decorat cu motive populare maghiare din Valea Calatei. Bolta este ornata cu casete pictate de Gergely Szántó, după desenele profesorului de artă aplicată Sándor Muhits. Biserică este clasată că monument istoric cu .
Biserica cu Cocoș din Cluj () [Corola-website/Science/303670_a_304999]
-
din Budapesta, unde motivele religioase, natura statică și peisajele lui Jäger se dovedesc foarte căutate. Mai departe primește diferite comenzi pentru icoane și altare din orașele Arad, Jazowa, etc. La începutul secolului 20, Jäger era deja bine cunoscut. În 1906 pictează prima sa mare lucrare, "Colonizarea șvabilor" ("Die Einwanderung der Schwaben"). Lucrarea a fost comandată de satul bănățean Cărpiniș (atunci "Gertjanosch"). Șvabii de aici au strâns bani într-o chetă pentru plata lui. Succesul acestei lucrări îi aduce lui Jäger o
Ștefan Jäger () [Corola-website/Science/303691_a_305020]
-
clădirii. Pereții parterului sunt placați cu ambriuri sculptate din stejar lustruit, până la înălțimea unui om. Pereții lojelor sunt îmbrăcați în mătase, pe langă acestea fiind construite balcoane, la etajele doi și trei. Cupola înaltă, decorată cu identații care evocă stalactitele, pictată cu motive liniare alternate cu cele florale, este îmbogățită, la propriu, de foițe de aur. Felul în care a fost realizată conferă o acustică excepțională sălii, fapt remarcat de toți cei care au concertat aici. Sala Mică, proiectată pentru a
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
că tot acum a fost ridicat și turnul clopotniță care era dispus în partea de sud, la fel și clădirea mănăstirii aferente. În turn este dispus un clopot uriaș, iar în 1640 este realizat mobilierul interior. Pupitrul hexagonal din piatră pictată cu intarsii de alabastru este considerat o capodoperă a sculpturii transilvănene de secol XVII. Este realizat de către meșterii sibieni Elias Nicolai și Benedikt Mueck în 1646 și pictat de Regeni Asztalos Janos. Pe spațiile dintre pilonii lăcașului sunt dispuse bănci
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
uriaș, iar în 1640 este realizat mobilierul interior. Pupitrul hexagonal din piatră pictată cu intarsii de alabastru este considerat o capodoperă a sculpturii transilvănene de secol XVII. Este realizat de către meșterii sibieni Elias Nicolai și Benedikt Mueck în 1646 și pictat de Regeni Asztalos Janos. Pe spațiile dintre pilonii lăcașului sunt dispuse bănci realizate de meșteri din Bistrița și Sibiu. În aprilie 1647 este montată coroana pupitrului din lemn de cipru pictat și aurit. Sfințirea bisericii refăcute a avut loc pe
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
În Colegiul din Aschaffenburg sunt păstrate un „bust-relicviar” al sfântului și o imagine a sa pe catedra lui Petru, pe portalul Colegiului: ambele opere sunt din sec. al XV-lea. O reprezentare ceva mai târzie se găsește în seria pontifilor pictată în capela Sixtină de Fra Diamante și de alți pictori angajați de maestru să decoreze capela Palatină la cererea papei Sixt al IV-lea. În pofida cantității mari de reprezentări, nu s-a format totuși o adevărată și proprie tradiție iconografică
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
numărul de înmatriculare 51237, reprezentând data nașterii lui Carlin: 12 mai 1937. Plăcuța sa stă atârnată de bara față a vehiculului, asemănător unui cioc de barbă, tipic stilului hippie al anilor '60 pe care îl adoptă mașina. Totodată, microbuzul este pictat manual, lucru care aduce aminte de epoca „"flower-power"”. Personajul locuiește într-un dom geodezic, vopsit fluorescent. "Asian Week" preciza într-un articol că Fillmore are ceva din hipiotul interpretat de Tommy Chong în duetul comedic Cheech and Chong al aniilor
Mașini (film) () [Corola-website/Science/303732_a_305061]
-
5904 91 90 ex 5904 92 00 Materiale textile cauciucate, netricotate sau croșetate, exclusiv cele pentru veșminte ex 5906 10 10 ex 5906 10 90 ex 5906 99 10 ex 5906 99 90 Materiale textile diferit impregnate sau căptușite; pânzele pictate fiind decoruri de teatru, pânza de studio sau cele similare, altele decât cele din categoria ex 100 ex 5907 00 10 ex 5907 00 90 ex 100 Materiale textile, impregnate, căptușite, acoperite sau laminate cu preparate din derivate de celuloză
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
de la Reine, arată că a fost o colecționară pasionată, colecția ei cuprinzând tapiserii, hărți desenate manual, sculpturi, porțelanuri, ceramică de Limoges, mătăsuri chinezești, mobiliere încrustate cu fildeș, sute de portrete și multe altele. Multe portrete din colecția ei au fost pictate de Jean Clouet(1480-1541) și fiul său François Clouet(1510-1572). În ultimile două decenii ale vieții sale, doi pictori ies în evidență: Jean Cousin cel tânăr(1522-1594) și Antoin Caron (1521-1599) care a devenit pictorul oficial al Caterinei după ce a
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
prin Banat, Iscovescu a fost considerat ca fiind primul pictor român care a înfățișat un țăran român. Toată literatura de specialitate care a avut ca subiect pe Barbu Iscovescu a considerat, punându-se oarecum la unison, că acesta ar fi pictat steagul Revoluției române de la 1848 și ar fi scris cuvintele slogan ale revoluției: "Dreptate și Frăție". Din analiza scrierilor despre acest episod controversat, a rezultat concluzia că autorii biografiei pictorului s-au lansat în fel și fel de supoziții, toate
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
lipsite de surse credibile, care fie că țin cont de afirmațiile predecesorilor, aducând date noi, fie sunt contradictorii sau absolut noi ca abordare. Concluzia care rezultă într-un mod fără echivoc, este că nu se știe dacă Iscovescu ar fi pictat primul steag tricolor românesc. De asemenea, există o unanimitate de păreri a biografilor vieții lui Iscovescu cum că acesta ar fi purtat steagul în data de 11 iunie 1848 când mulțimea a înconjurat palatul lui Bibescu Vodă, fără ca vreunul dintre
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
de membri și aceștia nu se cunoașteau între ei, decât strict cei care aveau legătură. Ionel Jianu a considerat că este de necontestat faptul că Iscovescu a fost membru al "Frăției" deoarece i s-ar fi încredințat sarcina de a picta steagul revoluționar cu deviza "Dreptate - Frăție", steag pe care Iscovescu l-ar fi purtat el însuși în fruntea mulțimii care a împresurat palatul lui Bibescu în data de 11 iunie 1848. În cadrul Frăției, Barbu Iscovescu l-a cunoscut și pe
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
documentare care afirmă că în momentul plecării din locuința din Piața Vendome chiria a rămas neplătită și achitarea a fost făcută din bunăvoința prietenilor lui. În drumul său spre Brussa, spun biografii, Iscovescu a trecut prin Lyon unde ar fi pictat peisajul "Île Barbe" în data de 5 august 1852, așa cum apare datată lucrarea. După alți autori, la sfârșitul aceluiași an, artistul a plecat din portul Marsilia spre Stambul, oprindu-se pentru scurt timp la Atena și probabil la Chios. În
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
anilor 1839 - 1848 și faza a doua, cea a făptuirilor desfășurată în ultima perioadă a vieții sale, în perioada 1848 - 1854. Prima fază a fost caracterizată de inexistența unei ideologii și a unui țel precis. În această perioadă, artistul a pictat la întâmplare în funcție de comenzile de pe care a avut parte. Din lipsa unor studii serioase, el a recurs la talentul său înnăscut pentru desen și nu a avut mijloacele financiare necesare pentru a-și asigura o pregătire de specialitate, fapt care
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
în Ardeal la Brașov unde s-a împrietenit cu Ion Negulici și a stabilit împreună cu acesta realizarea unui album cu portretele principalilor conducători ai revoluției. Acest album urma să fie imprimat pentru a fi folosit ca material de propagandă. Negulici pictase la București portretele lui C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, C. Aricescu și Cezar Boliac și urma în opinia lui Ion Frunzetti să execute portretele altor revoluționari din Țara Românească. Barbu Iscovescu trebuia să înfățișeze chipurile căpeteniilor mișcării transilvănene și ca
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
mari dimensiuni. Accentele de lumină apar pe figura eroului din partea dreaptă, de sus, din restul imaginii profilându-se cu predilecție gulerul răsfrânt, care este singura pată albă a tabloului, și patul pistolului din stânga corpului de deasupra șerparului care a fost pictat cu reflexe metalice. Reflexele nasturilor nu au justificări de natură figurativă, astfel, ele fiind dispuse pe stânga, altele pe dreapta, mai jos sau mai sus, ca și când nu ar exista unitate a surselor de lumină pentru întreaga compoziție. Transpare o grijă
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
După o descriere sumară a creației artistice realizate de Drolling, Nicolau a comentat despre copia realizată de Iscovescu după plafonul bisericii , plafon care are o pictură murală făcută de către Pierre Mignard, emițând ipoteza că Drolling l-ar fi determinat să picteze o astfel de tematică. Copia pe care Iscovescu a făcut-o se află astăzi la Academia Română în mapa artelor plastice - CXXIX. Atât Marin Nicolau cât și Grigorescu au menționat faptul că artistul român nu era satisfăcut de academismul lui Drolling
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
căutat Iscovescu prin Predeal. Referitor la alte misiuni ale lui Iscovescu în perioada revoluționară, Ionel Jianu a mai pomenit o ipoteză privitoare la prezența artistului la Semlin. El a precizat că misiunea pictorului nu a fost doar cea de a picta portretele căpeteniilor transilvănene. Datorită faptului că sârbii se răsculaseră și ei în acea perioadă, Nicolae Bălcescu reușise să creeze o legătură cu aceștia, argumente în acest sens fiind scrisorile lui Bălcescu în care este pomenit adesea numele lui Biscianovschi, care
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
imperiul austriac pe lângă guvernul revoluționar maghiar. Nicoale Bălcescu a încercat să unească toate naționalitățile "oprimate" și ca urmare, a spus Ionel Jianu, a vrut să câștige simpatia sârbească și de aceea l-a trimis pe Iscovescu la Semlin, pentru a picta portretele căpeteniilor de acolo. Jianu nu a adus nicio sursă care să susțină o asemenea informație. Conform aceluiași biograf, pictorul ar fi stat la Semlin mai multe luni de zile începând din luna martie a anului 1849 și astfel, ar
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
căpeteniilor de acolo. Jianu nu a adus nicio sursă care să susțină o asemenea informație. Conform aceluiași biograf, pictorul ar fi stat la Semlin mai multe luni de zile începând din luna martie a anului 1849 și astfel, ar fi pictat el portretele militarilor sârbi, precum și cele ale lui Constantin Kypra (1849 Semlin) și Dimitrie Bolintineanu (8 martie 1849). Tot aici, la Semlin, ar fi pictat scenele de bivuac și portretele de soldați care, în opinia lui Jianu, ar fi muntenegreni
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
multe luni de zile începând din luna martie a anului 1849 și astfel, ar fi pictat el portretele militarilor sârbi, precum și cele ale lui Constantin Kypra (1849 Semlin) și Dimitrie Bolintineanu (8 martie 1849). Tot aici, la Semlin, ar fi pictat scenele de bivuac și portretele de soldați care, în opinia lui Jianu, ar fi muntenegreni după vestimentația în care au fost înfățișați. Ionel Jianu presupune că lucrarea intitulată "" ar fi fost făcută pe drumul său spre Semlin. Desenul acesta a
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]