10,542 matches
-
Grigore - cu care mă vizitez din când în când. Despre Dima - am aflat întâmplător la Brăila de unde i-am scris câteva rânduri - la care n-am primit nici un răspuns, rânduri în care parcă am avut un presentiment căci i-am pomenit despre o eventuală întâlnire colegială pe care o doream din tot sufletul. Îmi pare foarte rău dragă Alecule, că nu te pot ajuta, întrucât, nu știu nimic în legătură cu acei ale căror adrese îți sunt necunoscute. M-a impresionat mult vestea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
i-o lăsase Domnul cu atâta dărnicie și destul de precoce - după 43 de ani de conviețuire cu cea care îi fusese destinul vieții, îl mângâia. El însuși, peste ani, când avea să scrie Călător...prin vâltoarea vremii, 2006, avea să pomenească despre raiul care și-l crease familia sa, iar acum nu putea decât să-l întrețină, ca să o aibă mereu în minte și în suflet pe aleasa inimii sale, care-i fusese puternic stâlp de susținere în toate. „Încă de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
stației nici nu se vede, cuvintele cu istorie și geografie cer conștiință de neam, cine poate mărturisi că sîntem beneficiarii particularității ireductibile, gen Halta Mogoșești, numele opririi! halta Hălăucești, era omul și pogonul, ideal vehiculat electoral la 1930, mi-l pomeneai, am ajuns la omul și vagonul, ieși-i la capete ca să rulezi în închidere trei uși duble, cine sare din trenul românesc se simte dator să-l abandoneze, ori să tragă ușa după el în felul lui Păcală, cu tot cu ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la Sucevita, unde a fost paroh în perioda 1964-1986. Distinsul preot iconom stravofor, Casian Bucescu, a trecut la cele veșnice în anul 1986 și se odihnește în cimitirul din Sucevita iar presvitera Eufrosina în vârstă de 94 de ani, îl pomenește mereu. În timpul studiilor teologice magisteriale (de master), Dragoș Bucescu s-a căsătorit cu studentă Iulia Joldescu în ianuarie 1958 la București, care după terminarea studiilor și-a continuat activitatea didactica în domeniul de Teorie și Solfegii la Conservatorul „George Enescu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
marile puteri considerau țara ca parte integrantă a Imperiului Otoman. Chiar dacă toate statele acestea dobîndiseră un înalt grad de separare de controlul otoman, ele au ajuns tocmai din cauza aceasta în sfera influenței crescînde a marilor puteri. Grecia independentă s-a pomenit, prin tratat, cu trei protectori Marea Britanie, Franța și Rusia -, care puteau interveni permanent, și chiar o făceau, în afacerile ei interne. După 1856, puterile semnatare ale Tratatului de la Paris din acel an au preluat rolul de protectoare nu numai ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unui război de uzură, în tranșee, liderii ambelor tabere au apelat la ajutorul țărilor balcanice, care dețineau poziții strategice și armate cu efective considerabile. Guvernele din Balcani, cu excepția celui din Serbia, care era deja în stare de război, s-au pomenit deci curtate de forțele beligerante și au profitat de ocazie pentru a obține cît mai multe avantaje. Totodată, fiecare națiune voia să fie sigură că va alege tabăra victorioasă. La începutul războiului, Serbia se afla într-o postură foarte primejdioasă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din regimentul Užice și-a condus oamenii în paisprezece atacuri, la care cei de la Lika au replicat prin contraatacuri fulgerătoare. În timpul unuia dintre acestea, Purić i-a apostrofat: " Predați-vă, de ce să muriți prostește ?", la care ei au răspuns: "Ai pomenit vreodată ca sîrbii să se predea?"5 După începerea războiului, primul stat care a ajuns la o concluzie în legătură cu loialitatea a fost Imperiul Otoman. Sub presiunea lui Enver Pașa, ministrul de Război pro-german și unul dintre cei mai influenți lideri
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
motiv imediat ca să recunoască Comitetul Iugoslav, care nu beneficia nici de un statut oficial, nici de sprijin internațional. Unii dintre liderii sîrbi vorbiseră totuși în termeni generali, după izbucnirea războiului, despre necesitatea eliberării slavilor sudici de sub stăpînirea Imperiului Habsburgic; fuseseră pomeniți atît sîrbii, cît și croații și slovenii. Fusese deci pusă problema unei viitoare uniri. Pašić considera orice acțiune de acest fel drept ceva mai mult decît o simplă extindere a sistemului administrativ sîrbesc asupra unui teritoriu mai întins. În schimb
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întreprinderile aflate în proprietatea statului. În caz contrar intrau și ei în rîndul muncitorilor. Membrii claselor profesionale avocații, medicii, stomatologii, inginerii și cei care asigurau servicii similare au devenit funcționari de stat supuși controalelor inerente acestui statut. Aceștia s-au pomenit totodată cu venituri dramatic reduse. Și muncitorii au descoperit că situația era alta, chiar dacă schimbarea nu era șocantă. Ca angajați în întreprinderile statului, ei își pierdeau o parte din drepturile de care se bucuraseră pînă atunci. Nu puteau de pildă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români pomeniți de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din vremea respectivă obișnuiau să amestece adevărul cu ficțiunea" (Mitu et al., 1999, p. 16). Unitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). Retorica unității totale românești (geografică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
T.: Dumitrescu și Ghideanu, cred că ei doi erau. Mi-a făcut cineva cadou Istoria filosofiei de Drăghicescu, apărută înainte de război - inclusiv Eminescu avea un capitol acolo. Nu marxism, nu legionarism. Și mă duceam cu ea la curs și citeam, pomeneam autorul. Mă pregăteam acasă, făceam niște fișe, extrăgeam citate și le comentam. Asta am făcut aproape un semestru. Și studenții mi-au cerut cartea și și-au făcut xerox. S. B.: În aceeași informare se arată că "la catedrele de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
menite să preîntâmpine acte de indisciplină cu asemenea consecințe grave. Nu s-a acționat suficient pentru ca toate cadrele să se implice în egală măsură în cele două laturi inseparabile ale procesului de învățământ: instrucția și educația"37. Doar două persoane pomenesc de evenimentele de pe 17 februarie la conferință. Blănaru Constantin (instructor CC al PCR) zice: "Trebuie analizat mai bine fenomenul de pe 17 februarie, Asociația studenților comuniști trebuie să desprindă concluziile necesare, adevărate, în legătură cu aceste evenimente"38. Alecu Floareș: "Manifestarea din 17
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
partidului. D.T.: Exact. S. B.: Ați povestit cu diferite prilejuri că l-ați avut ca invitat și pe Ion Iliescu la Casa Studenților. Cum de v-ați gândit atunci să-l invitați? Nicu Ceaușescu v-a persiflat când i-ați pomenit numele la prima întâlnire pe care ați avut-o. D. T.: Da. M-am dus direct la el, la Consiliul Național al Apelor, pentru că mi-a venit în cap să fac un eveniment. Dar a fost absolut ceva ce a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
edițiile din cadrul Festivalului Umorului la Iași, cu toate problemele care au fost atunci, toate acestea erau bugetate de UASCR. Partidul ne ajuta în funcție de apropierea prim-secretarului ori de influența acestuia, cum a fost cazul lui Leonard Constantin. Tot timpul îl pomenesc pentru că el tot timpul ne ajuta cu tot ceea ce noi ceream, deși începuse perioada restricțiilor. El ne-a pus la dispoziție motorina, protocoale pentru câteva sute de oameni, artiști, personalități, oameni importanți. Toate acestea au avut un sprijin logistic și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sub genericul "Informări politice de sinteză, întâlniri cu specialiști în politică internă și externă". Cine a conferențiat la Iași? Ion Voicu, care era consilier în Ministerul de Externe, Ilie Ciurăscu, redactor-șef adjunct TVR, Leonard Mehedinți, de care am mai pomenit, care a venit pe 14 decembrie la Iași și căruia i-am spus "pleacă", l-am invitat de mai multe ori, Alexandru Boboc, care vorbea despre curente și tendințe în filosofia contemporană, Radu Budeanu, redactor-șef la revista Lumea, cea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
le-ați avut cu Tudor Mohora și cu Ioan Stoica, reiese că Nicu era un fel de paratrăsnet, care făcea posibil să vă permiteți anumite luxuri. De asta v-am întrebat care era reacția securiștilor de la Iași când auzeau sau pomeneau de Nicu. D.T.: Erau iritați, pentru că nu știau ce se întâmplă la nivelul acela. El era monitorizat de o divizie specială, am văzut la Moscova. Amintiri din eșalonul III Liderii din UASCR Sorin Bocancea: Domnule profesor, vă propun să discutăm
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în apartamentul meu de atunci și mi-au spus: "Domn' profesor, ce să facem? Noi ne întâlnim la noapte, la ora 9.00, vrem să ne organizăm într-o ligă. Dumneavoastră ați fost un om apropiat de noi, liberal, vă pomenește lumea cu ceea ce ați făcut la studenți, că ați făcut cu o grămadă de evenimente". La început am avut mari ezitări, apoi m-am dus la întâlnirile lor. Când au început să facă greve, să-i fugărească pe alde Niculescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
evoluționism, hidrobiologie, metodica predării biologiei, biologie marină, saprobiologie. În zilele noastre rareori întâlnești persoane înzestrate cu asemenea cunoștințe enciclopedice, acest lucru fiind caracteristic în special personalităților școlite în marile universități din Europa de la începutul secolului trecut. Nu pot să nu pomenesc de cursul și seminarele de Evoluționism pe care le preda domnul profesor Mustață. Prin extraordinarul său talent oratoric, profesorul Mustață te determina să devii adeptul teoriei pe care o expunea, ca apoi să renunți de îndată la aceasta pe măsură ce trecea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
el pașaportul meu era diplomatic -, zâmbetul binevoitor pe care l-am afișat inițial a cedat spațiul unui început de sentiment de îngrijorare. De ce o fi plecat ofițerul, mă întrebam? Doar aveam viza în regulă. Care o fi atunci problema? Te pomenești că-mi caută cusur tocmai fiindcă sunt diplomat? După câteva minute prelungite de așteptare, ofițerul meu a revenit însoțit de un gradat superior, mi-a ștampilat pașaportul fără să-mi arunce vreo explicație sau măcar o privire de omenie și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și nu din vina lui Sela vecinătatea lor fizică într-un început de contact măcar de genul acelora fără substanță reală, cum se obișnuiește în societatea unor oameni civilizați. Profesor de engleză și literatură comparată la Universitatea "Columbia" din NewYork, pomenit în articolul publicat de gazeta The Guardian la moartea lui ca "intelectual superstar în America" și prieten cu muzicianul Daniel Barenboim, Edward Said a trezit în cugetul profesorului Sela speranța unui început de dialog, fie și numai pe teme de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în plină floare, astăzi nu trăiește niciun evreu? Că singurele mărturii ale unei prezențe evreiești în trecut sunt cimitirul și o placă fixată în 1994, la cincizeci de ani de la deportarea evreilor din Ungaria, pe zidul lateral al fostei sinagogi, pomenind cele aproape opt sute de suflete evreiești exterminate în lagărele morții? Nu am fost surprins că nu am găsit vreo urmă directă a prezenței tatălui meu la Paks, dar am reușit, în schimb, să localizez în cimitirul păzit de o tânără
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
au servit drept bază a îmbărbătării mele spirituale prin însuși faptul că, aflându-mă în mijlocul lor, se trezeau în mine unele din trăirile trecutului nostru comun și în acest fel se întreținea viu visul, care acum nu putea fi nici măcar pomenit cu glas răspicat, despre ziua care sosi-va, deși zăbovește deocamdată, aducându-ne izbăvirea râvnită din ziua în care am devenit conștienți de identitatea noastră. Obișnuiam să vin la prietenii mei fără să mă anunț în prealabil, ori de câte ori mă simțeam
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a împinge un popor într-un colț al unei rezistențe înverșunate", în loc să opteze pentru calea opusă, a negocierii. În sfârșit, Mitterrand va încheia convorbirea fără să pronunțe o rezervă oarecare referitor la formele de luptă ale palestinienilor și fără să pomenească măcar asasinarea sportivilor israelieni la Olimpiada de la München prin această propoziție uluitoare, zicând: "Această luptă [a palestinienilor] este salutară!52". Relațiile lui Mitterrand cu comunitatea evreilor din Franța și cu Statul Israel au decăzut, pe parcursul campaniei din Liban, la un
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
omoare, am reușit să fug. Eu nu l-am văzut, dar cînd trec pe acolo simt că bîntuie necuratul. Îmi fac cruce cu limba! Gura mi se usucă... Topuz pleacă nervos că atîta prostie și ignoranță nu s-a mai pomenit. Un sat de proști și încăpățînați. Timpul a trecut și într-o noapte neagră, fără stele, cu nori pîntecoși care atingeau pămîntul, Topuz mergea pe drumeagul pustiu care duce la Ghireni. De pe un raft al memoriei apare povestea tontălăului. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tăbîltoci... Da, ca pe tăbîltoci. Îi leg fedeleș și le spun: "Bă, eu îs creștin", vă las cu Dumnezeu, nu vă omor. Pe urmă te-au prins ei și te-au făcut scăpat. Da, au fost recunoscători, Dumnezeu să-i pomenească. Moșu' Gică avea o bucățică de vie și nimeni nu fura o boabă de la el. Nici un copil din sat nu-l încerca cu furatul. Dar ce secret ai, moșu' Gică, de nu-ți dau iama prin vie?! Gardul nu este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]