13,121 matches
-
adevăr, o importanță mai marcată a structurii sociale pentru activitatea de protest. Dacă cei care protestează sunt cei mai educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În același timp, ei prezintă valori diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza legitimității și o exclud pe cea a participării sub noi forme. Sprijinul pe care protestatarii îl acordă regimului egal cu al
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care protestează sunt cei mai educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În același timp, ei prezintă valori diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza legitimității și o exclud pe cea a participării sub noi forme. Sprijinul pe care protestatarii îl acordă regimului egal cu al celorlalți participanți este cel mai bun argument împotriva tezei legitimității. Mai mult, așa cum se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în timp ce apartenența la sindicate este un predictor important al celei neconvenționale. Altfel spus, cei care protestează nu sunt și cei care sunt activi civic, în timp ce încrederea socială nu joacă nici un rol în participarea politică, așa cum descoperise anterior același Uslaner (2002). Protestul din România este asociat cu sindicalismul, iar unele mișcări sindicale s-au dovedit a fi contestatare la adresa regimului democratic, dacă ne gândim la acțiunile sindicatelor minerilor denumite popular mineriade (Gledhill, 2005). Nu este însă suficient pentru a considera protestul din
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2002). Protestul din România este asociat cu sindicalismul, iar unele mișcări sindicale s-au dovedit a fi contestatare la adresa regimului democratic, dacă ne gândim la acțiunile sindicatelor minerilor denumite popular mineriade (Gledhill, 2005). Nu este însă suficient pentru a considera protestul din România o activitate politică de contestare a legitimității regimului democratic, așa cum au fost mineriadele. În același timp, protestatarii se dovedesc mai impregnați de valori post-materiale, chiar dacă aceste valori sunt mai curând o excepție la scara întregii societăți. Ei valorizează
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
grupuri care se opun și intră în conflict cu autoritățile, pe de altă parte. Imaginea este a unui univers asociațional cu diferite niveluri de implicare publică, în care asociațiile implicate în sfera publică folosesc atât colaborarea, cât și metode de protest și de opoziție. Aceste asociații sunt indispensabile bunei funcționări democratice. Așa cum am văzut deja în capitolul dedicat dezbaterii efectelor capitalului social, în timp ce unii cercetători descoperă efecte semnificative, alții consideră relațiile prea slabe sau chiar nule. Nu dorim aici să facem
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
0,8328. Sociabilitate Activism civic Scală adițională a participării în 8 tipuri de asociații (religioase, sportive și de recreare, educativ-culturale, ecologiste, profesionale, umanitare sau caritabile, ale consumatorilor sau de alt fel), 1 membru, 0 nemembru (Crombach's Alpha = 0,9571). Protest Scală adițională a 3 tipuri de activități realizate în ultimii 5 ani (semnarea unei petiții, participarea la manifestații și participarea la boicot), 1 da, 0 nu (Crombach's Alpha = 0,9370). Membru partide 1 membru, 0 nemembru Membru sindicate 1
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
123 3.3.1. Societatea civilă în noile democrații est-europene / 124 3.3.2. Participarea politică în România / 134 3.3.2.1. Dimensiuni ale participării / 134 3.3.2.2. Cine participă în România? / 139 3.3.2.3. Protestul în România: valori post-materiale sau doar nemulțumire? / 141 Capitolul 4. Rolul capitalului social în susținerea democrației / 149 4. 1. Efectele politice ale participării civice: efecte interne și efecte externe / 150 4.2. Importanța regimului politic pentru capitalul social / 156 4
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
târât atribuindu-l unei întâmplări inexplicabile. E înhățat de milițianul care trebuia să ducă la post un vinovat pentru răspândirea panicii printre înfometații ce așteptau cu orele câteva pâini. Tocmai el care nu schițase nici un gest, nu scosese nici un sunet! Protestele sale sunt palide, intuiește inutilitatea de a te opune brutalității oarbe. Rezolvă incidentul prin apelul la intervenția unui alt intelectual ce se adaptase sistemului și acum avea autoritate. Așa încearcă să se salveze mai tot timpul, agățându-se de vechile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
deosebite și uneori chiar excepționale, ci și alți intelectuali, inclusiv din generația anterioară, și mai ales muncitori, prin demonstrații de masă (Valea Jiului, Brașov) și organizații spontane. Acțiunea lor nu este încă recunoscută așa cum ar trebui. A depune o scrisoare de protest la Uniunea Scriitorilor este una ! Foarte frumos ! A răspândi însă manifeste în capitală și în țară în condiții de teroare și a da foc Arcului de Triumf din fosta Piață a Scânteii este însă alta. O activitate mult mai periculoasă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în maquis. în felul acesta, în mediile literare a scrie și a fi rezistent au devenit sinonime 2. Ceea ce, în mod evident, constituie o absurditate. întreaga cultură făcută sub regimul Ceaușescu devine astfel de... rezistență. Unul din cele mai radicale proteste împotriva acestei aberații, al lui Virgil Ardeleanu, Rezistența prin cultură datează din aprilie 1991 3. Deci, dintr-o perioadă când fenomenul nu căpătase încă, nici pe departe, dimensiunile actuale. Ele ies bine în evidență și în culegerea de interviuri, rămasă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se lovea însă de rezistența furibundă a vechilor marxiști, colegi de generație, dintre care Gogu Rădulescu și Miron Constantinescu au jucat rolul cel mai nefast. Inclusiv prin demersuri personale, directe, la cabinetul nr. 1. O serie întreagă de intervenții și proteste, de oscilații și contradicții, de aprobări urmate de interziceri (inclusiv ale cărții mele) se explică prin acest joc obscur de culise. Uneori, încă înainte de 1980, puteau fi semnalate și ecouri negative de presă, de pildă un atac violent al lui
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
același timp dar astfel de reacțiuni disociabile azi doar prin analiză erau, pe atunci, total indistincte simțeam tot mai imperios și impulsul sfidării unei interdicții și al ruperii tăcerii din jurul unui nume ostracizat și al unei opere interzise. Gest de protest și de insubordonare directă/indirectă. Aceasta a fost una din formele inconformismului meu și ale angajamentului ideologic împotriva regimului. Nu-l supraevaluez deloc, dar nici nu-l pot ignora total. Nu fac decât să repet ceea ce am declarat și în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în Franța m-au dezgustat și mai mult de această carte, de care pur și simplu n-aș mai vrea să aud. 2. Mă așteptam ca prima carte română și franceză, editată la Paris despre Mircea Eliade, după decenii de proteste pe deplin îndreptățite de altfel împotriva interzicerii acestui nume în țară să fie privită cu simpatie sau cel puțin cu o anumită bunăvoință. Dimpotrivă, o tăcere lugubră, plină de hargne, de ifose, de suficiență, a întâmpinat această premieră riguros absolută
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tăcere lugubră, plină de hargne, de ifose, de suficiență, a întâmpinat această premieră riguros absolută. Mi-am dat seama repede că eram acuzat că... recuperam (sic !) pe M. E. în contul regimului etc. Ce puteam să răspund? Citez din nou protestul meu reprodus și în Cotidianul: Nu recuperez pe nimeni, nu transmit nici un mesaj, cartea îmi aparține integral ca inițiativă, dar mă întreb: Domnilor de la Paris, de ce Dvs. n-ați făcut-o întâi? N-ați făcut nici pușcărie, ați avut și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
conducător... Tot ce se întâmplă era prevăzut mai înainte: mai întâi punerea în scenă, apoi stupoarea, urmată de revoltă și, la urmă, alinierea și promovarea fulgerătoare în cadrul sistemului (din perspectiva eroului: Danyel Rainal); oferta de colaborare, manipularea, permisiunea simulată a protestului, apoi constrângerea progresivă și totală, capitularea, reeducarea finală într-un institut de orientare, educație și învățare (din perspectiva conducătorului). în două întâlniri de neuitat de tip călău-victimă (scene asemănătoare n-au mai fost niciodată scrise în literatura română), se confruntă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
așteaptă de 11 ani. Conducătorul știe dinainte că criticul va fi până la urmă îmblânzit prin sistemul său de constrângere și represiune. Revolta va fi îngăduită pentru a simula libertatea, dar se iau măsuri ca nimeni să nu semneze memoriile de protest etc. Totul se desfă șoară conform programului: scriitorului i se taie, unul după altul, mijloacele de existență. Redus la mizerie și izolare, se știe foarte bine că până la urmă Danyel Rainal tot va ceda. Și atunci el va intra, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se poate acorda nici o încredere. Când el nu aplică legile pe care le face, nu respectă adevărul cel mai elementar, nu trage pe vinovați la răspundere, prefăcându se doar că face anchete. în toate aceste împrejurări, minciuna nu produce decât proteste, agitații, gesturi și mișcări legitime de opoziție și revoltă. în mod invers, doar o voință populară adevărată duce la un consens național real. Doar pentru o idee politică recunoscută ca adevărată merită să te bați și să te sacrifici. Numai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scris și chiar editat. Este vorba de Istoria literaturii române de la început până azi, de Al. Piru 6, destinată să fie tradusă în mai multe limbi străine. Proiect editorial excelent (Romul Munteanu). Ce s-a întâmplat însă? Un val de proteste publicistice de o rară virulență a îngropat această bună inițiativă. Aproape că n-a existat poet sau prozator contemporan omis, care să nu fi protestat, în termeni furibunzi, că n-au fost... incluși. Ca și cum un istoric literar n-ar fi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
amplifice. Vocația și spiritul său sunt, în mod esențial, Comanda de stat. în domeniul editorial, ea duce, între multe altele, la reorganizarea unui trust editorial gigantic, centralizat după vechile metode, născut mort, Cultura națională, dușman ireductibil al editurilor particulare, în ciuda protestelor legitime 6. Un alt aspect al politicii editoriale este organizarea, în același spirit oficial partizan, al Salonului național de carte 7. Nu încercăm, nici pe departe, un inventar complet al unor astfel de manifestări. Reținem doar sensul lor esențial: dirijist
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plictisit pe președinte cu întrebarea dacă i-a plăcut standul României, la care acesta a replicat că de vină este Ministerul Culturii 14. Ceea ce nici nu mai era de demonstrat... Nu e de mirare deci că apar periodic nemulțumiri și proteste. O decepție permanentă și apăsătoare se face mereu simțită. Dar nostalgia reformei, chiar dacă de o evidență imperioasă, pare mai curând expresia unui ritual al contestării unui sistem, decât o speranță reală. Acesta nu poate fi reformat, de fapt, decât în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
otoman, domnii lor fiind numiți de Poartă, în relațiile cu alte state urmând să fie reprezentate prin agenții Porții, iar tratatele semnate de aceasta din urmă urmau să fie aplicate integral și în Principate. Ca urmare, Kogălniceanu a redactat un protest, semnat de peste 300 de persoane, împotriva „infamelor stipulații” care atingeau „înșiși vechile noastre drituri, păstrate și respectate până și în timpii cei mai nenorociți”. Consulul englez, Colquhoun, arăta ca românii se tem ca nu cumva Poarta „să nu se ridice
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lor coincideau: împiedicarea înaintării Rusiei către Strâmtori și păstrarea integrității Imperiului otoman. Atitudinea de expectativă a Angliei s-a schimbat doar când Palmerston a avut pe masă principalele prevederi ale Tratatului de la Unkiar Skelessi Londra a redactat împreună cu Parisul un protest comun, în care se arăta că termenii acestei alianțe sunt inacceptabili, ei provocând o ruptură majoră în echilibrul de forțe european. Acest document a convins și cercurile cele mai moderate de la Londra că Rusia urmărește o politică foarte consecventă și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
rămas impasibili la amenințarea de a-și pierde influența și bisericile din Țara Sfântă și șiau fundamentat juridic cererea de menținere a statu-quo-ului pe faimosul „Tratat al califului Omar” din 636, care punea Sfântul Mormânt sub autoritatea patriarhului grec. în protest se făcea referire și la desele lucrări de reparație la Biserica Sfântului Mormânt, executate exclusiv de ortodocși prin subscripții adresate credincionșilor de acest rit din întregul Imperiu otoman sau prin danii și contribuții ale familiilor domnitoare din răsăritul Europei, între
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
recunoască faptul că cele 12 biserici și Locuri Sfinte deținute de catolici prin capitulații nu pot fi luate prin angajamente și firmane ulterioare. O comisie înființată în acest scop a respins valoarea juridică a Tratatului din 636, ceea ce a atras protestele vehemente ale ortodocșilor, care dețineau proprietatea exclusivă asupra a patru din cele nouă Locuri Sfinte, celelalte fiind administrate în comun cu catolicii. Țarul a văzut în situația creată, pretextul ideal de a declanșa o criză de anvergură, care putea duce
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
s-au deplasat în Principate comisarii celor șapte Puteri garante, care nu au reușit să ajungă la un consens din cauza opoziției reprezentanților austriac și englez. La 25 iunie, cele patru Puteri care sprijineau Unirea au adresat o notă comună de protest Porții, în care amenințau cu ruperea relațiilor diplomatice dacă aceasta din urmă nu ar fi consimțit să organizeze noi alegeri. Palmerston a încurajat însă Poarta să nu cedeze, ceea ce i-a atras critici în presa engleză. The Saturday Review atrăgea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]