8,350 matches
-
George Enescu. Evenimentul debutului l-a povestit ziaristului Cornel Nistorescu, într-un interviu publicat în revista Flacăra. Momentul acesta crucial în cariera sa, redat de cu lux de amănunte, demonstrează că, în ciuda celor 50 de ani care trecuseră de la concursul radiodifuziunii și debutul la Palatul Cantacuzino, a marcat-o pe cântăreață de-a lungul întregii sale vieți. Sfaturile lui Enescu de a învăța canto-ul, dar și grija de a-și păstra repertoriul țărănesc de la Voinești, a îndreptat-o atât spre
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
50 cucerește titlul de laureată a concursurilor naționale „Tineri soliști” organizate în cadrul Festivalurilor Mondiale ale Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie de la Varșovia (1955), Moscova (1957) și Viena (1959). În perioada 1956-1958 lucrează ca redactor la redacția muzicală a Radiodifuziunii Române. În martie 1959 s-a aflat între interpreții de seamă care au pus bazele Ansamblului artistic „Maramureșul” din Baia Mare. Prin intermediul Organizației de Spectacole și Teatru (O.S.T.A.) în anii 1982-1988 participă la spectacole pe litoral și în București
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
care a obținut-o în urma prelucrării a șase variante ale baladei (toate culese de Victoria Darvai și păstrate la Institutul de Etnografie și Folclor) și la care a adăugat ca preludiu instrumental un semnal de bucium. Premiată în 1955 de Radiodifuziunea Română pentru creație și interpretare, „Balada lui Pintea Viteazul” a fost preluată și de alți interpreți din partea locului, între care și Angela Buciu, Gheorghe Turda, Dumitru Fărcaș (variantă instrumentală) și alții.
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
perfecționare pentru ingineri transmisiuni (1993), un curs postuniversitar de conducere pentru ofițeri ingineri (2000) și Colegiul Național de Apărare (promoția 2006). După absolvirea facultății, a lucrat ca ofițer inginer în Ministerul Apărării Naționale, unde a îndeplinit funcțiile de șef autostație radiodifuziune la U.M. 02487 București (1982-1989), șef atelier și inginer șef la U.M. 02381 București (1989-1991) și apoi ofițer tehnic la U.M. 02415 București (1991-1997). În anul 1997, este încadrat ca ofițer în Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) mai întâi ca
Marcel Opriș () [Corola-website/Science/311605_a_312934]
-
abordat un vast repertoriu de operă și operetă, toate lucrările fiind susținute în limba germană. O mare parte dintre spectacolele susținute au fost pregătite și dirijate de maestrul Paul Popescu, fost dirijor al Operei Române și al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Române. Începând cu 1997 până în 2004, s-a ocupat cu pregătirea în calitate de dirijor, Ansamblul vocal al Companiei Operettenbühne Wien. A susținut de asemenea, roluri solistice în cadrul spectacolelor acestei companii. Exemple: St.Brioche în Die Lustige Witwe (în peste 100 de
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
două decenii, 1930-1950, în care compoziția a rămas în plan secundar, au fost dedicate de muzician activității dirijorale și edificării unui ansamblu - de la înființarea sa pănă la nivelul unei orchestre de prestigiu recunoscut unanim - astăzi cu titulatura Orchestra Națională a Radiodifuziunii Române. Bagheta de prim-dirijor i-a fost oferită și la Filarmonica "George Enescu" (1950-1954), în acești ultimi ani ai vieții deținănd și postul de profesor de orchestrație la Conservatorul din București. Dacă lista creațiilor sale este redusă (muzică de
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
șters de BBC și nu mai există nicio copie, trei secvențe sonore ale Deliei Derbyshire au fost publicate pe o înregistrare de efecte sonore a celor de la BBC, cu titlurile "Heat Haze", "Frozen Waste" și Icy Peak". În anii '80, Radiodifuziunea Română a prezentat în cadrul emisiunii "Exploratorii lumii de mâine" o adaptare radiofonica a românului, cu titlul "Anchetă pe Solăria".
Soarele gol () [Corola-website/Science/311725_a_313054]
-
turneul a fost un succes, l-a costat pe Ernst economiile de-o viață, astfel că atunci când a luat sfârșit, acesta nu preconiza că va mai avea să repete experiența. A primit însă un telefon de la WDR, instituție germană de radiodifuziune publică și promoter de festival la acea vreme, cei de acolo dorind să obțină serviciile Fanfarei Ciocârlia, fiind dispuși să plătească o retribuție care să acopere transportul, vizele și alte chesltuieli, rămânând și fonduri suficiente pentru ca Ernst și Neumann să
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
În 1935 devine student al Facultății de Agronomie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași cu sediul la Chișinău. A absolvit Institutul Agricol din Chișinău (1941). În anii celui de-al Doilea Război Mondial, a colaborat cu Comitetul Moldovenesc pentru Radiodifuziune și cu ziarul "Moldova Socialistă", evacuate la Moscova. După 1945, a exercitat funcțiile de președinte al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din R.S.S.M. (1946-1962), secretar al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. (1954-1971), președinte al Sovietului
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
din București, iar în 1955 este angajată la Ansamblul „Ciocârlia”, de unde începe marea ei carieră artistică. Prin anii ’50 vocea de aur a Aureliei Fătu-Răduțu umplea prioritar emisiunile de muzică populară de la Radio Timișoara și București. A realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu dirijorii Ion Luca-Bănățeanu, Victor Predescu și George Vancu. Mai târziu, după 1962, solista are apariții frecvente și la TVR. A făcut turnee prin țară și în străinătate: U.R.S.S., China, Japonia, Franța, Italia, Anglia. În 1986, la 14
Aurelia Fătu-Răduțu () [Corola-website/Science/311076_a_312405]
-
1960 și 1968 parcurge cursurile școlii generale din Udești, după care se înscrie la Liceul "Petru Rareș" din Suceava. După absolvirea liceului urmează Școala de Aviație și Facultatea de Ziaristică Iași. Din 1991 devine corespondent local pentru județul Suceava al Radiodifuziunii Române. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează ca reporter radio la Radio Iași în 1980. Începând cu anul 1991 devine corespondent pentru județul Suceava al Societății Române de Radiodifuziune. Își slujește cu pasiune și credință profesia până în
Mircea Motrici () [Corola-website/Science/311157_a_312486]
-
1991 devine corespondent local pentru județul Suceava al Radiodifuziunii Române. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează ca reporter radio la Radio Iași în 1980. Începând cu anul 1991 devine corespondent pentru județul Suceava al Societății Române de Radiodifuziune. Își slujește cu pasiune și credință profesia până în ultimele zile ale vieții. Realizează emisiuni și transmisiuni speciale despre comunitățile românești din Regiunea Cernăuți (Ucraina), Muntele Athos și Atena (Grecia), Moscova (Federația Rusă) și din Republica Moldova. A scris 9 volume de
Mircea Motrici () [Corola-website/Science/311157_a_312486]
-
Doilea Război Mondial, fiind evreu, găsește cu greu un post de profesor de muzică la liceul evreiesc „Barbu Delavrancea” din București, avându-i colegi pe Alexandru Graur și Jacques Byck. Între 1944-1949 este consilier pentru folclor la Societatea Română de Radiodifuziune, îngrijindu-se de conservarea Arhivei de Folklor, al cărei director devine ulterior. Între 1948-1950 este profesor de folclor muzical la Conservatorul din București, devenind șef de catedră. În 1949 înființează Institutul de Folklore și, prin intervenții la Lucrețiu Pătrășcanu, obține
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
și la nivelul actual de dezvoltare a domeniului, prognozele emise de către specialiști pot propune evoluții eronate ale vremii. Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare, care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV) care se ajută de folosirea unor hărți și diagrame sugestive pentru a anunța prognoză următoarelor câteva zile. Sunt trei centre meteorologice internaționale care se află
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]
-
propune evoluții eronate ale vremii. Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare, care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV) care se ajută de folosirea unor hărți și diagrame sugestive pentru a anunța prognoză următoarelor câteva zile. Sunt trei centre meteorologice internaționale care se află în: O dată cu lansarea sateliților artificiali ai Pământului, stațiile meteorologice oferă informații ample și
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]
-
trupelor de securitate, chiar din primele momente ale acțiunilor populare, de partea acestora, un rol important l-a avut col. (rz.) Dumitru Penciuc”. Începând cu ziua de 22 decembrie 1989 el s-a aflat în principalele puncte fierbinți ale revoluției: Radiodifuziune, Televiziunea Română și sediul fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român. După 1989 a fost distins cu medalia și Brevetul de „Luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989”. La data de 19 ianuarie 1990, colonelul Dumitru Penciuc din Ministerul
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
jos: „Drum fără țintă”), a conotațiilor mistice în versuri (cum a fost cazul pieselor de pe albumul "Zalmoxe") etc. Videografia formației este revelatoare, adăugând un număr de piese care ar fi fost altfel pierdute. Alte piese figurează în fonotecile Televiziunii și Radiodifuziunii Române, în vreme ce o a treia categorie, mult mai greu accesibilă publicului, include înregistrări din concert (înregistrări de amator, dat fiind că singura profesională pe suport audio a formației figurează pe discul "Club A", 1981 - piesa „Focuri vii”). Nu este cunoscută
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
videoclip spectaculos, descoperit recent în arhivele Televiziunii Române. Piesa a fost înregistrată în anii optzeci, cu Mircea Romcescu ca invitat. Piesa eponimă a formației, participă în 1966 alături de „Îmi place muzica” la concursul televizat "Muzicorama TV". Piesa a fost înregistrată la Radiodifuziune. Ea conține un moment instrumental amplu, susținut de chitare electrice supraimprimate. Înregistrarea uneia dintre chitare este inversată, ceea ce presupune că partitura a fost parcursă de la coadă la cap la imprimare. Această tehnică a fost folosită anterior de The Beatles în
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
și recitaluri au purtat-o în toată țara și peste hotare, unde a avut turnee în Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Filipine, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania și fosta Uniune Sovietică. Unele din piesele sale de rezistență se păstrează în arhivele Radiodifuziunii Române. Neîncetând nici un moment să își lărgească sfera activităților muzicale, Eleonora Enăchescu a îmbrățișat și cariera didactică, fiind Conferențiar la Universitatea Națională de Muzică din București, unde este Șefă a Catedrei de Canto din 2006. Aici a obținut recent (2004
Eleonora Enăchescu () [Corola-website/Science/312981_a_314310]
-
marginea lumii". Editorial debutează în 1984, când Editura Albatros îi publică, în colecția "Fantastic Club", romanul "Marele Prag", ce l-a impus definitiv și i-a adus Premiul Comitetului Central al U.T.C. În 1987 se transferă la Centrul de Radiodifuziune Galbeni (Bacău), iar după 1990 își abandonează profesia de bază, dedicându-se aproape în exclusivitate gazetăriei, împreună cu cenacliștii de la "Clepsidra" pune bazele publicației " Pur și simplu", al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului "Argus
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
în limba germană de la TVR 1, unde moderează două rubrici difuzate lunar, "Bukarester Geschichten" („Povestiri bucureștene”) și "Bücher und Bilder" („Cărți și imagini”). Colaborează și la emisiunea în limba germană din București, realizată în cadrul Redacției Minorități a Societății Române de Radiodifuziune, având două emisiuni săptămânal: "Wer wir sind und was wir wollen" („Cine suntem și ce vrem”), miercurea, și "Zeitgeschichte in Anekdoten" („Istoria contemporană în anecdote”), vinerea. Aria de difuzare a emisiunili acoperă Transilvania, Banatul și zona București. Prin Decretul nr.
Hans Liebhardt () [Corola-website/Science/309574_a_310903]
-
cinci (după alte surse, patru) ani a început să studieze vioara sub îndrumarea tatălui ei. Mai târziu absolvă clasa de canto de muzică ușoară condusă de profesoara Florica Orăscu la Școala Populară de Artă din București. Își face debutul la Radiodifuziunea Română în 1959, cu piesa „Vreau să cânt și eu la televizor”. Câțiva ani mai târziu interpretează la Televiziune compoziția „Soarele e-ndrăgostit de Mamaia”, scrisă de Dinu Șerbănescu pe versurile lui Aurel Felea și prezentată anterior la prima ediție
Aura Urziceanu () [Corola-website/Science/309570_a_310899]
-
fiind găsite într-un puț părăsit din curtea postului, iar clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roșie. După revenirea armatelor și a administrației române în Basarabia, în 1941, Societatea Română de Radiodifuziune i-a trimis la Chișinău pe ing. Emil Petrașcu și pe Alexandru Hodoș (ziarist) pentru a evalua pagubele produse de armatele rusești în retragere. Clădirea postului, emițătorul și pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare iar toate aparatele de radio-recepție
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
România este o țară în care sectorul comunicațiilor cunoaște o creștere accelerată după Revoluția din 1989. Televiziunea publică (Televiziunea Română), postul de radio public (Societatea Română de Radiodifuziune) și agenția de presă Rompres sunt singurele companii de stat din acest domeniu, care este coordonat de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Există aproximativ 4,1 milioane de linii fixe de telefonie, principalii furnizorii fiind Romtelecom (deținut de grupul elen
Comunicațiile în România () [Corola-website/Science/310542_a_311871]
-
Premiul pentru critică (Offert par la Ville de REIMS, Franța), Revista Artă și Poezie (Revue internationale de culture française), septembrie — "Diplomă", Primăria orașului Făget, mai 2001 — "Premiul „Relații Culturale”", Uniunea Scriitorilor din R. Moldova — "Diplomă de onoare", Societatea Română de Radiodifuziune — "Premiul cultural „Gh. Bulic”", S.L.A Uzdin (Iugoslavia) - pentru contribuția la promovarea și afirmarea valorilor românești — Premiul pentru eseu, vol. "Elitism și Postmodernism", acordat de "Societatea Scriitorilor Bucovineni", mai, Suceava; Salonul de Carte (Iași, octombrie, 1999); SNC — Chișinău, septembrie 2000
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]