11,435 matches
-
de Aur" a "Virtuții Aeronautice". În iunie 1942, urmează Ordinul "Virtutea Aeronautică" cu spade, clasa Cavaler. În brevetul Ordinului, semnat de rege, se poate citi că această decorație i s-a conferit "Pentru bravura cu care a condus Escadrila 43, relevându-se ca un pilot de vânătoare de elită. A atacat la sol cu escadrila o unitate A.c.A. inamică în sectorul Tighina, reducând-o la tăcere. În capul unei patrule de numai 3 avioane a susținut o luptă aeriană în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Amintiri din casa morților, Posedații și Omul din subterană; Proust aștepta încă să-l citesc, iar Balzac, care-mi va fi aproape doar peste decenii, mă plictisea. M-a interesat pe atunci și romanul lui Victor Papilian, Fără limită, fiindcă releva urbanitatea românească a Clujului. Ultimul text ce l-am publicat în același an în Țară nouă a fost un eseu mai întins (dintr-o lucrare mai cuprinzătoare), intitulat De la Paul Claudel la Lucian Blaga - incursiuni religioase în arta contemporană, și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fonduri spre satisfacerea nevoilor zonelor celor mai defavorizate, prin creșterea implicării sectorului privat, a organizațiilor, asociațiilor, fundațiilor ce au sarcini în domeniu (programele "City Challenge", "Single Regeneration Budget" se realizează prin lansarea de oferte pentru depunerea de proiecte). S-au relevat cu prilejul colocviului amintit avantajele contractualizării (promovarea cooperării între stat și colectivitățile teritoriale, mai multă coerență în acțiunea publică, surmontarea închiderilor sau sectorizării politicilor, o mai bună coordonare între administrațiile de pe un anumit teritoriu, favorizarea dialogului cu colectivitățile, diagnostic și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
timp, nu se poate răspunde problemelor noi numai cu instituții și soluții "de ieri". Impresia dominantă lăsată de multe orașe la ora actuală este aceea că sunt fragmentate, polarizate, cel puțin duale, cu mai multe viteze. Un raport OCDE (1994) relevă concentrarea în orașe a inegalității de șanse, a șomajului, a sărăciei urbane. Orașele adăpostesc ură, frică și multă incapacitate de a recunoaște aceste rele și de a le "spăla", de a le înlătura 1. Polarizarea socială și spațială din orașe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
organizează o mișcare federală; stimulată de ocrotirea Constituantei, aceasta intră în concurență latentă chiar cu Adunarea pentru a întrupa Națiunea. Astfel, încă din noaptea de 4 august, desființarea de către Adunarea Națională a rămășițelor independenței comunale moștenite din Evul Mediu nu releva numai beția fraternală, ci și înțelegerea necesității de a neutraliza o mișcare insurecțională căreia începuseră a i se asocia și comunele rurale. "Au fost opoziții între această mișcare federală și Adunarea Constituantă: Adunarea era burgheză, iar mișcarea federală era mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oamenii se asociau pentru a acționa. Dacă Revoluția franceză nu a reușit să instaureze un spațiu politic stabil, ea a făcut din Franța, până în anii 1970, țara pasiunilor politice, al căror creuzet au fost orașele, în mod special Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare care nu se sprijinea doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aici un rol important în producerea unui serviciu public echitabil organizat și în reglarea conflictelor locale. Ea nu intervine însă în sferele economică și funciară, care țin de domeniul privat. De-a lungul acestui mozaic, dificila geneză a democrației locale relevă mai mult grija de a asigura menținerea ordinii sociale, decât pe aceea de a instaura deplina recunoaștere a socialității politice a orașului. Într-adevăr, completa tutelă asupra administrației locale îndepărtase mult primarul de populație. Acesta era privit mai curând ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asigura dezenclavizarea unui prim cartier central constituit mai ales din clădiri administrative; împrejurimile lui au fost eliberate prin demolarea caselor. Cea de-a doua rețea, întreruptă în 1858, deschidea perioada marilor lucrări, iar cea de-a treia, lansată în 1860, releva obiective asemănătoare. Acestea vizau să asigure legătura între diferitele cartiere ale Parisului, mai ales a acelora care tocmai fuseseră anexate. Aceste rețele se diferențiază mai ales prin modalitatea de finanțare. La marile artere de circulație, lucrările lui Haussmann adaugă: edificii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a avut parte de numeroase interpretări. Una dintre cele mai frecvente este aceea care o asociază cu un urbanism de reprimare 2. Gustul baronului (Imperiului) Haussmann pentru marile perspective și arhitectura impozantă s-ar explica prin acumularea tensiunilor urbane deja relevate de Revoluția din 1848. Străpungerea marilor căi strategice, grija de a facilita circulația în oraș ar fi corespuns și intenției de a face revoluțiile imposibile și de a determina populația muncitoare din centrul orașului să se ducă la periferiile Parisului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aspiră la universalitate științifică, nu este bazat pe o critică socială și nu propune un model spațial"3. Acțiunea sa a intervenit în momentul în care structura medievală a orașului se dezintegra, astfel că transformările se impuneau. Lucrările haussmaniene nu relevă un plan definit a priori, chiar dacă mai mulți martori, între care Haussmann însuși, au evocat mereu faimoasa hartă a Parisului pe care Napoleon al III-lea trasase, încă de la începutul domniei sale, diferitele căi noi pe care își propunea să le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
accepte disciplina muncii industriale, iar munca să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum familia ar fi fost tentată să umple golul produs de decadența orașului și de formele urbane de sociabilitate"3. Acest proces releva o construcție socială a cărei miză principală era aceea de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai era leitmotivul propovăduit de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
provocare pentru un regim care nu a putut rezolva nicicum "problema socială". Revendicările muncitorilor și țăranilor au provocat reacții esențialmente represive"72. Pentru Republica radicală, apărarea ordinii sociale împotriva uneltirilor sindicalismului revoluționar era o prioritate a guvernului. De altfel, așa cum releva Jean-Marc Berlière, cele două tabere își rezolvau disputele prin violențe și confruntări. Represiunea permitea guvernanților republicani "să facă economii, neaplicând politici sociale costisitoare, să arate că nu sunt slabi, că pot distruge orice încercare revoluționară, îngrozind majoritatea moderată; acest fapt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale. "Legile igienei, universal recunoscute" (Carta de la Atena, art. 24) stau la baza funcționalismului urban. Împărțirea orașului în zone adecvate realizării uneia dintre cele patru funcții urbane (habitatul, munca, petrecerea timpului liber, circulația) relevă grija de a amenaja ideal fiecare zonă, potrivit vocației sale, fără a aduce perturbări celorlalte funcții: zonele de locuit trebuie amplasate departe de zona industrială și de poluare etc. Locuința se află în centrul preocupărilor arhitecturii și urbanismului modern, "[ea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
posibilitatea reculului în timp, pare ușoară compilarea greșelilor de previziune efectuate atunci, în beția entuziastă a creșterii econo-mice. Astfel, geograful Pierre George remarca slăbiciunile studiilor urbane operaționale efectuate asupra unor probleme fundamentale privind amenajarea urbană și dezvoltarea demografică. ""Cărțile albe" relevă acesta ilustrau această propensiune de a stabili rate ale creșterii în disprețul legilor demografice; dacă previziunile lor ar fi fost realizate, astăzi (1982) am fi fost 100 de milioane de francezi. Aceasta ar putea fi amuzant dacă nu am fi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar acest fapt face mai dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în definirea politicilor urbane. Propunerile de amenajare făcute de către guvern, adesea prin referire la ceea ce se întreprinsese în situl-pilot de la Rodez, nu puteau fi asimilate unui catalog rigid de măsuri gata făcute, bune de adoptat sau de respins. Aceste obiective relevă Philippe Lerustre nu aveau nimic exclusiv și definitiv, ci dădeau orientări născute din studii experimentale care precizau ce se putea înțelege prin ameliorarea calității vieții urbane 2". Astfel, contractele de amenajare a orașelor mijlocii vor conține măsuri privind reabilitarea habitatului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
inversat tendința: statul devenea primul contribuabil local 313. Această inflexiune nu aducea însă atingere autonomiei financiare a comunelor. Conversia subvențiilor specifice în dotări globale face ca amplificarea contribuției statului să nu se traducă într-o suplimentare a puterii comunei. Așa cum relevă Yves Mény: "Statul plătește mai mult, dar nu are mare influență asupra folosirii banului"314. Astfel, din motivul orientării generale a restricțiilor în privința cheltuielilor publice, problema autonomiei fiscale și a venitului real al colectivităților locale se prezintă ca una dintre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intactă problema de a afla terenuri la prețuri suficient de rezonabile pentru lansarea operațiilor de construcție a locuințelor sociale. Va trebui să treacă mult timp pentru a evalua consistența și efectele acestei treceri de la planificare la proiect. Se poate însă releva deja, cât de mult, în acești ani, s-au folosit primarii de noțiunile de proiect al orașului și proiect urban, acestea devenind abuzive și incantatorii în discursurile lor. Astfel, așa cum subliniază Patrizia Ingallina: "Lupta orașelor pentru a se afirma (mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cele de urbanism stă la originea unei serii de disfuncții, dintre care cea mai periculoasă are ca rezultat reducerea la zero a beneficiilor potențiale ale anumitor decizii prin înlocuirea lor cu alte decizii luate mai înainte de aceleași autorități"350. Problema relevă adesea mai puțin absența mijloacelor, cât lipsa consistenței orientărilor politice. Astfel deplânge Jean-Marc Offner -, va trebui să avem într-o zi curajul să ne întrebăm asupra efectelor perverse ale încasărilor din transporturi resursă actualmente indispensabilă pentru exploatarea și investițiile în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
discriminări importante în accesul la locuințele sociale al populațiilor provenind din imigrație 377. Politici de excludere a populațiilor indezirabile Organismele HLM pot adopta mai multe strategii atunci când caută căi de gestionare financiară și socială echilibrate pentru persoanele defavorizate. Este ceea ce relevă Bernard Légé la capătul unui sondaj efectuat în 1990, în cinci orașe mari: Amiens, Lyon, Marseille, Metz și Paris. Nu putem să nu remarcăm faptul că aceste organisme sunt mai deschise decât altele. Câmpul practicilor este segmentat prin strategii diverse
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
amploarea crizei urbane, din moment ce, așa cum spune Jacques Donzelot, se face mai puțin pentru înțelegerea cauzelor decât pentru explicarea efectelor 524. Fiind vorba de originile "nenorocirii periferiilor" și ale "violențelor urbane", problema e de la sine înțeleasă, motivele fiind esențialmente economice și relevând declinul societății industriale 525, dispariția marilor fabrici, promovarea noilor moduri de organizare a muncii, care destabilizează "condiția salarială" și generează "insecuritatea socială"526. Clasele muncitoare, deposedate de muncă, încep să fie percepute din nou ca niște clase periculoase, private de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
materializează prin fuga claselor mijlocii din cartierele sensibile, prin tendința celor mai favorizați de a se regrupa în periferii rezidențiale, în rezidențe bine securizate. Sigur, ghetourile în care stau săracii și vilele securizate ale bogaților sunt situații excepționale, dar ele relevă existența unor "gesturi de secesiune"527 obișnuite, care modelează evoluția actuală a spațiului urban și schimbă termenii chestiunii urbane 528. Pe vremea epocii industriale, aceasta însemna exodul săracilor spre orașul protejat de burghezi. Atunci erau temeri legate de creșterea riscului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aduce identității unui cartier distrugerea caracterului său tradițional popular, cât și în funcție de legitimitatea pe care o au de a interveni pentru a ajuta în mod specific populația cea mai vulnerabilă. Importanța temei mixității sociale în cadrul obiectivelor afișate de către politicile urbane relevă această voință de a face din teritorii particulare teritorii în aparență ca toate celelalte. Totuși, sociologii nu au încetat în acești ultimi ani să sublinieze caracterul vag, echivoc și ambiguu al acestei norme, mergând până la a pune la îndoială pertinența
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acest spațiu se poate observa cel mai bine polarizarea. Cunoașterea acestui spațiu și a problemelor emergente nu se poate realiza doar citind cărți, fiindcă nici nu există prea multe cărți pe această temă. Ar trebui studii de teren care să releve de către cine sunt populate aceste spații, cum se face că alături rămân să se concentreze grupuri cu mari dificultăți sociale, materiale, culturale, populații vulnerabile? De ce lipsesc adesea reglementările și "mecanismele" ce le pun în act, sau de ce acestea sunt răstălmăcite
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
l'administration, Paris, Montchrestien, 1979, p. VIII. Așa cum subliniază acești autori, crearea în 1978 a unui supra-minister al Mediului și Cadrului vieții, care recupera atribuțiile vechiului Minister al Echipamentului, consacră sfârșitul politicii de dotare cu orice preț. 5 De exemplu, relevă Jean-Claude Nemery, "executarea angajamentelor statului în contractele de amenajare a orașelor mijlocii este supusă rezervei taliei: circulara din 4 iulie 1974 stipula că plata subvențiilor prevăzute în contract se va înfăptui sub forma unor conturi succesive, "în limita creditelor disponibile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]