8,167 matches
-
exemplu a "presiunii medii indicate" sau a "puterii indicate", prelucrare făcută în timp real tot de echipamentele respective. Diagramele indicate pot fi ridicate în coordonate p-V, sau în funcție de timp. În acest ultim caz se preferă în loc de timp unghiul de rotație al arborelui, rezultând coordonate p-α. După nivelul presiunii se poate ridica diagrama întregului ciclu, sau, folosind un arc slab și un limitator de deplasare (respectiv o scară mare), doar porțiunea în care are loc la motoare schimbul de gaze, așa-
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
fiction. Niven a scris numeroase povestiri și romane science fiction, începând cu povestirea din 1964, "The Coldest Place". În ea este vorba despre cel mai friguros loc de pe Mercur, despre care se credea în acea vreme că se află îm rotație sincronă, arătând mereu aceeași emisferă Soarelui (după ce Niven a fost plătit pentru povestire, dar înainte de publicare ei, s-a descoperit că se rotește într-o rezonanță de 2:3). Pe lângă premiul Nebula din 1970 și premiile Hugo și Locus din
Larry Niven () [Corola-website/Science/321513_a_322842]
-
egal cu orbita Pământului care se rotește în jurul unei stele. Ideea i-a venit lui Niven din încercarea de a imagina o versiune mai eficientă a sferei Dyson, care ar fi putut produce efectul gravitației de suprafață prin mișcarea de rotație. Ținând cont că învârtirea unei sfere Dyson ar fi condus la comasarea atmosferei în jurul ecuatorului, Lumea Inelară îndepărtează din structură toate celelalte părți, devenind un inel rotitor care are mereu aceeași parte spre soare, atmosfera și locuitorii fiind ținuți pe
Larry Niven () [Corola-website/Science/321513_a_322842]
-
fiind ținuți pe loc de forța centrifugă și de un zid înalt de 1.000 de mile pe margini. Când lui Niven i s-a demonstrat că Lumea Inelară era instabilă din punct de vedere dinamic, deoarece, atunci când centrul de rotație s-ar îndepărta de soarele central, gravitația ar trage inelul spre soare, el a folosit această observație pentru a scrie un nou roman, "Inginerii Lumii Inelare". Ideea s-a dovedit benefică, servind ca o alternativă la sfera Dyson care necesita
Larry Niven () [Corola-website/Science/321513_a_322842]
-
a fost declarată stare de urgență nucleară în Japonia din cauza unor probleme la centralele nucleare Fukushima I și Fukushima II din Prefectura Fukushima. Ca urmare a cutremurului, NASA a calculat că ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecunde din cauza rotației accelerate a Pământului. Tot datorită cutremurului s-a calculat că Japonia s-a deplasat cu 2,4 m față de poziția anterioară cutremurului. Cutremurul a avut loc la est de Sendai, Honshu, Japonia. Epicentrul se află la depărtare de Tokio, conform
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
vreme. În următorul tabel sunt afișate statisticile în urma puternicului cutremur din 11 martie, aceste date fiind actualizate pe 4 aprilie 2011. Institutul de geofizică și vulcanologie din Italia a făcut cunoscut, că seismul din Sendai a cauzat deplasarea axei de rotație a Pământului cu 10 cm, care ar fi cea mai mare de la cutremurul de gradul 9,5 din Chile de la 22 mai 1960. Tot în urma acestui cutremur, prin mișcările provocate în scoarța terestră, insula japoneză cea mai mare, Honshū, s-
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
O contribuiție deosebită în acest domeniu o aduce și John Harwood în 1923, care după anumite surse, este chiar inventatorul acestui tip de ceas. La început, ceasurile cu arc nu aveau precizie. Când arcul era încordat la maximum, viteza de rotație a mecanismului era mare, ca apoi să scadă treptat. În perioada 1674-75, Christian Huygens introduce o inovație care avea să înlăture acest inconvenient: balansierul cu arc. Acesta oscila asemeni unui pendul, astfel că energia acumulată în arcul principal al ceasului
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
specializate: Există o extensie de randare, care realizează în fișier obiecte prin setările de meniu, de exemplu coduri de bare, calendare, grile, unelte, spirographs, sfere și altele. Fiecare obiect din desen poate fi supus în mod arbitrar unor transformări: mișcare, rotație, scalare, deformare și matrice configurabilă. Parametrii pentru Transformare pot fi, de asemenea, specificați numeric prin fereastra de dialog Transformare. Transformările se pot fixa la unghiuri, grile, linii directoare și noduri ale altor obiecte. În fiecare fișier pot fi definite și
Inkscape () [Corola-website/Science/322390_a_323719]
-
asociate cu SBS. Dr. John Caffey descrie în același context avulsia unor mici fragmente osoase atât proximal cât și distal în jurul unor articulații, în special a articulației genunchiului". SBS rezultă ca urmare accelerării și rotirii bruște a capului. Mișcarea de rotație este deosebit de dăunătoare și ar putea să ducă la apariția SBS.. Tipul de răni cauzate de scuturare nu sunt de obicei cauzate de căderi și impactul din jocul normal, care sunt în mare parte forțe liniare. energia necesară pentru a
Sindromul copilului scuturat () [Corola-website/Science/322392_a_323721]
-
porțiunea spinală sau scapulară produce extensia brațului, proiectându-l înapoi, și-l rotește spre exterior, iar porțiunea acromială abduce brațul. Atunci când porțiunea claviculară și acromială acționează împreună ele produc o flexie a brațului și imprimă simultan și o mișcare de rotație internă a brațului. Acțiunea simultană a porțiunii claviculare și a celei scapulare imprimă mișcarea de abducție a brațului. Porțiunea acromială împreună cu porțiunea scapulară extinde de asemenea brațul. Contracția totală a mușchiului prin acțiunea sinergică a celor trei porțiuni, produce abducția
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
astronomul britanic William Huggins a fost primul care a calculat prin această metodă viteza cu care o stea se îndepărtează de Pământ. În 1871, a fost confirmată deplasarea optică spre roșu când fenomenul a fost observat la liniile Fraunhofer pentru rotația solară, constatându-se deplasrea spre roșu ale acestora cu aproximativ . În 1901 Aristarh Belopolski a verificat deplasarea optică spre roșu în laborator cu ajutorul unui sistem de oglinzi rotative. Prima apariție a termenului „deplasare spre roșu” a fost în 1908, când
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
Einstein". Calculul teoretic al acestui efect rezultă din soluția Schwarzschild a ecuațiilor lui Einstein care dau următoarea formulă a deplasării spre roșu asociate cu deplasarea unui foton în câmpul gravitațional al unei mase sferic simetrice neîncărcată electric, fără mișcare de rotație: unde Acest rezultat al deplasării spre roșu gravitaționale poate fi calculat din ipotezele relativității restrânse și din principiul de echivalență; utilizarea ansamblului teoriei relativității generale nu este necesară. Efectul este foarte mic, dar măsurabil pe Pământ folosind efectul Mössbauer și
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
caracteristicile sistemelor planetare din jurul altor stele. Măsurătorile deplasărilor spre roșu în detaliu fin sunt utilizate în helioseismologie pentru determinarea cu exactitate a mișcărilor fotosferei Soarelui. Deplasările spre roșu au fost folosite și pentru a realiza prima măsurătoare a perioada de rotație al planetelor, vitezele norilor interstelari, rotația galaxiilor, și dinamica acreției pe stelele neutronice și găurile negre ce prezintă deplasări spre roșu Doppler și gravitaționale. În plus, se pot obține temperaturile diverselor obiecte care emit și absorb lumină măsurând lărgirea Doppler
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
Măsurătorile deplasărilor spre roșu în detaliu fin sunt utilizate în helioseismologie pentru determinarea cu exactitate a mișcărilor fotosferei Soarelui. Deplasările spre roșu au fost folosite și pentru a realiza prima măsurătoare a perioada de rotație al planetelor, vitezele norilor interstelari, rotația galaxiilor, și dinamica acreției pe stelele neutronice și găurile negre ce prezintă deplasări spre roșu Doppler și gravitaționale. În plus, se pot obține temperaturile diverselor obiecte care emit și absorb lumină măsurând lărgirea Doppler — deplasări spre roșu sau spre albastru
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
sau spre albastru pe o singură linie de emisie sau de absorbție. Măsurând lărgirea și deplasarea liniei hidrogenului de în direcții diferite, astronomii au reușit să măsoare vitezele de îndepărtare ale gazului interstelar, care la rândul său relevă curba de rotație a Căii Lactee. Au fost efectuate măsurători similare și la alte galaxii, cum ar fi Andromeda. Ca unealtă de diagnosticare, măsurătorile deplasării spre roșu reprezintă una dintre cele mai importante metode de măsurări spectroscopice din astronomie. Cele mai îndepărtate obiecte prezintă
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
forța rezultantă actionant ca baricentru al sistemului; mai mult, geomtria de triunghi asigură că rezultanta accelerației este la o distanța de baricentru în același raport ca cele două corpuri masive. Baricentrul fiind atât centrul de masă cât și centrul de rotație al sistemului, forța rezultantă este exact aceea necesară pentru a ține un corp în punctul Lagrange în echilibru orbital cu restul sistemului. Punctele L și L sunt uneori numite "puncte Lagrange triangulare" sau "puncte troiene". Numele de puncte troiene vine
Punct Lagrange () [Corola-website/Science/316969_a_318298]
-
1991 VG. De la descoperirea obiectului 1991 VG, aproximativ 80% dintre asteroizii mici, cu magnitudini absolute (H) puțin strălucitoare sub 22.0 (corespunzătoare unor dimensiuni mai mici decât cca. 200 de metri) și cu curbe de lumină măsurate au perioade de rotație de 2 ore. Rotația rapidă face ca aceste obiecte (care sunt formate din mai multe resturi/roci) să-și mențină fragmentele împreună nu numai datorită atracției gravitaționale a acestora - care este perturbată de accelerația centripetă. Majoritatea acestor obiecte, prin urmare
1991 VG () [Corola-website/Science/328931_a_330260]
-
obiectului 1991 VG, aproximativ 80% dintre asteroizii mici, cu magnitudini absolute (H) puțin strălucitoare sub 22.0 (corespunzătoare unor dimensiuni mai mici decât cca. 200 de metri) și cu curbe de lumină măsurate au perioade de rotație de 2 ore. Rotația rapidă face ca aceste obiecte (care sunt formate din mai multe resturi/roci) să-și mențină fragmentele împreună nu numai datorită atracției gravitaționale a acestora - care este perturbată de accelerația centripetă. Majoritatea acestor obiecte, prin urmare, sunt considerate a fi
1991 VG () [Corola-website/Science/328931_a_330260]
-
de orbite ale acțiunii grupului (de permutări). Fie X = { A, B, c, d, e } unde A și B sunt cele două fețe triunghiulare iar c, d și e, cele trei fețe pătrate ale unei prisme triunghiulare drepte. Atunci, cele 6 rotații ale grupului G = { Id, c1, c2, t1, t2, t3 } permută fețele prismei astfel : Dacă privim acțiunea grupului G ( |G| = 6 ) restrânsă la o singură orbită, apar exact 6 puncte fixe (reprezentate îngroșat în tabelul de mai sus) pentru fiecare secțiune
Lema lui Burnside () [Corola-website/Science/325470_a_326799]
-
ale celor șase fețe ale unui cub, folosind trei culori. Fie "X" mulțimea celor 3 colorări posibile care pot fi realizate pe un cub pus într-una din cele 24 de poziții particulare posibile, iar "G" grupul celor 24 de rotații naturale ale cubului (fără inversiuni în oglindă). Atunci două elemente ale lui "X" sunt în aceeași orbită exact atunci când pot fi obținute unul din altul printr-o rotație a cubului. Numărul colorărilor esențial distincte este deci numărul de orbite și
Lema lui Burnside () [Corola-website/Science/325470_a_326799]
-
cele 24 de poziții particulare posibile, iar "G" grupul celor 24 de rotații naturale ale cubului (fără inversiuni în oglindă). Atunci două elemente ale lui "X" sunt în aceeași orbită exact atunci când pot fi obținute unul din altul printr-o rotație a cubului. Numărul colorărilor esențial distincte este deci numărul de orbite și poate fi găsit prin evaluarea numărului de puncte fixe ale acțiunii celor 24 de elemente ale lui "G". Aplicând formula, Sunt așadar 57 colorări esențial disctincte ale fețelor
Lema lui Burnside () [Corola-website/Science/325470_a_326799]
-
729 coloane; secțiunile ar avea 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12 sau 24 de coloane, dar în fiecare secțiune există exact 24 de puncte fixe. Suma punctelor fixe este făcută pentru fiecare linie în parte. De pildă, pentru ca o rotație verticală cu 90° să fixeze o colorare, trebuie ca toate fețele laterale să aibă aceeași culoare. Atunci aceasta fixează exact 3×3×3 dintre colorări, unde cifrele provin din trei alegeri a culorii pentru fața de sus, trei alegeri ale
Lema lui Burnside () [Corola-website/Science/325470_a_326799]
-
în engleză CFSP) a Uniunii Europene (UE). Deseori bazat pe contribuțiile la o coaliție de state membre, fiecare dintre cele optsprezece grupuri de luptă constă într-un batalion (1500 militari), întărit cu elemente de sprijin de luptă. Grupurile fac prin rotație în mod activ, astfel că două sunt gata pentru desfășurare în orice moment. Forțele sunt sub controlul direct unanim al Consiliului European (șefii de stat, sau de multe ori șefii de guvern din țările în care șeful statului este în
Grup de luptă al Uniunii Europene () [Corola-website/Science/324473_a_325802]
-
pe lângă el, mai fac parte reprezentanții celor șapte familii ducale și cei cinci quinți. De peste 200 de ani, aceștia din urmă își dau implicit votul împăratului. Familiile ducale sunt entități conducătoare ale celor mai importante federații planetare, care prezidează prin rotație Adunarea Confederativă. Dintre familiile ducale - Saalun, Lee, Mwan, Robertson, Musterson, Kallys și Williams - ultima i s-a opus regelui cu 200 de ani în urmă și a fost transformată în clan pribeag. Curtea Imperială se află pe planeta Tengys, în
Trilogia Abația () [Corola-website/Science/327419_a_328748]
-
mai ample din țară. Din cauză că spațiul pe care îl are sala ce poartă numele “Iosif Keber” din cadrul Muzeului de Artă este prea mic, iar numărul lucrărilor prea mare, cei cadre se ocupă cu administrarea acestuia sunt nevoiți să expună prin rotație lucrările și obiectele personale ale pictorului după al cărui nume a fost botezată sala respectivă. În amintirea sa, o stradă din Târgu Jiu a primit numele de Strada Iosif Keber.
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]