8,025 matches
-
iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
de mărire (grosismentului) lunetelor. A nu se confunda cu "dinamometru" folosit în alt domeniu. Cu dinametrul se măsoară mărimea și poziția cercului ocular (imaginea pupilei de intrare a obiectivului) a unui aparat optic. Aparatul se compune din: tubul "T1" cu talpă de sprijin, tubul "T2" care are un reticul "R" gradat ("1 cm divizat în 0,1 mm") și o lupă ("ocular tip Ramsden") pentru vizualizarea reticulului. Prin construcție tuburile pot să alunece unul într-altul. Înainte de măsurare, luneta se reglează
Dinametru () [Corola-website/Science/316397_a_317726]
-
se reglează pe infinit și se pune in fața obiectivului lunetei o diafragmă circulară "W" cu un diametru "D" cunoscut. Prin deplasarea ocularului în tubul "T2" se potrivește ocularul astfel încât ochiul să vadă clar diviziunile reticulului. După reglajul de claritate, talpa dinametrului se pune pe ocularul lunetei măsurate. Prin deplasarea tubului "T2" în tubul "T1" se reglează dinametrul, astfel încât să se formeze clar cercul ocular pe reticul. Cercul ocular format pe reticul este de fapt imaginea diafragmei dată de ocularul lunetei
Dinametru () [Corola-website/Science/316397_a_317726]
-
ar putea deranja echilibrul fragil dintre populațiile de insecte din insule, care servesc drept masă pentru multe păsări. Vizitatorii contribuie în mod involuntar la împrăștierea semințelor, sporilor sau insectelor de pe o insulă pe cealaltă, purtându-le pe haine sau pe tălpile picioarelor. În ultimii cinci ani, mai mult de 100 de specii noi de plante au fost introduse pe insule, din neatenție, de către bărci și turiști. Acestea includ specii agresive ca planta din specia lantana, cu frunze uriașe, care copleșesc plantele
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
Pe perioada anchetei, protestatarii au fost torturați sălbatic, fiind bătuți cu pumnii, cu picioarele, cu un scaun sau cu picioare de scaun, cu parul, cu bâta, cu bastonul de cauciuc la testicule, loviți în stomac, bătuți la palme și la tălpi cu bastonul de cauciuc sau loviți de calorifer. Li s-au strivit degetele în ușă, li s-a smuls părul, au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți astfel sau ținuți în pielea goală, în frig. Arestații au fost așezați
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
1759. Despre aceeași biserică se spunea că se putea vedea, într-un colț al fruntariului tăieturi de secure făcute de hoții care au scos dintr-o gaură de sfredel banii așezați drept mărturie, când s-a clădit biserica. Una din tălpile bisericii s-a deteriorat mult, fiind putredă și ruptă în momentul când sătenii au hotărât ridicarea unei noi biserici. Această nouă biserică, prezentată în fotografia alăturată a fost construită în anul 1898, fiind făcută tot din lemn dar tencuită și
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
The Voice of Holland", creată în 2010 de producătorul olandez de televiziune John de Mol. Multe alte țări au adaptat formatul și au început în 2011 să-și difuzeze propriile versiuni; formatul este licențiat la nivel internațional de compania olandeză Talpa Media Group. Formatul rivalizează cu "Idols", "Rising Star" și "The X Factor". John de Mol, creatorul formatului "Big Brother", a creat conceptul "The Voice" împreună cu cântărețul olandez Roel van Velzen. Emisiunea se distinge de formate precum "The X Factor" și
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
al XV-lea până în preajma secolului al XX-lea, pe la Cordăreni, încercându-se reconstituirea cât mai exactă a filiațiilor, dar și surprinderea, pe de o parte, a relațiilor dintre stăpânii moșiei, iar, pe de altă parte, a relațiilor stăpâni și talpa țării. Dintr-unul din ultimele documente emise de Bogdan al III-lea, într-una din primele zile ale anului 1517, aflăm, pentru prima oară, de existența satului Cordăreni. Documentul ne informează că satul fusese schimbat și vândut de copiii Neagăi
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
dispute pentru hotare și mai dese apeluri la Domnie. În acest sens, făcând însă notă discordantă cu regula oarecum generală, amintim întâlnirea din 1643 a celor mai importanți stăpâni din Cordăreni. „Ne-am socotit între noi, spun Toader Arbure, Lupul Talpă, Nicolai Tăutul și Toader Gherman, să ne strângem toți frații, la sat la Cordăreni”, pentru a măsura toate cele trei părți „în lungiși și curmedziși (...). Care parte se va afla mai mică să aibă a lua den care parte să
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
din ce în ce mai mult spre unificare. Două dispute, care se întind, fiecare, pe durata câtorva decenii, marchează relațiile dintre stăpânii așezării (în primul caz) și cele dintre unii stăpâni și țăranii dependenți (în al doilea caz). În prima dispută sunt implicate neamurile Talpă, Rugină și Gafenco; punctul de plecare îl reprezintă împrumutul de către fetele Anei comisoaia de la moșul lor Ștefan Rugină a unei comci cu mărgăritari și cu pontale de aur, „ca să le fie de purtat la zile mari”, comcă având o valoare
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
fie plătită. De aici ură, acuze reciproce, jurăminte în biserică, mai multe înfățișări la Divan, certuri interminabile care vor dura peste 50 de ani, totul având ca epilog pierderea în 1731 a ocinii pe care o avea în Cordăreni neamul Talpă. Celălalt eveniment a făcut multă vâlvă în Moldova jumătății de veac XVIII, ajungând chiar și Domnia să se minuneze de cele ce se întâmplau la Cordăreni. Astfel, în toamna anului 1749 medelnicerul Dimitrie Hudici, sesiza caimacamilor Moldovei o stare de
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
rigidum"), gențiană (din specia "Gentiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), lalea de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"). Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea una singură, la altar, pe latura de sud, a rămas în forma ei originală, înaltă și îngustă, tăiată între două bârne. Turnul este ridicat peste tindă, pe un
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
exterioară s-a constatat un aspect îngrijit, el având în compoziție pietre cioplite și mortar de culoare albă cu o grosime de circa 2 - 3cm. Partea superioară a lui era constituită din pietre mici care dau impresia de structură neîngrijită. Talpa zidăriei a fost măsurată față de creasta mantalei de pământ, distanța fiind de 1,5m. Așa cum structura a fost dezvelită, s-a putut constata că zidăria a fost așezată direct pe solul stâncos, acest lucru fiind evident datorită tăieturilor descoperite pe
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
decorativ, pridvorul este partea cea mai elaborată în ansamblul construcției. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Cei patru stâlpi frontali, sculptați frumos cu fusuri răsucite, bază și capitele, ce stăteau odată înfipți în tălpi și adunați de o grindă-fruntar, a fost înlocuiți de stâlpi simplii. Pridvorul fost închis și structura lui verticală înlocuită pentru a mării capacitatea lăcașului și pentru a susține un turn scund. Decorul din pridvor este legat de intrarea în biserică
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector. Consolele sunt tratate artistic atât în exterior cât și în navă. Consolele din naos iau forma unor capete de cai ce susțin arcul dublou central de sub boltă, la rândul lui atent sculptat cu elemente de
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
din marfă cu bâta de baseball, apoi plătește 50 de cenți pentru o doză de Coca-Cola de 85 de cenți înainte de a pleca. După ce merge pe jos un timp, el se oprește pe un deal, unde acoperă o gaură în talpa pantofului său cu o bucată de ziar. Foster este apoi abordat de doi membri ai unei bande, care pretind că el a trecut pe teritoriul lor. Ei îi cer să plătească o "taxă" - servieta lui - și-l amenință cu un
Cădere liberă (film) () [Corola-website/Science/325588_a_326917]
-
mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus") Fauna este reprezentată de o gamă diversă
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
lui Holmes. Detectivul remarcă atunci că ei au împărțit aceeași cameră și ar putea ajunge să împartă amândoi o celulă de închisoare. El își arată mândru "trusa de spărgător modernă și de prima clasă". Watson are pantofi de tenis cu tălpi de cauciuc și confecționează două măști din mătase neagră. Holmes observă apoi: "Văd că ai o înclinație firească pentru asemenea lucruri." Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 29-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922
Aventura lui Charles Augustus Milverton () [Corola-website/Science/325031_a_326360]
-
m (s. Hristoforovca), maximă - 122 m (în partea dreaptă, la 1,1 km, aval de s. Pîrlița). Pe versantul stîng se observă alunecări de teren. Versanții mai puțin abrupți sunt arați, cei abrupți - sunt acoperiți cu vegetație de stepă. La talpa izvoarelor, peste fiecare 3-5 cm se observă izvoare cu debite mici (0,1-0,2 l/s).Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. La 0,8 km, în
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
condiții fizico-geografo-biologice variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte, larve, cochilii), animale vertebrate, rozătoare în special: șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
din Șoimușeni. Scândurile ce completau pereții bisericii, construită ""în cățăi"" - după graiul local, erau prinse de ușorii intrării, groși de aproximativ 14 cm, prin cuie de lemn. Cele patru rânduri de scânduri, ce formau peretele bisericii se sprijineau pe o talpă și erau acoperite de cosoroabă, în care se mai văd urmele vechiului acoperiș. Înaintea intrării biserica avea un mic pridvor, deschis, probabil cu patru stâlpi. Prin reducerea lățimii vechii biserici, cu ocazia construitii anexei gospodărești a fost păstrat parțial și
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]