8,805 matches
-
formează împreună spatele. Anterior și lateral se găsesc pereții anterolaterali ai toracelui și abdomenului. Membrele superioare se leagă de trunchi prin centura scapulară. Partea liberă din membrul superior este formată din: braț, antebraț și mână. Membrele inferioare se leagă de trunchi prin centura pelvină. Partea liberă a membrelor inferioare este formată din: coapsă, gambă și picior. TERMENI GENERALI DE ORIENTARE Pentru mcadrarea și exprimarea relațiilor spațiale ale corpului uman, cât și a părților sale componente, au fost unanim acceptați o serie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
uman, cât și a părților sale componente, au fost unanim acceptați o serie de termeni. Poziția anatomică a corpului uman este cea de ortostatism (verticală), în care: - capul și privirea orientate anterior, - membrele superioare sunt lipite de părțile laterale ale trunchiului, coatele se găsesc în extensie, -fața palmară a mâinii este orientată anterior, în supinație, - membrele inferioare sunt perfect apropiate, șoldurile și gambele în extensie, - picioare sunt în unghi drept față de gambe (Figura 1). Corpul uman este o structură tridimensională ceea ce
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: - medial - apropiat de planul median; - median - poziționat în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
termeni ca: - medial - apropiat de planul median; - median - poziționat în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deasupra membrelor anterioare la nivelul toracelui. 3. Brahiția este tipul de postură și de locomoție descris la primate care folosesc membrele anterioare pentru a se atârna și a se deplasa prin copaci. Centrul general de greutate este deplasat spre mijlocul trunchiului. 4. Bipedia, caracteristică numai omului, presupune folosirea membrelor inferioare pentru mers și statică. Centrul general de greutate este situat în regiunea lombo-sacrată. Bipedia a atras modificări morfo-funcționale caracteristice numai omului și indispensabile evoluției psiho-fizice a acestuia: a) eliberarea membrelor anterioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care va forma placa precordială; -în timp ce structura mediană formează procesul notocordal. Ultimele două structuri stau la baza formării plăcii neurale (5, 8). Totodată, inducția mezodermului prin endodermul înconjurător determină formarea vaselor sanauine și a altor oraane mezodermice (peretele trunchiului, sistemul uro-aenital, etc). La sfârșitul procesului de aastrulație cele trei foițe embrionare sunt: ectodermul, mezodermul, endodermul - din fiecare dintre acestea se vor diferenția țesuturile și oraanele viitorului individ. Discul embrionar tridermic este înconjurat la periferia sa de un șanț limitant
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
placa nefrotomială; lama mezodemală se clivează în somato- și splanho-pleură. Somitele vor continua să se separe pe seama mezodermului paraxial și să se diferențieze în elemente primordiale mezodermice: -mioame - din care se formează musculatura seamentară a peretelui antero-lateral și posterior al trunchiului; -dermatoame - din care se formează o parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării corpilor și arcurilor vertebrale precum și a unei părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor diferite de creștere pe care le prezintă componentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
continua să se separe pe seama mezodermului paraxial și să se diferențieze în elemente primordiale mezodermice: -mioame - din care se formează musculatura seamentară a peretelui antero-lateral și posterior al trunchiului; -dermatoame - din care se formează o parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării corpilor și arcurilor vertebrale precum și a unei părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor diferite de creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
statura, - sexul individului caracterizează dezvoltarea osoasă a centurii scapulare, a pelvisului. 6. Leaea pubertății : -înainte de instalarea pubertății creșterea staturală are loc pe seama membrelor inferioare predominând procesele de alunaire osoasă, -după pubertate procesele de creștere și dezvoltare se realizează pe seama trunchiului, prin înaroșarea scheletului și prin dezvoltarea masei musculare. 7. Leaea asimetriei descrie existența unor asimetrii fizioloaice prin: poziția și forma oraanelor intracavitare, solicitarea predominantă a unui membru. 8. Leaea alternanței de lunaă durată care descrie un proces de creștere extrem de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
5. în activitatea metabolică (rezervă pentru sărurile minerale din oraanism, loc de formare a alobulelor roșii). Scheletul osos al corpului este format din schelet axial, reprezentat de coloana vertebrală, la care se adauaă ca anexe coastele și sternul formând împreună trunchiul osos. La scheletul axial se adauaă scheletul membrelor precum și cel al extremității cefalice. OSTEOGENEZA Osteoaeneza este procesul prin care se formează oasele, astfel încât să ajunaă proaresiv la forma, dimensiunile și structura care le caracterizează. La vertebratele superioare scheletul nu este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oaselor spongioase cavitățile medulare sunt largi și neregulate fiind limitate de travee osoase subțiri formate din câteva lamele osoase fundamentale în care se găsesc osteocitele. COLOANA VERTEBRALĂ (COLUMNA VERTEBRALIS) Coloana vertebrală este o tijă osoasă situată în partea dorsală a trunchiului și median; este formată dintr-o serie de elemente discoidale suprapuse denumite vertebre. Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 vertebre ce formează mai multe regiuni: - cervicală: ce prezintă 7 vertebre; -toracală: formată din 12 vertebre; - lombară: alcătuită din 5 vertebre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
șanțurile articulare vin extremitățile interne ale primelor șapte cartilaaii costale. COASTELE (COSTAE) Din părțile laterale ale coloanei vertebrale se desprind o serie de 24 de arcuri osoase, câte 12 pentru fiecare parte, care se vor articula, în partea anterioară a trunchiului, prin intermediul unor cartilaaii, cu sternul. Primele 7 perechi de coaste ajuna până la stern și se articulează cu acesta motiv pentru care sunt denumite coaste adevărate (costae verae). Ultimele 5 perechi nu ajuna să se articuleze direct cu sternul fiind denumite
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în articulațiile cu mișcări limitate; - subțire, elastică, în articulațiile cu mișcări ample. Vascularizația capsulei articulare este asiaurată de ramuri secundare din artera musculară, iar arteriolele ajuna până la membrana sinovială realizând o boaată rețea intrasinovială (11, 12, 18). Venele confluează în trunchiurile venoase învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie. Inervația senzitivă este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și la exterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
contact sunt acoperite de periost, spațiul dintre ele fiind ocupat de liaamente. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: - tibio-fibular anterior (lia. tibiofibularis anterius) mai puternic, - tibio-fibular posterior (lia. tibiofibularis posterius). Gamba prelunaește axul biomecanic al coapsei, transmițând astfel areutatea trunchiului la picior. Aceasta se realizează prin intermediul tibiei al cărei ax luna corespunde axului biomecanic al aambei. în articulațiile dintre tibie și peroneu se realizează mișcări de mică amplitudine, în care nu intervin mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de ruptura mușchiului. Fibrele motoare reprezintă cea mai mare parte a fibrelor musculare, care se găsesc în musculatura striată. Fibrele A alfa sunt fibre nervoase, cu originea în motoneuronii din coarnele anterioare ai măduvei spinării sau în nucleii motori din trunchiul cerebral. Acest tip de fibre este gros, lung și ajung direct la mușchi. Contactul dintre fibrele musculare și fibrele nervoase se realizează prin câte o placă motorie care este o sinapsă neuro-efectoare de tip special. Numărul de fibre musculare care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prevertebrală este localizată de la nivelul exobazei craniului și ajunge până în dreptul vertebrei a 3-a toracice unde se pierde în masa conjunctivă a mediastinului. în lateral această lamă ajunge până la nivelul proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
localizată de la nivelul exobazei craniului și ajunge până în dreptul vertebrei a 3-a toracice unde se pierde în masa conjunctivă a mediastinului. în lateral această lamă ajunge până la nivelul proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și ajunge până în dreptul vertebrei a 3-a toracice unde se pierde în masa conjunctivă a mediastinului. în lateral această lamă ajunge până la nivelul proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într- un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive omoplatului; - inferioar: se întind până \a nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într- un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive omoplatului; - inferioar: se întind până \a nivelul marginii posterioare a spinei omoplatului. Raporturile mușchiului sunt cu: pielea, fa]a anterioara a planurilor musculare subiacente. Ac]iunea: - când ia punct fix pe inserția medială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acoperit de mușchiul trapez. MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE (m.erector spinae) Al treilea plan muscular de la nivelul coloanei vertebrale este reprezentat printr-un complex muscular care ocupă șanțurile costo-vertebrale. Masa musculară, în totalitatea ei, participă la extensia capului și a trunchiului precum și în asigurarea menținerii poziției verticale a corpului. Musculatura acestui plan este dispusă în straturi în care mușchii care sunt profunzi sunt scurți, în timp ce cei care îi acoperă sunt lungi. Origine. Masa comună se inseră: - la nivelul proceselor spinoase ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
teaca dreptului abdominal, - un număr mic de fibre se inseră la nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal, - câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua cu cele ale mușchiului fascia lata. Acțiunea: - în contracția unilaterală determină rotația trunchiului de partea opusă porțiunii care se contractă, - participă la flexia trunchiului pe bazin sau invers în funcție de unde este punctul fix pentru contracție, - mușchi expirator. Inervația se realizează prin: - nervii intercostali inferiori, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. MUȘCHIUL OBLIC INTERN (m. obliquus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal, - câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua cu cele ale mușchiului fascia lata. Acțiunea: - în contracția unilaterală determină rotația trunchiului de partea opusă porțiunii care se contractă, - participă la flexia trunchiului pe bazin sau invers în funcție de unde este punctul fix pentru contracție, - mușchi expirator. Inervația se realizează prin: - nervii intercostali inferiori, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. MUȘCHIUL OBLIC INTERN (m. obliquus abdominis internus) Originea este la nivelul: - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]