7,939 matches
-
al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului, ca de pildă: concepția voluntaristă a națiunii ca "plebiscit zilnic" (Renan, 1990, p. 19), esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste reflecții profund novatoare, Delavrancea nu rezonează decât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este singura posibilitate din gama de opțiuni disponibilă actorilor politici care dețin frâiele puterii în ordinea curentă. Moștenirea problematică a trecutului poate fi administrată în două maniere complet diferite: 1) printr-o strategie evitaționistă, care presupune implementarea unei "metodologii a uitării" derulate sub patronajul unei "politici a amneziei" cu privire la trecutul dificil; 2) prin strategii confruntaționiste, care presupun reglarea conturilor cu trecutul prin instituirea unor politici anamnezice de eliberare din priza trecutul dificil și de recuperare și prezervare a memoriei fărădelegilor trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de conturilor între prezent și trecut Tipul de strategie în administrarea trecutului Tipul de politici angajate în administrarea trecutului Tipologia formelor specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară. În locul unei "răfuieli cu trecutul" dictatorial care a durat 36 de ani (de la sfârșitul războiului civil câștigat de "naționaliștii" generalului Francisco Franco împotriva "republicanilor" comuniști
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În locul unei "răfuieli cu trecutul" dictatorial care a durat 36 de ani (de la sfârșitul războiului civil câștigat de "naționaliștii" generalului Francisco Franco împotriva "republicanilor" comuniști din 1939 până la moartea sa survenită în 1975), elita politică post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și Ursachi 2009, p. 49) realizată prin legiferarea amnistiei generale; ii) prin promovarea uitării survenite pe cale naturală, odată cu trecerea timpului și cu dispariția biologică a purtătorilor amintirilor de primă mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civil câștigat de "naționaliștii" generalului Francisco Franco împotriva "republicanilor" comuniști din 1939 până la moartea sa survenită în 1975), elita politică post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și Ursachi 2009, p. 49) realizată prin legiferarea amnistiei generale; ii) prin promovarea uitării survenite pe cale naturală, odată cu trecerea timpului și cu dispariția biologică a purtătorilor amintirilor de primă mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei", prin care confruntarea cu trecutul este fie amânată în speranța că tensiunile se vor dezamorsa de la sine, fie uitarea este instituită prin decret. Sub acest aspect, în prima perioadă a postcomunismului, de la Revoluția din 1989 până la acceptarea României în Uniunea Europeană începând cu anul 2007, gestiunea social-politică a comunismului românesc a fost caracterizată de un tratament evitaționist și de politici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de preocupările, greutățile, vicisitudinile și realizările cu care s-au întâlnit strămoșii noștri mai îndepărtați ori mai apropiați. Nădăjduim că cititorii vor simți și trăi o dată cu noi emoția și pioșenia și că vor continua, la rându-le, să scoată din uitare ceea ce noi nu am reușit, datorită condițiilor nu întotdeauna prielnice demersului întreprins, urmare a depărtării noastre față de instituțiile ce păstrează sursele documentare, cât și al dezinteresului din trecut, când oamenii locului ar fi trebuit să conserve documente și informații de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urările de sănătate și continuă: „N-am lipsit a răspunde cu acest plecat răvaș al meu la cele ce bădica îmi arată, cu un chip de ocară, că întârzierea răvașelor mele s-ar fi pricinuit de vreo oareșcare pricină a uitării. Nu ! Nu ! Să nu creadă bădița. Răspund: fiindcă toate cărțile (scrisorile, I. S.) tatei și a(le) cuconiței Ilenii mărturisese pe larg ce căzută datorie a mea către dumneata, care, cu adevărat, arată neuitare. Măcar că n-am putut prin deosăbite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și ele acum, și consemnările documentare păstrate în arhive, acte care ar trebui mai în amănunt cercetate și comentate, pentru ca posteritatea să cunoască fapte și adevăruri peste care „giulgiul rușinei și al uitării s-a întins prea curând”. 3. Viața spirituală „A lăsa necompletată o enormă parte a istoriei spiritului uman riscă a încuraja ideea că în tot acest timp activitatea spiritului se limita la conservarea și transmiterea tehnologiei”. Mircea Eliade Se știe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate prin uitarea obișnuită. B. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburări disociative de identitate, al fugii disociative, al unei tulburări de stres posttraumatic, pe fondul unei tulburări acute de stres sau al tulburării de somatizare și nu este cauzată de efectele fiziologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
relaționare și gândire despre mediu și self). B. Cel puțin două dintre aceste identități sau stări de personalitate preiau repetat controlul comportamentului persoanei. C. Incapacitatea de a-și reaminti informații personale importante, prea extinsă pentru a putea fi explicată prin uitarea obișnuită. D. Tulburarea nu este determinată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei condiții medicale generale. 4. TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Trăiri persistente sau recurente de detașare, ca și cum cineva ar fi un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate prin uitarea obișnuită; B. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburări disociative de identitate, al fugii disociative, al unei tulburări de stres posttraumatic, pe fondul unei tulburări acute de stres sau al tulburării de somatizare și nu este cauzată de efectele fiziologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
relaționare și gândire despre mediu și self); B. Cel puțin două dintre aceste identități sau stări de personalitate preiau repetat controlul comportamentului persoanei; C. Incapacitatea de a-și reaminti informații personale importante, prea extinsă pentru a putea fi explicată prin uitarea obișnuită; D. Tulburarea nu este determinată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei condiții medicale generale. 4. TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE (ICD 10: F48.1) Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Trăiri persistente sau recurente de detașare, ca și cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]