8,054 matches
-
ostilităților militare să se facă pe fundal nedefinit. În data de 18/31 octombrie 1918 Ungaria și-a proclamat independența și a devenit republică, emițând cu această ocazie pretenția unor noi negocieri de armistițiu, din perspectiva unei națiuni tinere. Solictarea ungară a fost admisă de decidenții de la Paris și generalul Franchet d'Esperey a fost mandatat drept emisar negociator al Aliaților, pentru a adapta și a armoniza la context, clauzele de armistițiu conform celor parafate de generalul Armando Diaz pe Frontul
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
implicarea sa în conflict și de responsabilitatea războiului. Aliații au tratat-o din perspectiva unei țări culpabile și învinse, iar generalul francez a acceptat ca maghiarii să vorbească numai în numele lor propriu și nu și al celorlalte naționalități ale statului ungar. Din viitoarea Convenție au fost eliminate toate chestiunile politice, aceasta urmând să fie expresia unui armistițiu eminamente militar, în baza capitulării Armatei Austro-Ungare. Deși mareșalul Mišić a solicitat substituirea în zona ocupată a funcționarilor statului ungar cu funcționari sârbi, această
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
celorlalte naționalități ale statului ungar. Din viitoarea Convenție au fost eliminate toate chestiunile politice, aceasta urmând să fie expresia unui armistițiu eminamente militar, în baza capitulării Armatei Austro-Ungare. Deși mareșalul Mišić a solicitat substituirea în zona ocupată a funcționarilor statului ungar cu funcționari sârbi, această condiție nu s-a regăsit în documentul final. "„Articolul 1”" a stabilit o linie de demarcație de la sudul căreia guvernul ungar a trebuit să evacueze toate trupele în interval de 8 zile. Traseul acestei linii a
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
capitulării Armatei Austro-Ungare. Deși mareșalul Mišić a solicitat substituirea în zona ocupată a funcționarilor statului ungar cu funcționari sârbi, această condiție nu s-a regăsit în documentul final. "„Articolul 1”" a stabilit o linie de demarcație de la sudul căreia guvernul ungar a trebuit să evacueze toate trupele în interval de 8 zile. Traseul acestei linii a pornit de pe cursul superior al Someșului () - Bistrița () - Târgu Mureș () - cursul Mureșului () până la vărsarea în Tisa () - Subotica () - Baja - Pécs () - cursul Dravei până la granița croato-slovenă. Administrația civilă
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
Ce au descoperit anchetatorii Prin actul de sesizare s-a reținut că, începând cu anul 2014, pe teritoriul României a fost semnalată preocuparea unor cetățeni străini și cu dublă cetățenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naționalist-extremiste ungare "Mișcarea de Tineret 64 de Comitate" — HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilități fizice, în vederea inițierii de acțiuni violente care să conducă la materializarea obiectivelor autonomiste și revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizații iredentiste (refacerea "Ungariei Mari"). Astfel, la
Extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, eliberați din arest preventiv by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101040_a_102332]
-
Peninsulă, drumul acestora spre Transilvania a fost dirijat contrar dispoziilor comandamentelor proprii prin Viena, la îndemnul preoților militari și al ofițerilor români, urmarea respectivei rute având rolul de a împiedica intrarea lor pe teritoriul maghiar în calitate de unități constituite ale trupelor ungare. Prin aceasta s-a urmărit evitarea recunoașterii autorității noilor conducători maghiari prin prestarea jurământului militar, într-un context în care ultimele guverne ungare din toamna anului 1918 au urmărit menținerea integrității Ungariei cu orice preț. În acest cadru, capitala Imperiului
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
respectivei rute având rolul de a împiedica intrarea lor pe teritoriul maghiar în calitate de unități constituite ale trupelor ungare. Prin aceasta s-a urmărit evitarea recunoașterii autorității noilor conducători maghiari prin prestarea jurământului militar, într-un context în care ultimele guverne ungare din toamna anului 1918 au urmărit menținerea integrității Ungariei cu orice preț. În acest cadru, capitala Imperiului - Viena, a fost unul dintre principalele centre de concentrare a convoaielor de soldați întoarse de pe front, mai ales de pe cel italian. Aici se
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
contrar curentului general, a încercat să obțină un jurământ de fidelitate față de statul maghiar. unda dintre măsuri a fost aceea de a orpi la frontieră toți soldații care se întorceau de pe front, pentru a-i pune să jure pe steagul ungar și a-i încadra și instrui în unități proprii. Părăsind frontul italian spre Viena, sublocotenentul Iuliu Maniu (singurul militar din Comitetul Executiv al Partidului Național Român) a primit din partea fruntașilor politici români transilvăneni misiunea de a organiza trupe regulate din
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică definitivă de demarcație (frontiera) să fie fixată prin tratativele de pace ulterioare. Evoluția liniei de demarcație între trupele ungare și cele române a consemnat 4 aliniamente succesive, deplasate progresiv spre vest. Contextul a fost reprezentat de obiectivele postbelice fundamental antagonice ale politicilor taberelor maghiară și română, anume menținerea integrării teritoriale a Ungariei și în mod deosebit păstrarea Transilvaniei - de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
i s-a cerut părerea în ceea ce privește prevederile ei. Românii nu s-au împăcat însă niciodată cu unele prevederi ale acestui act, mai ales cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. Considerată totuși mai târziu aliate, trupele române au trecut Carpații Orientali și fără incidente majore, au ocupat până la 15 decembrie aliniamentul desemnat, în pofida demersurilor politice, diplomatice și militare făcute de guvernul ungar, cu speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. Considerată totuși mai târziu aliate, trupele române au trecut Carpații Orientali și fără incidente majore, au ocupat până la 15 decembrie aliniamentul desemnat, în pofida demersurilor politice, diplomatice și militare făcute de guvernul ungar, cu speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot România și-a deplasat trupele până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot România și-a deplasat trupele până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva, ocupându-l deja pe data de 24 decembrie 1918. Deși în faza inițială structurile de conducere ungare locale au refuzat să retragă soldații mobilizați între timp pentru a face față înaintării române, guvernul Ungariei și-a dat în final acordul pentru aceasta. Conducerea aparatului administrativ regional maghiar precum și comandamentul său militar au rămas însă pe loc, într-
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
a face față înaintării române, guvernul Ungariei și-a dat în final acordul pentru aceasta. Conducerea aparatului administrativ regional maghiar precum și comandamentul său militar au rămas însă pe loc, într-un act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, iar trupele ungare au început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
aliaților francezi. Iarna care a urmat a fost folosită pentru organizarea și antrenarea temeinică temeinică a trupele române din Transilvania, dar incapacitatea Antantei de a respecta acordurile încheiate precum și avansul constant pe teren al trupelor române au determinat însă guvernul ungar să ia în considerare posibilitatea de rezistență armată. O nouă armată maghiară s-a constituit pe resturile celei vechi și ca și consecință, de-a lungul liniei de demarcație incidentele armate în care au fost implicate trupele ungare și române
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
însă guvernul ungar să ia în considerare posibilitatea de rezistență armată. O nouă armată maghiară s-a constituit pe resturile celei vechi și ca și consecință, de-a lungul liniei de demarcație incidentele armate în care au fost implicate trupele ungare și române s-au multiplicat semnificativ, căpătând aspectul unor lupte cu anvergură locală. La 26 februarie, într-un context în care România a devenit un factor semnificativ al planurilor comandanților militari francezi de intervenție împotriva Rusiei Sovietice, Conferința de Pace
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Pace a trasat o nouă linie de demarcație aflată între Satu-Mare și Arad. Comunicare noii decizii către guvernul maghiar a căpătat însă în contextul deteriorării rapide a situație militare aliate din Ucraina un caracter ultimativ, ducând la o criză politică ungară finalizată cu instalarea unui guvern comunist la Budapesta. Decizia s-a dovedit inacceptabilă pentru oficialii maghiari, noul regim considerându-se în stare de război cu România. În Ungaria a fost decretată mobilizarea generală și statul maghiar a căutat să colaboreze
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
și împinge spre vest linia provizorie de demarcație, statul român dorind să asigure succesul solicitărilor sale teritoriale inclusiv prin maximalizarea gradului de ocupare militară. La data de 13 noiembrie între Aliați - reprezentatați de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al lui Károlyi, a fost semnată la Belgrad o Convenție militară de armistițiu. Acestă convenție a reconfirmat și a individualizat pentru Ungaria după disoluția Dublei Monarhii "„Linia Diaz”", așa cum fusese ea precizată în cadrul armistițiului de la Villa Giusti din data de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
individualizat pentru Ungaria după disoluția Dublei Monarhii "„Linia Diaz”", așa cum fusese ea precizată în cadrul armistițiului de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918 ca linie de contact dintre trupele Antantei ( care câștigase Primul Război Mondial ) și cele ale statului ungar (în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei). Linia de demarcație a fost stabilită în Transilvania pe traseul reprezentat de cursul superior al Someșului (Someșul Mare) - Bistrița - Reghin -Târgu Mureș - și cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa. Localitățile menționate urmau să fie libere
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
succesor al Austro-Ungariei). Linia de demarcație a fost stabilită în Transilvania pe traseul reprezentat de cursul superior al Someșului (Someșul Mare) - Bistrița - Reghin -Târgu Mureș - și cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa. Localitățile menționate urmau să fie libere de trupele ungare, iar trupele Aliaților urmau să ocupe regiunea evacuată de maghiari în condiții fixate de Comandantul Șef al Armatelor Aliate din Orient. De asemenea, Aliații aveau voie să ocupe oricând orice areal sau punct cu caracter strategic care ar fi fost
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
a unui politician. Suplimentar, această Convenție a determinat apariția unei situații cu caracter relativ confuz, deoarece a prevăzut ca administrația din teritoriul evacuat să rămână sub controlul guvernului budapestan, aliații urmând să nu se amestece în administrarea internă a statului ungar. În momentul semnării Convenției, reprezentanții românilor transilvăneni luaseră deja decizia fermă de desprindere a Transilvaniei de Ungaria, iar România reintrase în tabăra Antantei, la 10 noiembrie. Cu toate acestea, deoarece la 7 mai 1918 România semnase o pace separată cu
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
care interesele nu le fuseseră bine reflectate în actul încheiat, românii nu s-au împăcat niciodată cu unele prevederi ale acestuia, în special cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. De cealaltă parte însă, guvernul Károlyi a încercat să prezinte actul drept o recunoaștere a integrității teritoriale a Ungariei. Începând cu 26 noiembrie 1918, la Budapesta a funcționat o misiune militară franceză cu menirea de a supraveghea aplicarea Convenției de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
determinat un statut de provizorat al acestuia. Înlocuirea sa efectivă va fi luată în considerare însă doar începând cu 26 februarie 1919, când negociatorii Conferinței de Pace de la Paris au decis crearea unei zone neutre între trupele române și cele ungare. Datorită atât lipsei unor alte forțe disponibile pentru a ocupa poziții de-a lungul liniei de demarcație din Transilvania cât și a unei recunoașteri în fapt a Armatei Române ca forță militară aliată, trupele române au primit permisiunea de a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
decembrie cât și la sfârșitul aceleiași luni. Pe data de 15 decembrie aliniamentul prevăzut ca linie de demarcație a fost atins. Este probabil ca mobilizarea rapidă a trupelor române și trecerea primelor unități pe teritoriul transilvan să fi surprins guvernul ungar - dealtfel destul de puțin informat, ceea ce a creat un ascendent militar și moral favorabil Armatei Române. Datorită forțelor reduse de care dispunea, Ungaria nu a riscat să se opună trecerii Carpaților de către trupele române. Incidente s-au consemnat totuși la Borsec
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
jandarmii unguri și la Brașov, unde trupele române au intrat în contact cu ariergarda armatei Mackensen (Grupul de Est), care a încercat să opună rezistență în gară. În speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania, în această etapă guvernul ungar a făcut mai multe demersuri politice, diplomatice și militare. Receptând Proclamația emisă de Prezan, Primul Ministru maghiar a contestat într-o convorbire avută cu șeful Misiunii Militare Aliate la Budapesta, dreptul românilor de a ocupa Transilvania în limitele fixate de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Aliate. La 11 decembrie solicitând lămuriri lui Vix în privința trupelor române, Comisia Ministerială maghiară pentru Armistițiu a primit răspuns precum că În cursul lunii decembrie guvernul de al Budapesta nerecunoscând Unirea, a început să ia jurământul de credință către statul ungar de la toate autoritățile comitatense, cercuale și comunale. și s-a preocupat de întărirea poziției sale la Cluj. Dincolo de râul Mureș forțe ungare au început să se concentreze și atitudinea față de populația română - în special față de Gărzile Naționale Române a devenit
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]