8,098 matches
-
sau prin metodele de testare indicate în anexa V, secțiunea A.5. b) Pentru substanțe și preparate, pe baza experienței practice la om. 3.2.3.1. Comentarii referitoare la substanțele volatile Pentru anumite substanțe cu concentrație mare saturata de vapori, unele elemente pot indică efecte îngrijorătoare. Aceste substanțe pot să nu fie clasificate după criteriile referitoare la efectele asupra sănătății menționate în prezentul ghid (secțiunea 3.2.3) sau pot să nu intre sub incidența dispozițiilor din secțiunea. 3.2
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]
-
care nu răspund criteriilor frazei R 38, pe următoarea bază: - fie observarea practică consecutivă manipulării și utilizării normale, - fie elemente de probă pertinente în ceea ce privește efectele previzibile asupra pielii. Vezi și pct. 1.6 și 1.7. R 67 Inhalarea de vapori poate provoca somnolenta și vertij Pentru substanțele și preparatele volatile conținând substanțe care, prin inhalare, pot provoca simptome caracteristice depresiei sistemului nervos central și care nu sunt deja clasificate în funcție de toxicitatea lor ridicată în caz de inhalare (R 20, R
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]
-
narcotice, letargie, lipsa coordonării (inclusiv pierderea reflexului de redresare) și ataxie; - pentru concentrații care nu depășesc 20 mg/l la un timp de expunere de 4 ore sau - dacă raportul dintre concentrația care provoacă efectul în ≤ 4 h și concentrația vaporilor saturați la 20°C este ≤ 1/10. (b) Experiență practică la om (de exemplu narcoze, somnolenta, atenție scăzută, pierderea reflexelor, lipsa coordonării, vertij), pe baza rapoartelor bine documentate, în condiții de expunere comparabile cu cele cere provoacă efectele menționate anterior
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]
-
în care frazele S 45 său S 46 sunt obligatorii. S 63 În caz de accidentare prin inhalare, a se transporta victima în afara zonei contaminate și a se menține în repaus * aplicabilitate: - substanțe și preparate foarte toxice și toxice (gaz, vapori, lichide volatile), - substanțe și preparate care provoacă o sensibilizare respiratorie * criterii de utilizare: - obligatorie pentru substanțele și preparatele cărora le-au fost atribuite frazele R 26, R 23 sau R 42 și care pot fi utilizate de către publicul larg în
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]
-
COMBUSTIBILILOR DE PE PIAȚĂ DESTINAȚI VEHICULELOR ECHIPATE CU MOTOR CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE Tip: Benzină Parametru UM Limite 1 Test Minimă Maximă Metodă Data publicării Cifră octanică "research" 95 - EN 25164 1993 Cifră octanică "motor" 85 - EN 25163 1993 Presiune de vapori, perioada de vară2 kPa - 60,0 pr. EN-13016-1 (DVPE) 1997 Distilare: - pr. EN-ISO 3405 1998 - procentaj evaporat la 100°C % v/v 46,0 - procentaj evaporat la 150°C % v/v 75,0 - Analiza hidrocarburilor: % v/v - olefine 3 4
jrc4612as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89778_a_90565]
-
CARBURANȚILOR DE PE PIAȚĂ DESTINAȚI AUTOVEHICULELOR PREVĂZUTE CU MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE Tip: benzină Parametru UM Limite 1 Test Minimă Maximă Metodă Data publicării Cifră octanică "research" 95 EN 25164 1993 Cifră octanică "motor" 85 EN 25163 1993 Presiune de vapori, perioada de vară kPa - pr. EN 13016-1 (DVPE) 1997 Distilare: % v/v pr. EN ISO 3405 1998 - procentaj evaporat la 100°C - - - procentaj evaporat la 150°C - - Analiza hidrocarburilor: - olefine 2 3 4 % v/v - ASTM D1319 1995 - aromatice 5
jrc4612as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89778_a_90565]
-
de composés aromatiques comportant deux à quatre cycles et dont l'intervalle d'ébullition s'étend de 200 °C à 400 °C, et au-delà.] IT: distillati (catrame di carbone), pece; Olio di antracene ÎI [L'olio ottenuto dalla condensazione dei vapori dal trattamento a caldo di pece. Costituito prevalentemente da composti aromatici con numero di anelli da due a quattro e con punto di ebollizione nell'intervallo da 200 °C a più di 400 °G] NL: destillaten (koolteer), pek; Zware anthraceen
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
l'azote, de l'oxygène et du soufre, et de leurs dérivés alkylés, dont le nombre de carbones se situe en majorité dans la gamme C4-C14.] IT: distillati (carbone), estrazione con solvente liquido, primăria; [Îl prodotto liquido di condensazione dei vapori emessi durante la digestione del carbone în un solvente liquido e con un intervallo di ebollizione 30 °C-300 °C că. Costituito principalmente da idrocarburi aromatici ad anelli condensați parzialmente idrogenati, composti aromatici contenenti azoto, ossigeno e zolfo, e loro
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
des systèmes de récupération de vapeur. Se compose d'hydrocarbures dont le nombre de carbones se situe principalement dans la gamme C4-C11 et dont le point d`ébullition est compris approximativement entre - 20 °C et 196 °C.] IT: benzină, recupero vapori; Nafta con basso punto di ebollizione [Combinazione complessa di idrocarburi separată dai gas del sistema di recupero dei vapori per raffreddamento. È costituita da idrocarburi con numero di atomi di carbonio prevalentemente nell`intervallo C4-C11 e punto di ebollizione nell
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
la gamme C4-C11 et dont le point d`ébullition est compris approximativement entre - 20 °C et 196 °C.] IT: benzină, recupero vapori; Nafta con basso punto di ebollizione [Combinazione complessa di idrocarburi separată dai gas del sistema di recupero dei vapori per raffreddamento. È costituita da idrocarburi con numero di atomi di carbonio prevalentemente nell`intervallo C4-C11 e punto di ebollizione nell'intervallo da -20 °C a 196 °C că.] NL: gasoline, dampterugwinning; Nafta met laag kookpunt [Een complexe verzameling koolwaterstoffen
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
planetei Mercur puteau să ajungă la 2.500-3.500 K, posibil chiar să fi ajuns la 10.000 K. O mare parte din rocile de la suprafață ar fi putut să fie vaporizate la astfel de temperaturi, formând o atmosferă de „vapori de rocă” care ar fi putut să fie duși mai departe de vântul solar. O a treia teorie sugerează că nebuloasa solară a cauzat o forță de frecare cu particulele din care se făcea acreția planetei Mercur, ceea ce înseamnă că
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
ridicate cum sunt silicații, fierul sau nichelul, care au rămas în stare solidă în aproape toate condițiile din nebuloasa protoplanetară. Jupiter și Saturn sunt compuși în mare parte din "gaze", materiale cu puncte de topire extrem de scăzute și presiunea de vapori mare, cum ar fi hidrogenul molecular, heliul și neonul, care s-au aflat întotdeauna în fază gazoasă în nebuloasa inițială. "Ghețurile", ca apa înghețată, metanul, amoniacul, hidrogenul sulfurat și dioxidul de carbon, au puncte de topire de până la câteva sute
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
la la 12 iunie 1954. Cenușa lui Turing a fost împrăștiată acolo, la fel ca și a tatălui său. Profesorul de filosofie a pus în discuție diferite aspecte ale verdictului istoric al legistului, sugerând ca explicație alternativă inhalarea accidentală de vapori de cianuri de la un aparat de placare cu aur a lingurilor, care folosea cianură de potasiu pentru dizolvarea aurului, aparat cu care Turing lucra într-o cameră mică. Copeland punctează că rezultatele autopsiei sunt mai degrabă consistente cu inhalarea otrăvii
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
Datorită răcirii lente a Terrei și prin activitatea vulcanică de pe glob au fost aduse la suprafață diverse gaze, care rezultaseră din reacțiile chimice ale straturilor interne. De la aceste procese a luat naștere o atmosferă cu o compoziție de circa 80% vapori de apă, 10% de dioxid de carbon și 5 până la 7% hidrogen sulfurat. Această combinație de gaze poate fi și astăzi întâlnită în emanațiile și erupțiile vulcanice. Lipsa precipitațiilor din acea perioadă de formare se explică prin faptul că în ciuda
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
carbon și 5 până la 7% hidrogen sulfurat. Această combinație de gaze poate fi și astăzi întâlnită în emanațiile și erupțiile vulcanice. Lipsa precipitațiilor din acea perioadă de formare se explică prin faptul că în ciuda prezenței apei, inclusiv în stare de vapori de apă, suprafața fierbinte a Pământului nu permitea condensarea acestora. Proveniența apei pe pământ este, de fapt, o temă controversată. Prin scăderea temperaturii atmosferei sub punctul de fierbere al apei, aerul saturat, adesea chiar suprasaturat cu vapori de apă, a
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
în stare de vapori de apă, suprafața fierbinte a Pământului nu permitea condensarea acestora. Proveniența apei pe pământ este, de fapt, o temă controversată. Prin scăderea temperaturii atmosferei sub punctul de fierbere al apei, aerul saturat, adesea chiar suprasaturat cu vapori de apă, a determinat condensarea apei sub forma unor ploi de scurtă durată. În această perioadă s-au format, foarte probabil, mările și oceanele. Radiația ultravioletă intensă a determinat o descompunere fotochimică a moleculelor de apă, a metanului și a
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
prelucrările mecanice ale metalelor și în tratamentul termic al acestora. Hidrogenul reprezintă o alternativă pentru înlocuirea benzinei drept combustibil pentru vehiculele echipate cu motoare cu ardere internă. Avantajele sale principale constau în faptul că este ecologic, din arderea sa rezultând vapori de apă, iar randamentul termic al motoarelor cu hidrogen este ridicat. Dezavantajele constau în pericolul mare de explozie, dificultatea stocării în vehicul și lipsa unor rețele de stații de alimentare cu hidrogen. Una dintre cele mai promițătoare soluții tehnice o
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
atunci când arde. O analiză mai detaliată a fost făcută de către Antoine Lavoisier, care descoperă gazul independent de Cavendish în urma unui experiment ce urmărea determinarea masei pierdute sau create în urma unei reacții chimice. Cercetătorul a încălzit apa într-un recipient închis, vaporii formați condensându-i într-un alt recipient. Cantitatea pierdută a fost atribuită degajării unui gaz (H). Chimistul francez a observat că „aerul inflamabil” al lui Cavendish în combinație cu oxigenul formează picături de apă, conform lui Joseph Priestley. Lavoisier a
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
produs la locul de lucru și nu trebuie transportat. Cea mai importantă (din punct de vedere economic) metodă de obținere a hidrogenului este extragerea acestuia din hidrocarburi. Cea mai mare parte a hidrogenului obținut în mod industrial provine din reformarea vaporilor gazelor naturale. La tempreaturi ridicate (700 - 1100; 1300 - 2000 °F), apa în stare de vapori reacționează cu metanul, rezultând monoxid de carbon și H: Această reacție se realizează ușor la presiune joasă, dar de obicei se realizează la presiuni mari
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
vedere economic) metodă de obținere a hidrogenului este extragerea acestuia din hidrocarburi. Cea mai mare parte a hidrogenului obținut în mod industrial provine din reformarea vaporilor gazelor naturale. La tempreaturi ridicate (700 - 1100; 1300 - 2000 °F), apa în stare de vapori reacționează cu metanul, rezultând monoxid de carbon și H: Această reacție se realizează ușor la presiune joasă, dar de obicei se realizează la presiuni mari (20 bar), deoarece la aceste presiuni se desfășoară aplicațiile uzuale ale hidrogenul astfel obținut. Amestecul
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
în afară de metan pot produce gaz de sinteză în diferite proporții. O problemă ce apare în această tehnologie este formarea cocsului sau a carbonului: Această reacție decurge de obicei cu formarea unui exces de HO. Hidrogenul adițional poate fi recuperat din vapori utilizându-se monoxidul de carbon în reacție cu gazul de apă pe un catalizator de oxid de fier. Procesul este și o metodă de obținere a dioxidului de carbon: Alte metode importante de obținere a H sunt oxidarea parțială a
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
utilizează numai cupru pur, electrolitic. Densitatea de curent electric maximă a cuprului în aer deschis este de aproximativ 3,1×10 A/m. Ca toate metalele, dacă cuprul este placat cu alt metal, începe un proces de coroziune galvanică. Presiunea vaporilor este reprezentată (în funcție de temperatura vaporilor în Kelvin) în tabelul următor: Atât cuprul, cât și aliajele sale, au o maleabilitate foarte ridicată (pot fi trase în foi subțiri), fiind și foarte ușor de prelucrat. Totodată, ductilitatea cuprului este extraordinar de favorabilă
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
Densitatea de curent electric maximă a cuprului în aer deschis este de aproximativ 3,1×10 A/m. Ca toate metalele, dacă cuprul este placat cu alt metal, începe un proces de coroziune galvanică. Presiunea vaporilor este reprezentată (în funcție de temperatura vaporilor în Kelvin) în tabelul următor: Atât cuprul, cât și aliajele sale, au o maleabilitate foarte ridicată (pot fi trase în foi subțiri), fiind și foarte ușor de prelucrat. Totodată, ductilitatea cuprului este extraordinar de favorabilă, astfel, putându-se obține fire
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu una cu motor cu explozie. Localitatea Vînju Mare a fost reședință de plașă între cele două războaie mondiale, iar din 1945 până în 1968, reședință de raion. Din anul 1968, localitatea Vînju Mare este declarată oraș, beneficiind de
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
oxigen. Două metode primare sunt folosite pentru a produce 100 de milioane de tone de extras din aer, pentru întrebuințări industriale, anual. Cea mai folosită metodă este distilarea fracțională a aerului lichefiat în componenții săi variați, cu distilându-se în vapori, iar rămânând lichid. Cealaltă metodă principală de producere a -ului constă în trecerea unui curent de aer curat și uscat printr-un pat de site moleculare zeolitice perechi, identice, care absorb azotul și dau drumul unui curent de gaz care
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]