10,119 matches
-
Moromeții de Marin Preda nu numai prin omologia tematică, ci și prin tratarea deschisă și neconvențională a psihologiilor, prin surprinderea grotescului, absurdului și a ticăloșiilor prilejuite de eveniment. Povestirile din Câteva considerații asupra originii bronzului atestă disponibilitatea prozatorului pentru tematica variată („...proze scurte, scrise impecabil, cultivând cu umor și lirism atât parabola în gust modern, cât și povestirea istorică tradițională, registrul realist ironic, ca și jocul cu fantasticul sau doar cel cu puterile imaginative nelimitate ale textului...” - Alexandru Condeescu) și anunță
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
1940/2007, 199) și-a intitulat lecția a XXII-a „Psihosociologia”, arătând că aceasta „este ramura sociologiei care urmărește aspectul psihic al vieții sociale sau al fenomenelor sociale”. Distinsul discipol al profesorului Dimitrie Gusti considera că „Psihosociologia” urmărește probleme foarte variate, cum ar fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale ale diferiților factori psihici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Clergy and missionaries (clerici și misionari). Ordinele religioase și cvasi religioase în mod tradițional își trimit adepții în străinătate pentru perioade diferite de timp. Entertainers, sports people and artists (animatori, oameni de sport și artiști). Aceștia reprezintă un grup foarte variat de persoane care se deplasează frecvent la nivel internațional adesea pentru perioade scurte de timp Business people and the independently wealthy (oameni de afaceri și „miliardari”). Academics, incluzând cercetătorii și studenții din instituțiile de învățământ superior. Există un important schimb
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
interpretările pe care le-a suferit de la un autor la altul, arătând că ea s-a constituit din mers, prin aglutinarea unor contribuții ale personalităților de vârf al gândirii românești, care au proiectat asupra procesului nostru de modernizare perspective analitice variate (de ordin istoric, sociologic, economic, filozofic sau estetico-literar). Numai dacă este privită în ansamblul ei complex, ce cumulează contribuții, reflecții și teorii diverse pe care le-a prilejuit și le-a inspirat timp de aproape două secole, teoria formelor fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Neagu, Gheorghe Schwartz, Eugen Barbu (Epilog la „Incognito”). Compartimentul publicisticii este mai bogat: Mircea Micu, Dan Smântânescu, Ion Rotaru, Stancu Ilin. În 1984, Ion Coja schițează portretul „Mitropolitului de la Păltiniș”, Constantin Noica, la aniversarea a 75 de ani de viață. Variată și incitantă este și secțiunea rezervată istoriei literare. Se pot afla câteva păreri ale lui V. Voiculescu despre poezie, dintr-o scrisoare a acestuia către Ion Pillat. Inedite: Ștefan Roll, Tudor Mușatescu, Simion Stolnicu. În 1983 Stancu Ilin publică un
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
interbelice, și În afara gloriei (1994), primul volum al unei calde și ample evocări a lui Eftimie Murgu și a timpului său. Deși privesc epoci diferite, romanele au în comun dorința autorului de a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
decât acelea aplicate scrisului de după 1830. Este vorba de „un vast repertoriu al vechilor compuneri în versuri românești”, de o preistorie a poeziei românești, multă vreme rămasă anonimă, care, într-o primă componentă, religioasă și cultică, s-a manifestat în variate forme: poezie de inscripție („simplu ornament în arhitectonica dificilă a tipăriturii”), poezie sacră religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
Esopia. Figură celebră, legendară, Esop, căruia i se atribuie probabil cea mai celebră culegere de fabule (imitate conștiincios, în mare parte, și de La Fontaine) a inspirat și o literatură sapiențială pe măsură, cu accente hagiografice. În paralel cu un corpus variat al fabulelor a luat naștere, începând cu secolul al IV-lea e.n., și o biografie a înțeleptului, care a circulat cel mai adesea atașată la culegerea fabulelor 62. Cea mai veche variantă românească datează din anul 1703, aparținându-i lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și a celei heraldice în spațiul românesc cu aproape două secole înaintea lui Cantemir. Dar, față de toate aceste surse și izvoare care începeau să aibă o răspândire în spațiul cultural autohton, Istoria ieroglifică reprezintă un rezervor mult mai bogat, mai variat și prespune o documentare mult mai variată. Cantemir nu a fost străin de surse clasice, precum celebrele lucrări ale lui Aristotel, Ovidius, Aelian, Plinius, Isidor din Sevilla, Albertus Magnus, de o întreagă tradiție a interpretării moralizante creștine, de alte culegeri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu aproape două secole înaintea lui Cantemir. Dar, față de toate aceste surse și izvoare care începeau să aibă o răspândire în spațiul cultural autohton, Istoria ieroglifică reprezintă un rezervor mult mai bogat, mai variat și prespune o documentare mult mai variată. Cantemir nu a fost străin de surse clasice, precum celebrele lucrări ale lui Aristotel, Ovidius, Aelian, Plinius, Isidor din Sevilla, Albertus Magnus, de o întreagă tradiție a interpretării moralizante creștine, de alte culegeri orientale, dintre care Kalila și Dimna, Golestanul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iar în 1843, botanistul Hugo von Mohl (1805-1872) propune pentru conținutul celular termenul de protoplasmă (ulterior denumită citoplasmă). Sunt astfel puse bazele rudimentare ale „biologiei celulare”. Zeci, poate sute de comentatori din secolul XIX au studiat diferitele tipuri celulare (extrem de variate ca formă și mărime). Tehnicile de incluzie, obținerea secțiunilor subțiri, tehnicile de colorare, toate s-au datorat sclipirilor de imaginație ale multor generații de cercetători. În 1934, Frederik Zernike introduce microscopia în contrast de fază, care permite examinarea preparatelor vii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Violența e doar instrumentul pentru a ajunge la recompensă. Eisner (2009) își bazează paradigma explicativă pe teoria evoluționismului care evidențiază faptul că violența reprezintă o strategie de adaptare cu succes. Și acest autor își aplică teoria explicativă la cele mai variate tipuri de violență, de la violența domestică, la bătăi între diferite bande, lupte sângeroase sau la genocid. Este important însă și contextul sociocultural al producerii violenței, iar din context face parte mereu un „gardian”care nu este suficient de abil sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă, se comportă, a religiei căreia îi aparține, a dizabilității pe care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptul că se consideră că doar părinții cu tulburări psihice își maltratează copiii (Wolfe, 1999). Definiția dată din perspectiva psihosocială accentuează importanta interacțiunii dintre copil și adult, ca teren de manifestare a violenței. Această viziune culpabilizează mai puțin și permite variate abordări preventive. Se vorbește tot mai mult în psihologie și științele conexe despre importanța interacțiunii sociale atât sub aspectul evaluării cât și al intervenției. O definiție larg cunoscută în rândurile specialiștilor din domeniul prevenirii maltratării copilului ne arată că prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
culturală și exprimate în modul de a se comporta în relațiile cu ceilalți adulți și cu colegii de vârstă, iar mai târziu, ca adult, în calitatea lui de partener în cuplu și de părinte. 1. Abuzul emoțional poate lua forme variate. în ciuda largii varietăți de manifestare, abuzul emoțional este mai greu de identificat. Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cum ar fi recunoașterea sensului unei situații, procesarea experiențelor sociale (cogniția socială) și reglarea emoțiilor. Lobul temporal mediu, plasat spre mijloc, pe partea dinspre zonele temporale, joacă rolul central în realizarea formelor de memorare conștiente și accesibile. Sistemul limbic legând variatele zone ale creierului are responsabilitatea cea mai mare în integrarea activității creierului. Autoreglarea funcționării creierului se realizează în cea mai mare parte la nivelul sistemului limbic. Sistemul limbic împreună cu zona joasă a creierului, include hipotalamusul și glanda pituitară care girează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Așa se explică de ce întreaga experiență este invadată de imagini ale unei naturi dezlănțuite (cutremure, tornade etc.) sau ale unor bătălii acerbe (războaie, revoluții etc.), imagini care rimează perfect cu propria trăire. Tiparul perinatal III desfășoară însă un repertoriu experențial variat: episoade sado masochiste, momente de intensă excitație sexuală (induse de o suferință insuportabilă), secvențe scatologice (provocate de posibilul contact cu diverse produse biologice materne), dar și experimentarea focului, în diverse ipostaze. Amprenta specifică a matricei perinatale III este un activism
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
traverseze la naștere în pas alert stadiile corespunzătoare matricilor perinatale II și III, care cumulează cel mai important potențial traumatizant și implicit, patogen. ̨ n acest scop, se recomandă frecventarea de către viitoarea mamă a cursurilor special destinate pregătirii nașterii, prin variate metode. Altfel, aducerea pe lume a unui copil plasează gravida într-o situație comparabilă cu a unui atlet, care este nevoit să participe la maraton, fără nici un antrenament prealabil. Concomitent, este necesar să se asigure experiențelor aferente matricilor I și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
empatiei individului. Empatia acționează ca un liant de calitate în relațiile cu ceilalți. Toate acestea sporesc, la rândul lor, șansa de reziliență într-o viitoare confruntare cu riscul sau adversitățile. Ce stă la baza rezilienței copilului? Numeroase cercetări, făcute din variate perspective teoretice, sistematizează factorii constitutivi ai rezilienței unui copil (Johnson, Wiechelt, 2004; Masten, 1994) astfel: să ai părinți cu bune calități parentale, eficienți ca părinți; să ai conexiuni bune cu alți adulți competenți; să fii interesant ca persoană pentru alți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de raționalizare) spre polul pozitiv, de coping (reacția de analiză rațională). în prima reacție: „am spart cana pentru că era așezată pe marginea mesei” (cineva, poate altcineva, e vinovat de a o fi lăsat acolo!), în vreme ce în cea de-a doua variată: „am spart cana pentru că eram prea grăbită și deci neatentă și ar trebui să mă trezesc cu cinci minute mai devreme pentru a nu fi atât de grăbită când mă pregătesc”. Această continuitate a mecanismelor descrisă de Haan, dinspre cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urmărite din cel de-al treilea trimestru de sarcină până la vârsta de 34 de ani. Copiii aceștia s-au născut în sărăcie, au beneficiat de îngrijiri de o calitate diferită și au avut o dezvoltare diferită. S-au făcut măsurători variate, la fiecare vârstă. Datele colectate au fost rezultatul acestor măsurători, dar și al observațiilor directe și al interviurilor cu părinții. în primele 18 luni de viață a copiilor s-au efectuat opt evaluări. Evaluările realizate de-a lungul vieții subiecților
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intervenții psihoterapeutice sistemice de familie, transgeneraționale. Dacă sprijinul pe care îl primește persoana nu îi este de ajuns pentru a ieși din starea de neputință, impactul pierderii nu se va atenua în generațiile următoare, deși s-ar putea să ia variate forme de manifestare, fragilizând indivizii. Printre cele mai utile modalități de intervenție în cazul persoanelor afectate de o pierdere semnificativă sunt grupurile de sprijin alcătuite din membri care au trăit experiențe de pierdere asemănătoare și care se află în diferite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii și membri mai vulnerabili: a) forme variate (parentalitate cooperantă, îngrijiri de grup); b) relații de cuplu/coparentalitate (parteneri egali) Caută reconectarea, reconcilierea relațiilor tulburate 2.3. Resurse sociale și economice Mobilizarea familiei extinse și a sprijinului social: modele și mentori Construiește rețele comunitare Construiește securitate financiară, păstrând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a deciziilor la nivelul comunității; activarea diferitelor sectoare ale comunității (școli, sector economic, congregații religioase, sectorul servicii și îngrijiri de sănătate) pentru a crea facilitățile necesare și a contribui la dezvoltarea sănătoasă a tinerilor; revigorarea programelor pentru a deveni mai variate, pentru a crea mai multe oportunități și a fi accesibile copiilor și tinerilor; orientarea deciziilor civile ale decidenților pentru a spori resursele financiare, de media și politice pentru a veni în sprijinul acestor transformări ale comunității și societății. Șerban Ionescu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ar fi în special orientarea reflectivă și aceea narativă. McKinney (2008, p. 293) susține că narativitatea este o caracteristică crucială a unei vieți sănătoase și că doar căderea în patologie blochează comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea copiilor și a tinerilor de a reflecta și a povesti coerent. Capacitatea de reflecție poate fi stimulată prin promovarea în rândurile copiilor a unor activități axate pe reflecție, cum ar fi șahul. Abilitățile de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]