10,163 matches
-
totuși nimic nu poate schimba intenția Sa milostivă de a deschide uma‑ nitatea către trecerea pascală. Își Întinde mâinile pe Cruce pentru a Îmbrățișa toate marginile pământului, ca din coasta Sa străpunsă să ofere „izvoare de apă curgătoare spre viață veșnică” (Ioan 4, 14) sau „râurile de apă vie ale Duhului” (7, 38‑39). În aceeași măsură, „vizita” Domnului În sufletul celui bolnav se transformă În izvor de reînnoire personală, de fecunditate duhovnicească, Întrucât „precum mlădița nu poate să aducă roadă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mor‑ ții și a durerilor teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați Într‑o stare terminală, În proximitatea morții trupești. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința În viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase În proximitatea morții, pe care o consi‑ derau ca pe un somn, ca pe o punte, o trecere Între două lumi, și nu ca pe un capăt, un final, un terminus sau o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stăruință și credință În voia dumnezeiască. V.6. Martirii - mărturisitori jertfelnici ai credinței, chiar În mijlocul supliciilor Înspăimântătoare și a chinurilor atroce Martirii, privind Înspăimântătoarele ordalii ce aveau să urmeze, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata și veșnica viață. Și‑au Îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei Înșiși : „Noi În teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”150. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au Îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei Înșiși : „Noi În teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”150. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viața veșnică, pe care cred că au descoperit‑o. „Și câți dintre creștinii noștri de azi nu știu că trebuie să moară dacă stăruie mai departe să mărturisească credința creștină, pe Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 129 când, dimpotrivă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lor. Însă, fericiții creștini erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie Înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau Întreaga lume, aceasta neavând
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atâta vreme cât nu‑ți schimbi părerea”. Policarp răspunse : „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 133 celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce Întâr‑ zii ? Fă ce vrei !”. Acestea și alte multe zicându‑le, fericitul Policarp „s‑a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec Încât nu numai că nu rămăsese
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
jertfesc aces‑ tora sunt asemenea lor. Căci precum adevărații Închinători - după dumnezeiasca Evanghelie a Domnului - care adoră pe Dumnezeu În duh și adevăr (Ioan 4, 23), se aseamănă În slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori Împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se Închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri Împreună cu ei În gheenăă”159. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, Împăratul prigoni‑ tor Antioh a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că noi iar vom Învia prin Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 139 Elă, Înviere de care tiranul nu se va bucura, căci el nu va Învia «spre viațăă (II Macabei 7, 14), ci spre ocară și rușine veșnică”170. Interesantă este și mărturia Sfântului Ioan Gură de Aur care subliniază precum de multe ori cu impetuozitatea unui temperament vulcanic un lucru de‑a dreptul insolit și minu‑ nat despre martiriul fericitului Roman. Acestuia din urmă, „i‑a fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cârtesc, nu se revoltă, nu sunt cuprinși de indignare, ci mulțumesc Domnului pentru această șansă de curățire, de mântuire. Ei doresc să se purifice de impuritățile sufletești prin suferința din această viață, pentru a scăpa de suferința viitoare care e veșnică și de nesuferit. Așa se explică de ce În Paterice sau În Viețile sfinților citim cum unii dintre părinții cuvioși, În marea lor smerenie, cugetând că nu au săvârșit nimic bun pe pământ și că Încă sunt cuprinși de slăbiciuni și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Acești cuvioși, adevărați mucenici ai răbdării, aveau credința că este mai bine să sufere aici pentru păcate și să părăsească aici pe pământ păcatele, ispășindu‑le, răscumpărându‑le prin suferințe și să dobân‑ dească astfel Împărăția luminii și a bucuriei veșnice decât să le fie Înșiruite faptele rele de către conștiință În fața Dreptului Judecător, la Judecata cea de pe urmă. Astfel, Sfântul Paisie Velicikovski, Într‑una din lucrările sale186, 156 Suferința și creșterea spirituală amintește de un preacuvios monah - Arhip cel din Honeh
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
meu, care suferi, te tânguiești și plângi, poate că În sufletul tău nu ți‑ai agonisit nici un fel de faptă bună, poate că tu n‑ai făcut nimic sau aproape nimic pentru mântuirea sufletului tău, pentru pregătirea lui spre viața veșnică. Iată Domnul Îți trimite boli, necazuri și suferințe pentru ca tu, purtându‑le cu răbdare În numele iubirii pentru El, măcar această virtute a răbdării și a supu‑ nerii la voia lui Dumnezeu s‑o iei cu tine pe calea către veșnica
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
veșnică. Iată Domnul Îți trimite boli, necazuri și suferințe pentru ca tu, purtându‑le cu răbdare În numele iubirii pentru El, măcar această virtute a răbdării și a supu‑ nerii la voia lui Dumnezeu s‑o iei cu tine pe calea către veșnica Împărăție cerească. Să nu te prezinți În fața Judecătorului suprem cu credință slabă, cu suflet neputincios și cu totul gol de fapte bune. Poate aceasta este pentru tine singura și marea ta șansă de mântuire. Nu o rata ! Înarmează‑te cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
chinurile sfinților mucenici care au suferit puțin aici și se bucură de‑a pururi În ceruri de bunătățile cele de negrăit pregătite de Preabunul Dumnezeu. VI.2. Grea este durerea bolii, dar atât de dulce Raiul Creștinii călătoresc spre viața veșnică și În tovărășia sufe‑ rinței. Ar fi imposibil să eliminăm Întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm lupta Împotriva păcatelor noastre, a eșecurilor și a descurajărilor noastre, a revoltei etc. 160 Suferința și creșterea spirituală În Vechiul Testament
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și ar fi purtat‑o din iubire de Dumnezeu chiar și până la capătul pământului. Deci, În Sfintele Scripturi, suntem Îndemnați să ne rugăm Domnului să fie astfel și cu noi, spre slava Lui și mântuirea noastră, căci În Împărăția cea veșnică nu se poate ajunge decât În stare de jertfă, ducând crucea acestei vieți, dar nu fără ajutorul Lui, care Îi Înlesnește purtarea. După cum Hristos, numai prin crucea și jertfa de pe Golgota ne‑a dăruit șansa mântuirii și a dobândirii slavei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu fără ajutorul Lui, care Îi Înlesnește purtarea. După cum Hristos, numai prin crucea și jertfa de pe Golgota ne‑a dăruit șansa mântuirii și a dobândirii slavei cerești, tot așa și noi, ducând propria cruce, pregustăm bucuria mântuirii și a slavei veșnice Încă din viața aceasta. Nu există cruce În lume, oricât ar părea de grea, care să nu poată fi purtată de cel care se sprijină pe ajutor ceresc. Orice cruce este ușoară, când sub ea s‑a așezat și umărul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
puternică, are putere tare și neclintită și e răspân‑ dită pe mare Întindere ; este veselă, bucuroasă, fără grijă, slăvește pe Domnul, În toată vremea, n‑are nimic amar În ea, rămâne totdeauna blândă și liniștită”255. Fără nădejdea În viața veșnică, nu putem Îndura Încer‑ cările acestei vieți. Nu vom putea suporta usturătoarele dureri ale bolii sau marile ispite și Încercări ale vieții de acum dacă nu vom avea gândul la cele cerești. Sfântul Apostol Pavel nutrește convingerea că „necazul nostru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vom putea suporta usturătoarele dureri ale bolii sau marile ispite și Încercări ale vieții de acum dacă nu vom avea gândul la cele cerești. Sfântul Apostol Pavel nutrește convingerea că „necazul nostru de acum, trecător și ușor ne aduce slavă veșnică mai presus de măsură” (II Corinteni 4, 17). Cu alte cuvinte, așteptarea slavei viitoare pe care o voi dobândi, spune Sfântul Pavel, și a acelei fericiri veșnice, mă face să Îndur aceste nenumărate necazuri și să le socotesc mai ușoare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nutrește convingerea că „necazul nostru de acum, trecător și ușor ne aduce slavă veșnică mai presus de măsură” (II Corinteni 4, 17). Cu alte cuvinte, așteptarea slavei viitoare pe care o voi dobândi, spune Sfântul Pavel, și a acelei fericiri veșnice, mă face să Îndur aceste nenumărate necazuri și să le socotesc mai ușoare. Deci, conchide Sfântul Ioan Hrisostom, „ai văzut că dorul de Dumnezeu taie tăria necazurilor și că nici nu ne lasă să le simțim când vin peste noi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Odată vindecat, el i‑a mulțumit vindecătorului lui, Sfântul Pantelimon, și a promis să rămână la mănăstirea doctorilor fără de arginți până la sfârșitul zilelor sale. I s‑a dat numele Filoteu. După cinci ani, fratele Filoteu a trecut la viața cea veșnică. Vom mai istorisi Încă o minune din timpul stăreției părin‑ telui Sava. Un nou călugăr s‑a alăturat obștii monahale a Sfântului Pantelimon. Numele lui era Azarie. Prin faptele sale și prin lipsa lui de zel, era instabil În decizia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru că În cazul acela ar fi apreciat prea ușuratic vindecarea răului, iar deoa‑ rece n‑au luat măsuri de precauție pentru cazul unei noi Îmbolnăviri, au căzut astfel din nou În aceeași nenorocire. Iată de ce, În cazuri asemănătoare, Dumnezeul cel veșnic, Care cunoaște cele ascunse și Care «știe toate mai Înainte de a se faceă (Istoria Susanei 42), amână, În bunătatea Sa, ajutorarea mai rapidă a oamenilor ; mai bine zis, ajutorarea Sa constă În neajutorare, pentru că tocmai acest lucru este spre folosul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
este viața sufletului. Așa după cum trupul, dacă răsuflă Înseamnă că este viu, iar atunci când Încetează respirația Încetează și viața, așa se Întâmplă și cu sufletul celui ce nu se roagă, nu are viață și astfel creștinul nu poate câștiga viața veșnică, mai ales că rugăciunea este cheia Împărăției lui Dumnezeu. Deci, rugă‑ ciunea, ca respirație a sufletului, este pentru acesta ceea ce 260 Suferința și creșterea spirituală este aerul pentru buna funcționare a trupului. A nu te ruga Înseamnă a lăsa pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Și Maica Domnului Îl auzea și‑l Întărea Întotdeauna În durerile trupești, astfel Încât să poată urca cu răbdare și fără să murmure muceniceasca Golgotă. Dar Într‑o bună zi a lăsat cele pământești pentru cele cerești, cele trecătoare pentru cele veșnice și a mers să se odihnească În locașurile Maicii Domnului, având pe buze cuvintele : «Dulcea mea Măicuță !ă”279. Redăm În cele ce urmează și pilduitoarea atitudine În fața bolii și a morții trupești a unui alt părinte athonit, și anume
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și mai frumoase decât vremelnicele plăceri pământești. Astfel, rugăciunea trebuie să reprezinte activitatea prin‑ cipală a bolnavului. La ceasul morții, credinciosul lasă În urmă toate lucrurile pământești și păstrează numai rugă‑ ciunea. Ea singură Îl va conduce spre viața cea veșnică, căci Dumnezeu este veșnic și numai În unirea cu El, prin rugă‑ ciune smerită și intensă, va avea credinciosul parte de veșnicie. X.5. Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala ! În viața Sfântului Pahomie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să Înainteze spre lumina de afară. 276 Suferința și creșterea spirituală Imaginea se potrivește legăturii sobornicești dintre mem‑ brii Bisericii. Ei „se susțin unii pe alții, având În frunte pe preoții și ierarhii Bisericii, toți Împreună Înaintând spre lumina Împărăției veșnice, având Încă de pe pământ o oare‑ care arvună a ei. Îndată ce unul se rupe din lanț și rămâne de unul singur, rătăcește Într‑un Întuneric fără ieșire, Într‑o neînțelegere a sensului existenței și al scopului ei”294. Pe bună
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ai cât de multe sunt roadele acestor rădăcini ? Văzut‑ai că sunt duhovnicești ? Că se ating chiar de suflet ?”327. Incoruptibilitatea, buna mireasmă pe care o răspândesc, semnele deosebite pe care le vădesc, credința și nădejdea În Învierea și viața veșnică, cu care se hrănește spiritul, sunt felurite căi prin care sfinții slujesc după mutarea de aici prin moaștele lor. X.7.5. Puterea vindecătoare a sfintelor moaște Credincioșii Bisericii noastre au credința că prin atinge‑ rea și prin rugăciunile adresate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]