8,935 matches
-
care "se dirijează" energiile lumii și pentru că ea însăși este moment al personalizării energiei ce pregătește alte momente ale acestui curs. Al doilea înțeles al sufletului mistic: structura sufletească a copilului, este abordat de filosoful român în contextul discuției despre vocație. Sistemele contemporane de psihologie, între care teoriile lui Pierre Janet, ale lui Jean Piaget nu i se par satisfăcătoare, deoarece folosesc un înțeles necorespunzător al eului și afirmă un raport nefiresc între eu și personalitate. De exemplu, P. Janet consideră
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o asemenea extensie "teoretică". Alegerea culturii europene, pentru a face din ea sistem de referință în chestiunea personalității, a fost condiționată de exemplaritatea ei în sensul cuprinderii întregii evoluții personalizate a energiei, de la sufletul mistic, la profesionist și om de vocație. În nici o altă cultură formele de personalitate nu sunt mai bine conturate și nu regăsim o mai clară reprezentare a personalității energetice. Prin urmare, nu este vorba despre europocentrism, cu toate că aflăm gânduri ale lui C. Rădulescu-Motru, în Personalismul energetic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În nici o altă cultură formele de personalitate nu sunt mai bine conturate și nu regăsim o mai clară reprezentare a personalității energetice. Prin urmare, nu este vorba despre europocentrism, cu toate că aflăm gânduri ale lui C. Rădulescu-Motru, în Personalismul energetic și Vocația..., care pun sub semnul îndoielii valoarea culturală și de civilizație a altor zone geografice în sensul formării profesionistului. Am putea accepta, la limită, ideea unui europocentrism metodic, care îi permite filosofului ca, în structura culturală diferențiată a Europei, să stabilească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decât în contextul discuției diferențelor dintre personalismul anarhic și personalismul energetic. În alte locuri, tipul pare să aibă un sens deosebit, fără a-l exclude pe cel propus prin interpretarea de față, referitor la poziția sa mijlocitoare între mistic și vocație (în genere, personalitate energetică). Astfel, în Personalismul energetic, cap.II, tipul este opus personalității: aceasta din urmă "este o structură dinamică, complexă, care se descoperă din înlățuirea ascunsă a manifestărilor, iar nu din aparenta juxtapunere a similitudinilor"; pe când "tipurile sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
termenul de personalitate, doar personalitatea energetică. Sensul termenului "tip" care se impune, pentru o sistematică istorică a formelor personalității, în orizontul unei interpretări antropologice a personalismului energetic, este cel de formă de personalitate aflată, istoricește, între mistic și profesionist și vocație. De altminteri, chiar profesionistul corespunde unui "tip", urmând ca abia inovatorul, "profesionistul de vocație", să se desprindă în mod categoric de condiția tipului, datorită unei structuri sufletești dinamice, aflată în acord cu idealul poporului, al comunității din care face parte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sistematică istorică a formelor personalității, în orizontul unei interpretări antropologice a personalismului energetic, este cel de formă de personalitate aflată, istoricește, între mistic și profesionist și vocație. De altminteri, chiar profesionistul corespunde unui "tip", urmând ca abia inovatorul, "profesionistul de vocație", să se desprindă în mod categoric de condiția tipului, datorită unei structuri sufletești dinamice, aflată în acord cu idealul poporului, al comunității din care face parte, structură care îi dă putința de a produce noul. Tipul are, de fapt, două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dinspre concepțiile voluntariste (Schopenhauer, Nietzsche, Spengler ș. a.), active încă, în orizont filosofic, în prima jumătate a secolului nostru. În problema discontinuității relative și a continuității (tot relative, desigur) dintre natură și cultură, pe temeiul energiei, exemplare sunt gândurile expuse în Vocația... . Originalitatea este o notă necesară a culturii și temeiul ei se află în puterea cu care poporul răsfrânge în creațiile sale fondul său propriu. Dependența vieții culturale de "mediul regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energiei mediului regional este mai credincios păstrată. Popoarele cu o cultură originală găsesc în cultură o creștere spirituală a rădăcinilor lor pământești"202. Teoria lui C. Rădulescu-Motru despre cultură capătă adăncime în contextul discuției relațiilor dintre cultură și civilizație din Vocația... . Nu este în intenția mea prezentarea in extenso a relației cultură-civilizație. Dar soluția acestei probleme este binevenită în contextul de față, al tematizării tipului-cultură și este, de asemenea, interesant de semnalat specificul ei pe fondul abordării acestei probleme în prima
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin cultură, așa cum ea a fost croită dintru început, este posibilă desăvârșirea persoanei omenești. Cultura este mediul prielnic apariției personalității energetice și domeniul în care se acumulează creațiile oamenilor de vocație. Persoana omenească este scopul. Berdiaev consideră că a treia epocă (cea care corespunde revelației creației, Duhului) va dezvălui limitele culturii. " Creația acestei epoci este, în esența ei, îndreptată către ultim, nu către penultim, toate realizările ei trebuie să nu mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea se extinde asupra ordinii naturale, tipul apărând, astfel, ca un moment necesar în evoluția lumii. Această extindere are ca rezultat transferul tipului dintr-un plan strict social într-unul al energiei universale, fără ca încadrarea lui energetică să-i desființeze vocația socială. De altminteri, aceasta din urmă rămâne ființa sa și rostul său ca formă umană. Cum s-a putut remarca, regăsim și în cazul tipului în cele două ipostaze ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anarhice și "tipului", pregătesc ordinea de finalitate, dar numai întruchiparea ei ultimă, legată de personalitatea energetică, o impune ca fapt universal. C. Rădulescu-Motru susține, în unele contexte ale operei sale, că personalitatea energetică are două forme: profesionistul și omul de vocație. Prima formă (ipostază) este clădită pe diferențierea dispozițiilor sufletești, dar numai în legătură cu o aptitudine, pe când cea de a doua este asociată omului în totalitatea determinărilor sale. În fiecare moment istoric al ei, munca ține pe om în legătură cu energiile naturii, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
parte, omul, ca personalitate energetică, este forma finală de actualizare a energiei, iar pe de altă parte, el este agentul liber. Prin raportare la activitatea liberă, anume munca, profesionistul (ipostază a personalității energetice) este, totuși, mai departe de omul de vocație (de asemenea, ipostază a personalității energetice) decât de "tip"; diferențierea aptitudinilor celui dintâi în genul specific de muncă urmează, dominant, unui criteriu cu valențe subiective individuale; iar selecția dispozițiilor sufletești, chiar dacă are loc în orizontul culturii orizont purtător de "idealuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
află și de natură. Formele personalității care l-au urmat se apropie de idealul personalizării, dar, concomitent, de natură, prelucrând tot mai optim pentru viața lor socială resursele, dispozițiile primite de la natură; și, la limită, de-venind "producătoare" de energie. Vocația, așadar, apropie de natură, pentru că resursele naturale ale omului sunt mai bine cristalizate în forma aptitudinilor; dar, în același timp, vocația specifică un gen de muncă liber, pentru că ea nu blochează "agentul" muncitor într-un gen de muncă dat; prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai optim pentru viața lor socială resursele, dispozițiile primite de la natură; și, la limită, de-venind "producătoare" de energie. Vocația, așadar, apropie de natură, pentru că resursele naturale ale omului sunt mai bine cristalizate în forma aptitudinilor; dar, în același timp, vocația specifică un gen de muncă liber, pentru că ea nu blochează "agentul" muncitor într-un gen de muncă dat; prin ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocația specifică un gen de muncă liber, pentru că ea nu blochează "agentul" muncitor într-un gen de muncă dat; prin ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură, am putea spune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gen de muncă dat; prin ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură, am putea spune. Vocația, ca de altfel toate formele anterioare de personalizare a energiei, dar ea mai mult
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură, am putea spune. Vocația, ca de altfel toate formele anterioare de personalizare a energiei, dar ea mai mult decât fiecare dintre acestea, nu are justificare existențială decât prin societate, a cărei evoluție o potențează. Prin urmare, ea este prezentă în lume de la începuturile istoriei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nicolae Bagdasar ideile lui C. Rădulescu-Motru privind relația individ-cultură. Forțele psihofizice sunt premise ale personalității energetice, dar aceasta se produce numai acolo unde există compatibilitate între dispozițiile individuale și cele ale poporului, prin mijlocirea idealului. Profesionistul ca și omul de vocație este "instrumentul" îndeplinirii scopurilor "naturale" ale societății. Idealul este mijlocul care leagă scopul de rezultat, natura (prin societate) de spiritualitate; el semnifică, atunci când este urmat prin vocație, un acord desăvârșit între energia universală, cuprinsă în elementele naturale ale habitatului, și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
individuale și cele ale poporului, prin mijlocirea idealului. Profesionistul ca și omul de vocație este "instrumentul" îndeplinirii scopurilor "naturale" ale societății. Idealul este mijlocul care leagă scopul de rezultat, natura (prin societate) de spiritualitate; el semnifică, atunci când este urmat prin vocație, un acord desăvârșit între energia universală, cuprinsă în elementele naturale ale habitatului, și energia personală. Cunoașterea locului în lume în care trăiește un popor condiționează recunoașterea idealului. Așezat în sufletul poporului, urmând liniilor sale de evoluție culturală, idealul asigură puterea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar ele nu impun ordinea lor specifică, ci se contopesc în unitatea ființei umane. Personalitatea energetică, gândită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cel ce dă seama în măsura cea mai mare de personalizarea energiei în forma sa finală, este munca educatorului, adică educația. Pentru că prin educația condusă după reguli bine gândite și experimentate se ajunge la formarea personalității. Ea consistă în descoperirea vocației în sufletul individului; prin ea, oamenii devin conștienți de chemarea lor. Acest gen de muncă dovedește maximum de creație, deoarece pune individul pe drumul propriu, elaborând pentru fiecare caz "pedagogia" (formarea) vocațională. Primul îndemn al muncii educative este cel referitor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de creație, deoarece pune individul pe drumul propriu, elaborând pentru fiecare caz "pedagogia" (formarea) vocațională. Primul îndemn al muncii educative este cel referitor la muncă. Dar nu la orice muncă, ci la aceea care corespunde determinărilor individuale, iar în cazul vocațiilor, la aceea care se află în acord cu mesianismul poporului. Principiul de bază este următorul: În om este atâta realitate câtă este în el energia de muncă"215. Scopul noii educații al aceleia care va respecta regulile desprinse dintr-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere de sine desăvârșită prin personalitatea energetică. Această idee este ilustrată de C. Rădulescu-Motru prin afirmarea ordinii personaliste a realității. Dar personalitatea individului (de la mistic și până la profesionist și om de vocație) are o determinare non-naturală. Ea reprezintă o configurație existențială dintr-un spațiu ce nu aparține naturii ca atare, ci culturii; numai că acest spațiu este posibil prin natură. Așa încât, deși are propria sa lege, el nu este blocat în sine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea însăși, natura, cu transformările sale, are acest statut. Plasată însă înaintea personalizării, ea devine o etapă necesară a evoluției, care pregătește apariția personalității. Confirmarea acestui rol o aflăm în faptul formării personalității energetice. Și, de asemenea, în omul de vocație, care este, în limbajul lui C. Rădulescu-Motru, "profetul personalismului energetic". II.3.d. Caracterul normativ al conceptului de personalitate energetică Dintr-o anumită perspectivă, conceptul de personalitate energetică are un caracter normativ. El desemnează ipostaza "finală" spre care tinde evoluția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai accentuată a dispozițiilor sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la etnopsihologie. Deschiderea personalității energetice către variații aptitudinale și diferențieri dispoziționale tot mai accentuate este determinată de legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]