81,474 matches
-
o eroare sau o diferență de h/4formula 21 între poziție și moment. Cu cât este mai precis determinată poziția unei particule, cu atât mai puțin precis este determinat momentul acesteia iar valoarea minimă a incertitudinii implicate este h/4formula 21. Această concluzie a fost apoi numită " Principiul nedeterminării al lui Heisenberg", sau Principiul incertitudinii. Pentru particulele aflate în mișcare, în mecanica cuantică există întotdeauna un anumit grad de inexactitate a caracteristicilor măsurate. Un observator poate obține o măsurătoare precisă a poziției sau
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
să arate folosind teoria cuantică că particulele posedă atât poziție cât și moment, în vreme ce conform interpretării Copenhaga, doar una dintre aceste proprietăți poate exista în mod real și asta doar în momentul în care este măsurată. Einstein a considerat această concluzie o dovadă că teoria cuantică este incompletă prin faptul că nu explică proprietăți fizice care există în mod obiectiv în natură. Această caracteristică a teoriei cuantice și care conduce la paradoxul amintit se numește legătură cuantică. Legătura cuantică se referă
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
Fundație înțelege că omoloaga ei va fi adevărata moștenitoare a viitorului Imperiu promis de Seldon, așa încât se decide să o distrugă, convinsă că poate exista fără ea. Ea dezvoltă o tehnică menită să creeze mari dureri telepaților și ajunge la concluzia că "celălalt capăt al galaxiei" - locul în care Seldon anunțase că amplasase A Doua Fundație - este chiar Terminus, deoarece galaxia e un cerc, iar punctul final al unui cerc este identic cu cel de pornire, adică locul în care se
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
rivala. În sânul Primei Fundații mai planează totuși unele suspiciuni că A Doua Fundație nu a fost distrusă în totalitate. Primarul Fundației, Harla Branno îi trimite pe Golan Trevize și Janov Pelorat în căutarea ei, iar cei doi ajung la concluzia că locația ar fi mitica planetă Pământ, deoarece în baza de date nu există o planetă cu acest nume, deși ea apare în mituri și legende. Între timp, un membru al celei de-A Doua Fundații - Stor Gendibal - descoperă o
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
legende. Între timp, un membru al celei de-A Doua Fundații - Stor Gendibal - descoperă o persoană asupra căreia s-au efectuat ajustări mentale mai delicate decât tot ce reușise să întreprindă organizația sa până atunci, lucru care îl conduce la concluzia că în galaxie opereată o forță de Mentaliști mai puternică decât însuși Catârul. Gendibal pornește în urmărirea lui Trevize, convins că acesta e capabil să găsească noua organizație, grație abilităților demonstrate în trecut. În final, punând cap la cap mici
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
într-o serie de domenii în care este utilă colectarea și evaluarea ideilor. Tehnica nu dă rezultate în grupurile în care membrii trebuie să interacționeze și să comunice permanent pentru rezolvarea unei sarcini. Un studiu din 1958 a ajuns la concluzia că o persoană care caută singură soluții va prezenta în medie de două ori mai multe idei decât un grup de brainstorming. Și, în plus, ideile acestei persoane singure se pot aplica mai bine în practică. Wolfgang Stroebe de la Universitatea
Brainstorming () [Corola-website/Science/314148_a_315477]
-
mare este că membrii grupului se blochează reciproc. Stroebe crede că aceasta se întâmplă „pentru că la un moment dat, poate lua cuvântul un singur membru al grupului”. Rainer Holm-Hadulla, cercetător în domeniul creativității la Universitatea Heidelberg, a ajuns la următoarea concluzie: „Activitatea de brainstorming prost înțeleasă, fără competență profesională în domeniu, poate bloca creativitatea în loc să o stimuleze”.
Brainstorming () [Corola-website/Science/314148_a_315477]
-
bugetul alocat forțelor armate a fost puternic limitat. În deceniul al treilea au fost alocați doar 1,5 milioane de guldeni pe an pentru cheltuielile cu echipamentele militare. Mai apoi, în 1931 și 1933, comisii special numite au ajuns la concluzia că nu se mai pot face tăieri din bugetul armatei, mai mult chiar, au recomandat creșterea de urgență a cheltuielilor militare. O schimbare în acest domeniu a apărut doar în 1936, când a fost aprobată cheltuirea a 53,4 milioane
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Acest model depășit se afla în serviciul armatei olandeze pentru de mai mult de 40 de ani, dar nu fuseseră găsiți bani pentru înlocuirea lui. Fiecare regiment de infanterie era dotat cu șase mortiere de 80 mm. Se poate trage concluzia că infanteriei olandeze îi lipsea puterea de foc necesare armatelor moderne ale epocii. În ciuda firma Philips, unul dintre cei mai importanți producători europeni de echipament radio, își avea sediul în Olanda, armata olandeză folosea încă pentru comunicații telefoanele cu fir
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
colonelul Cuno Eduard Willem tot Voorst, prin care era înștiințat că germanii au cerut capitularea imediată a orașului. Germanii lansaseră manifeste deasupra orașului prin care anunțau că doar capitularea necondiționată „va scuti [orașul] de soarta Varșoviei”. Winkelman a ajuns la concluzia că germanii aveau intenția să transforme în ruine orice oraș care ar fi continuat rezistența. Date fiind mandatul acordat de executivul olandez pentru evitarea oricărei suferințe inutile și situația fără ieșire a forțelor terestre pe care le comanda, el a
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
în dimineața zilei de 14 mai, iar câteva vase mai mici au fost sabordate. "HNLMS Johan Maurits van Nassau" a fost scufundat de bombardierele germane în timp ce traversa Canalul Mânecii. Comandantul principalului port olandez, Den Helder, contraamiralul Hoyte Jolles, a ajuns la concluzia că baza militară pe care o comandă, care avea o garnizoană de 10.000 de oameni, propria forță aeriană și cu fortificații terestre puternice, trebuie să continue rezistența. Winkelman l-a convins cu mare dificultate să se supună ordinului de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
în timpul luptelor pentru apărarea Bergen-op-Zoom. Moralul trupelor care apărau Poziția Bath, deja zdruncinat de poveștile militarilor olandezi care se retrăgeau în grabă spre vest, a fost puternic subminat de veștile despre capitularea lui Winkelman. Mulți soldați olandezi au ajuns la concluzia că nu mai avea niciun rost ca provincia Zealand să mai fie apărată. Un prim bombardament de artilerie german din dimineața zilei de 14 mai i-a făcut kept resisting as the last remaining province. A first preparatory artillery bombardment
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
pe calea aerului. La început s-a considerat că este imposibilă parașutarea proviziilor deasupra junglei. Situațiile de urgența apărute în timpul ofensivei au dovedit că aprovizionarea pe calea aerului a trupelor din junglă este posibilă. Unii istorici militari au ajuns la concluzia că japonezii din Burma au decis să treacă la operațiuni ofensive, în loc să se limiteze la apărare, ca urmare a atacului chindiților. Indiferent care a fost motivul pentru care japonezii au hotărât să treacă la ofensivă, aceasta s-a dovedit o
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
ardelenească, în speță sălăjeană a Mioriței. Datorită lipsei de argumente a lui L. Ghergariu, A. Fochi conchide: „Este evident aici vorba de o exagerare, a cărei origine o găsim în patriotismul local al culegătorului”. Adrian Fochi (1964), în capitolul rezervat concluziilor, pledează cu convingere pentru cauza variantelor transilvănene. Deoarece afirmațiile sale aveau greutatea și autoritatea dată de cercetarea a 930 de texte (cuprinse în prima antologie națională), teoria sa a bulversat întregul sistem de analize efectuate până atunci: „Credem că prima
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
aibă o vechime apreciabilă. Cu toate acestea nu au lipsit teoriile care plasează momentul genezei în istoria recentă a poporului român, iar cele mai pertinente argumente se opresc la perioada medievală. Utilizând "metoda lingvistică", Duiliu Zamfirescu(1909) a ajuns la concluzia că balada este relativ modernă. Concluzia este justă raportată la textul analizat - "varianta Alecsandri". Și asta deoarece Miorița, ca de altfel toate creațiile folclorice, este prin excelență un produs viu, dinamic, supus permanent ameliorărilor lingvistice conceptuale și culturale din partea fiecărei
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
acestea nu au lipsit teoriile care plasează momentul genezei în istoria recentă a poporului român, iar cele mai pertinente argumente se opresc la perioada medievală. Utilizând "metoda lingvistică", Duiliu Zamfirescu(1909) a ajuns la concluzia că balada este relativ modernă. Concluzia este justă raportată la textul analizat - "varianta Alecsandri". Și asta deoarece Miorița, ca de altfel toate creațiile folclorice, este prin excelență un produs viu, dinamic, supus permanent ameliorărilor lingvistice conceptuale și culturale din partea fiecărei generații, în mod succesiv. Stăruința lui
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
zămislirea Mioriței. După o jumătate de veac de cercetare a motivului mioritic în spațiul tradițional al performării, după repetate anchete și interviuri luate diverșilor interpreți și rapsozilor, Ion Diaconu ajunge (spre începutul deceniului opt al veacului al XX-lea) la concluzia că „motivul poetic popular” mioritic a fost plăsmuit artistic „timp de cel puțin patru secole prin geniul nostru popular configurativ...”. Doi iluștri exegeți ne propun să acordăm o atenție sporită secolului al XV-lea, dar de pe poziții diametral opuse. Alexandru
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
momente distincte (nașterea "versiunii colind a Mioriței", respectiv a transformării colindului în baladă), este Adrian Fochi(1964). Analizând toate elementele specifice variantelor tip baladă (transhumanța, posibilele conflicte economice, contaminările cu teme și motive folclorice învechite etc.), Adrian Fochi formulează o concluzie pertinentă: „Materialul moldo-muntean ne îndreaptă atenția spre relațiile economice tipice pentru feudalismul dezvoltat”. Analiza comparată a variantelor mioritice românești cu cele semnalate la aromâni l-au îndreptățit pe Dumitru Caracostea ("1927") să afirme că această creație ar data din vremea
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
al pașoptiștilor și unioniștilor români refugiați la Paris care, se știe, a realizat prima traducere într-o limbă străină a Mioriței. Acesta remarcă și acuză, totodată, o prea ușoară resemnare a ciobanului în fața morții. Dar ceea ce avea să contrarieze sunt concluziile lui J. Michelet: „Mai este însă în ea, din nefericire, o trăsătură națională: resemnarea prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea; nu se încruntă către ea; el o primește, se însoară cu această «crăiasă», a lumii mireasă și mistuie
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
că au să-l omoare baciul Ungurean și cu cel Vrâncean și, în loc să pună mâna pe bâtă și să se apere, pune mâinile pe piept și face poezii! Contemplativitatea și forța, forța mai cu seamă, nu îngăduie o asemenea purtare”. Concluziile lui nu impun o nouă interpretare, ci se reduc la o sentință severă: „Miorița lui Alecsandri, ca născocire populară, este o imposibilitate!”. Th. D. Speranția (1915) optează pentru filiera mitică; pentru a fi sigur de succesul demersului său și de
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
evidente: izolarea testamentului, minimalizarea „cadrului epic inițial”, preluarea tezei Mușlea - Brăiloiu, ritul morții nelumiților. A. Fochi respinge tezele creștin-ortodoxe în favoarea caracterului profund laic al baladei și a tendințelor antiecleziastice. Alegoria morții devine un simplu ritual al consacrării nupțiale post-mortem. În concluzie, în Miorița asistăm la o tradițională nuntă postumă a tinerilor morți celibatari. Pentru A. Fochi, în textul mioritic moartea „reprezintă o întrerupere violentă și absurdă a vieții unui tânăr nelumit” și această violență (rod al conflictului economic) scoate Miorița de sub
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
geniu atât de puternic ca să compun o "Mioriță", un "Toma Alimoș", un "Mihu Copilu", etc., m-aș fi simțit mândru că aș fi fost destul de egoist ca să le public pe numele meu”. S-a ajuns în cele din urmă la concluzia că viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (V.Alecsandri) - „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
cabiric. În anul 1924, Dumitru Caracostea (1879-1964) publică, în Convorbiri literare, cea de-a doua parte a studiului "Miorița în Moldova, Muntenia și Oltenia. Obiecțiile d-lui Densușianu. Totalizări", după ce, în 1915, publicase, în aceeași revistă, o lucrare ale cărei concluzii erau amendate de caracterul regional al cercetării („Miorița în Moldova”). Din scrierile lui D. Caracostea răzbate prima sinteză ca urmare a cercetării motivului mioritic în largi spații geografice. Astfel, el redactează o schiță genetică a Mioriței, în patru faze: cântec
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
transilvan, episodul oii năzdrăvane, respectiv episodul maicii bătrâne și alegoria morții. Tot el este cel care utilizează pentru prima dată termenul de testament al ciobanului. În linii mari, această teorie își va dovedi valabilitatea în timp, fapt confirmat și de concluziile fochiene. O lucrare cu caracter monografic avea să apară în 1922-1923 sub semnătura lui Ovid Densușianu (1873-1938) - "Viața păstorească în poezia noastră populară", care reinterpretează întreg scenariul mioritic dintr-o perspectivă etnografică specific pastorală, punând accentul pe rivalitatea economică dintre
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
A. Fochi revine cu un compendium - "Miorița, texte poetice alese" (Editura Minerva, colecția "Meșterul Manole", București, 1980) - unde schițează un bilanț a ceea ce știm despre Miorița „la modul absolut sigur”, dar și a ceea ce „nu vom ști niciodată”. Reia principalele concluzii din ediția 1964 și alcătuiește o antologie de 92 de texte provenind din Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat și Transilvania, fără a se raporta la un etalon tipologic. În această formulă, lucrarea a devenit accesibilă unui segment larg de cititori
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]