79,616 matches
-
Este o condiție pe deplin acceptată faptul că imaginea unei țări asigură un climat internațional mai mult sau mai puțin favorabil acelui stat în competiția intereselor internaționale, în funcție de cum națiunea respectivă știe să-și construiască prezența culturală, într-un sens foarte larg al acestui termen. Putem observa, în ultima vreme, eforturile unor state, care ocupă poziții relativ marginale în conștiința publică europeană, de a se impune, de a se face cât mai cunoscute. Spre exemplu
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
care musulmanii trebuie să „preia controlul asupra tradițiilor și culturii” țărilor în care trăiesc. Pe scurt, ideologul de frunte al organizației „Frăția Musulmană”, Yusuf al-Qaradawi, îi îndeamnă pe adepți, în lucrarea „Priorities of the Islamic Movement in the Coming Phase”: „Construiți-vă propria societate în interiorul societății mai largi”. Violență și victime colaterale În Europa trăiesc între 2.500 și 5.000 de musulmani radicalizați, arată „Europol”. Cum reușesc aceștia să provoace atât de mult rău și societăților europene și comunităților de
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
Agenția pentru Informații și Securitate”). Documentul, citat de mass-media, releva la momentul respectiv că mediile politice musulmane sunt „infiltrate de activiști wahabiți”. Nu este de mirare că europenii, care au oferit musulmanilor toate drepturile, de la amintita libertate de a-și construi moschei până la aceea de a accede în funcții publice, au răspuns de multe ori cu tensiuni, uitându-i pe milioanele de musulmani onești în fața agresiunii brute a câtorva radicali. Germania a fost nu demult teatrul unor manifestații anti-Islam, ca și
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
în relații internaționale, în lucrarea „Turkey’s Islamist Danger” („Pericolul Islamismului turc”). Este adevărat că unele dintre măsurile luate de autoritățile de la Ankara par să îndrepte țara mai degrabă spre orient și trecut: Guvernul și-a anunțat intenția de a construi câte o moschee în fiecare universitate de stat, „relansând procesul de islamizare cultivat de actualul regim”, notează „AFP”. Iar politica președintelui Recep Tayyip Erdogan include sporirea măsurilor ce restrâng consumul de tutun și alcool, autorizarea portului vălului islamic de către funcționare
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
domenii care nu includ asta, precum educația, toți studenții pot fi motivați”, explică tânărul profesor metoda de predare care i-a adus notorietatea. Bruxelles-ul... românesc Există în Belgia români performanți care vorbesc în numele celor mai mari organizații ale lumii, construiesc sedii pentru cele mai puternice instituții ale Europei și creează colțuri de tradiție românească la mii de kilometri distanță de țara natală. Prezentăm câțiva dintre românii care ne fac cinste în Belgia. A plecat din România în urmă cu aproape
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
și nenumarate cursuri de specializare. Primele lucruri pe care le-a făcut după sosirea în Belgia au fost cursurile de limbă și găsirea unui job. Au urmat specializări în inginerie și construcții, apoi ani mulți și grei de muncă. Acum construiește sedii pentru cele mai importante instituții europene. Este director general la „GEBOBAT”, o firmă de consultanță în domeniul construcților civile. Pentru că-i respectă profesionalismul, „Hewlett-Packard, „Honeywell sau „RTL Television&Radio” l-au ales când și-au făcut sedii la Bruxelles
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
Honeywell sau „RTL Television&Radio” l-au ales când și-au făcut sedii la Bruxelles. Copii săi știu despre România că este țara părinților și bunicilor lor.În alt colț al Bruxelles-ului, Carmen Pop, o româncă din Baia Mare, a construit un colț de Maramureș printre străini. Produsele exclusiv românești au atras clienții care vin ca acasă în restaurantul ardelenesc „Restauration Roumaine”, al cărui patroană este. „Nu cred pe nimeni care spune că nu îi este dor de țară. Și noi
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
și integrității acestuia. Nici nu ar putea figura, deoarece acest lucru ar presupune acceptarea unor priorități care nu par a fi ca atare. Cartea românească și cititorii săi reprezintă osatura identității și unității naționale a românilor, fapt pe care se construiește statul român. Comerțul, industria, agricultura și orice activitate de acest gen nu au identitate. Până și învățământul nu are identitate decât într-o foarte mică măsură, o măsură care devine minusculă odată cu retragerea din primul plan al istoriei și limbii
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
care se confruntă UE, canalele diplomatice au fost folosite în cancelariile europene și ale SUA pentru a izola și submina opoziția locală macedoneană. Din păcate pentru unitatea regională, acest „model” poate fi extrapolat, întrucât se constată că fiecare și-a construit o diplomație proprie. Ne putem referi, în acest sens, și la „jocul“ Turciei, care, mizând pe prestația de excepție a fostului premier A. Davutoglu, a reușit să convingă principalii lideri de la Bruxelles că fără Ankara, Europa nu are soluție la
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
regelui Greciei un memoriu prin care cere „restaurarea“ Jocurilor Olimpice - „această serbare patruanuală a Olimpiilor, după obiceiurile strămoșești”. În acest scop, el a donat 600.000 de franci. Din acești bani a fost creată, la Atena, „Fundația Olympicelor” și s-au construit mai multe clădiri, cea mai importantă fiind Zappeionui. Aici s-a desfășurat concursul de scrimă la prima ediție, în 1896, a Jocurilor Olimpice moderne. Dar ideea reluării Olimpiadelor (până la scrisoarea către regele Greciei) a fost lansată de Zappa încă din anul
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
Întâia destinație a fostelor fabrici falimentare, lăsate în paragină sau abandonate după 1989, au fost mall-urile. Peste 60 de megacentre cu activități comerciale au fost construite în orașele mari și medii ale țării, având spații care însumează peste trei milioane de metri pătrați. Sunt reprezentative proiectele de anvergură finalizate sau aflate în diferite faze de execuție în locul întreprinderilor care au funcționat în anii economiei etatiste, precum
Conversia mall-urilor în fabrici by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296334_a_297663]
-
făcut ca sute de băcănii să fie închise din lipsă de clienți. În acest mod, afacerile s-au oprit, iar negustorii au rămas fără obiectul muncii. Un studiu realizat de revista „Capital” arată că există multe exemple de mall-uri construite în apropierea centrelor urbane, a căror destinație inițială a fost schimbată sau urmează să fie modificată din cauza performanțelor economice foarte slabe. Este cazul mall-ului de la Arad, unde germanii de la grupul „Leoni” au deschis o fabrică la „Armonia”. În aproape
Conversia mall-urilor în fabrici by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296334_a_297663]
-
conflictelor de toate felurile - etnice, statale, religioase, politice, sociale, militare etc - aceste limite sunt întotdeauna păzite cu armata și arată că țările care le-au ridicat nu admit „intruși” pe teritoriile lor.În luna august a.c., Estonia anunța că va construi un gard la granița cu Rusia, începând din 2018, „pentru a-și întări securitatea și pentru a proteja zona Schengen”. Gardul va avea o lungime de 110 kilometri și o înălțime de 2,5 metri și va fi din sârmă
Ziduri între ţări by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296339_a_297668]
-
marcat cu tranșee și minat, care desparte țara „de atacurile trupelor separatiste din Sahara de Vest”, notează „The Washington Post”.Înaintând spre est, se remarcă gardul de sârmă dintre Georgia și Osetia de Sud, pe care trupele rusești l-au construit în anul 2013 pentru a marca „independența” celei de-a doua. Și Fâșia Gaza este încadrată de ziduri, și dinspre Israel, și dinspre Egipt. În primul caz, se poate trece doar printr-o barieră existentă din 1994. În cazul gardului
Ziduri între ţări by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296339_a_297668]
-
zidul de sârmă ghimpată dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord, existent de circa 60 de ani și care este considerat „ultima frontieră a războiului rece”, dat fiind faptul că simbolizează separarea clară dintre două ideologii opuse.Peste ocean, Statele Unite ale Americii au construit din 2006 încoace un zid care separă țara de Mexic, după nenumărate episoade de violențe, criminalitate, trafic de droguri și imigrație ilegală. De remarcat este faptul că în anul 2010, președintele Barrack Obama a suspendat o parte din proiect, pentru ca
Ziduri între ţări by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296339_a_297668]
-
anii 2000 afluxul record de imigranți din țara vecină. Considerat „o ofensă la adresa drepturilor omului”, acest element de separare se întinde pe sute de km. și este păzit cu armata. „De la căderea Zidului Berlinului, 40 de state ale lumii au construit ziduri împotriva a 64 dintre vecinele lor” („The Economist”)
Ziduri între ţări by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296339_a_297668]
-
venituri reduse și antrenând apariția a numeroase întreprinderi mici și mijlocii la nivel național. Dintre programele de investiții derulate de Grup, cu o valoare de peste 1,1 miliarde lei, se remarcă proiectele comerciale, rezidențiale, industriale și turistice, cu o suprafață construită de mai bine de 280.000 metri pătrați, realizate din venituri proprii sau prin contractarea de credite bancare.Rezultatele înregistrate de companie i-au adus o largă apreciere în țară și străinătate. Printre prestigioasele Premii și distincții primite de-a
„Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească () [Corola-website/Journalistic/296353_a_297682]
-
de cea mai mare importanță, nucleu al libertăților comunitare, care este Curtea Drepturilor Omului. Un alt exemplu de componentă majoră a ceea ce avea să devină blocul comunitar era nucleul de înalte principii umane pe care se bazează UE dintotdeauna: „Să construim o Europă al cărei fundament moral să fie respectul și recunoașterea acordate întregii umanități. Sperăm să se formeze un Consiliu al Europei care să reunească guvernele și popoarele cât mai multora dintre țările europene care acceptă libertățile democratice și voința
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
actor global premierul britanic s-a dovedit un mare vizionar. În cadrul primului Consiliu European de la Strasbourg, din 1949, Churchill afirma că „suntem reuniți aici nu ca reprezentanți ai câtorva state sau ai unor partide politice diferite, ci ca europeni care construiesc pentru viitor, mână în mână, umăr la umăr dacă este nevoie, pentru a restaura gloria Europei”. În acest context, propunea chiar crearea unei Armate a Europei unite - și o dată mai mult se poate constata câtă dreptate avea marele om de
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
își părăsește țara pentru a se stabili într-o alta. Face acest lucru de bunăvoie, din considerente care nu sunt constrângătoare, cum ar fi rațiuni economice, căutarea unei vieți mai prospere, condiții de educație superioare sau șanse sporite la a construi un viitor mai bun pentru el și familia sa. Migranții pot decide oricând să se întoarcă în propriile țări și, atât timp cât sunt în statul în care au migrat, se supun legislației interne a acestuia. Mai exact, pot avea nevoie de
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
s-a procedat la o direcționare a energiilor naționaliste către un alt obiectiv - românii din Peninsula Balcanică. Acest Tratat este la originea campaniei culturale oficiale de resuscitare a conștiinței naționale a populațiilor românofone din Grecia, Albania și Bulgaria. S-au construit școli, s-au trimis profesori, misiuni culturale și religioase, s-au tipărit cărți și s-au organizat manifestări de stradă și campanii de presă. Problema Transilvaniei trebuia ocultată în opinia publică. Desigur, nu s-a reușit, ea era prea evidentă
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
proveniență din România. Prof. dr. Ana Aslan continuă să fie ambasadorul „Gerovital” și „Aslavital”, atât pe piața internă, cât și internațională, având aceeași siglă . Pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel scrie „Made în Reșița-România”, simbolul Parisului fiind construit de Gustave Eiffel după o tehnologie inventată de inginerul român Gheorghe Pănculescu. Evident, lista poate continua cu zeci de exemple. Întrebarea este dacă „Made în România” este cu adevărat un obiectiv național...O economie de branduri care să dea identitate
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
la un efort semnificativ de atenuare a inegalităților, cel puțin în interiorul societăților democratice, dar, odată cu dispariția amenințării comuniste, nu doar politica externă, ci și cea internă s-a relaxat și acum amenință energic sistemul de beneficii sociale pe care îl construise capitalismul „cu față umană” după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Noi unde ne aflăm? În ultimul mandat al lui Traian Băsescu, societatea românească s-a confruntat explicit cu alternativa între o dreaptă radicală, practicând și teoretizând darwinismul social
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
privind minoritatea croată din Serbia. Bosnia și Herțegovina are o serie de dificultăți create de disputele interne dintre sârbi și bosniaci, dar și de problemele cu organismul Înaltului Reprezentant de la Sarajevo. Turcia, după puciul nereușit din iulie a.c., și-a construit o altă poziție privind aderarea, considerând că este nedreptățită și așteaptă timpul când UE o va invita în marea familie europeană. Am prezentat succint situația țărilor din Balcani care doresc integrarea la UE, cu sublinierea că de ambele părți sunt
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
de fosta URSS și proclamarea independenței (august 1991), balanța opțiunilor vizând dezvoltarea viitoare a Republicii Moldova era înclinată preponderent spre integrarea eurasiatică. Abia din 2007 orientarea pro-europeană a devenit prevalentă, ceea ce a și permis formarea unor noi majorități parlamentare care au construit pas cu pas drumul spre Europa al tânărului stat moldovean. Un drum presărat cu multe provocări și obstacole, reprezentate atât de necontenitele rivalități politice interne, cât și de numeroase presiuni și imixtiuni externe, cu deosebire de ordin economic, despre care
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]