79,860 matches
-
voluntarilor, atât a celor veniți din prizonierat cât și a celor din România. Deși structurat inițial pe schema unei divizii de infanterie, în structura sa au intrat până la urmă 3 regimente. Inițial rolul său în acțiune s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă după Defecțiunea Rusă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței acesteia. Succesiv defecțiunii ruse și înainte de ieșirea forțată a României
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
soldați și 1816 ofițeri ardeleni și bucovineni mobilizați din prizonieratul rusesc și din rândul refugiaților de peste munți. Toți aceștia ar fi urmat să fie grupați în rândul Corpului cu baza la Hârlău. Voluntarii "Corpului" de la Hârlău au primit - printre altele, misiunea de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari alături de efective de grăniceri - constituind cu totul o forță de 4 batalioane, au
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
guvernării Averescu, a existat o încercare de a transfera pe Frontul de Vest întreg "Corpul de Voluntari Ardeleni", format la acea vreme din 12.000 de soldați și cantonat la Hârlău. Aprobarea inițială a fost dată de generalul Averescu și Misiunea Militară Franceză s-a angajat să suporte cheltuielile, urmând ca întreg Corpul să străbată cum va putea, Rusia. Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
formare din Franța și Italia. Doar 17 voluntari din totalul transilvănenilor care își exprimaseră inițial intenția de a lupta în Franța, au acceptat înrolarea în Legiunea străină. Aceștia s-au îmbarcat pe nava Huntsend, care a repatriat ultimii membrii ai Misiunii Franceze. Din cei aproximativ 20.000 de transilvăneni aflați în martie 1918 în Regat și care trebuiau demobilizați, peste 10.000 erau cei proveniți din prizonieratul rusesc, marea lor majoritate fiind țărani. Serviciul central al "Corpului Voluntarilor" înființat la 28
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
este Asociația Europeană a Internet Exchange-urilor, al cărei scop este dezvoltarea și dezvoltarea relațiilor în cadrul comunității IXP prin coordonarea elaborării de standarde tehnice, dezvoltarea de proceduri, publicarea de statistici și alte informații utile. Misiunea organizației este promovarea unui schimb de idei și experiențe prin intermediul organizării de forumuri, întâlniri, liste de discuții pe e-mail și resurse online. face parte din Federația Mondială a Internet Exchange-urilor, IX-F, alături de APIX (Asia Pacific Internet Exchange Association), LAC-IX (Asociatión
Euro-IX () [Corola-website/Science/337239_a_338568]
-
II-a, cu trei fotografii de Constantin Cojocaru, Editura Eikon, 2013. A tradus din limba franceză lucrarea Maramureșul, de Alexandru Filipașcu, Editura Echim, 2002. A îngrijit (alături de Adrian Michiduță) edițiile critice:Mircea Florian, Filosofia Renașterii, Editura Grinta, 2003. Ion Petrovici, Misiunea filosofului, Editura Grinta, 2004.
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
a reluat operațiunile de evacuare. După ce a reușit să îi îmbarce pe toți militarii din port, căpitanul a raportat că mai erau încă soldați britanici care se retrăgerau luptând spre chei. Pentru evacuarea acestora din urmă a fost trimis în misiune distrugătorul 'Vimiera". Acesta a intrat în port în jurul orei 01:30. Cum pe chei nu se vedea nici un om, căpitanul a lansat apeluri prin intermediul unui megafon. Din diferite ascunzători au ieșit soldații britanici, care au fost înghesuiți în toate spațiile
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
intrat în port în jurul orei 01:30. Cum pe chei nu se vedea nici un om, căpitanul a lansat apeluri prin intermediul unui megafon. Din diferite ascunzători au ieșit soldații britanici, care au fost înghesuiți în toate spațiile disponibile. În cadrul acestei ultime misiuni, "Vimiera" a reușit să transporte la [[Dover]] în jur de 1.400 de oameni. aproximativ 300 de galezi au rămas pe continent. Aceștia au crezut în mod eronat că evacuarea s-a încheiat și au încercat să străpungă liniile germane
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Comandamentul III Teritorial a fost o structură militară de tip teritorial cu misiuni de asigurare a mobilizării și de generare a forțelor de rezervă pentru unitățile din compunerea Corpului III Armata. Comandamentul avea în subordine cercurile de recrutare: Ploiești, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Tecuci, Galați și Bârlad. La mobilizare și pe toată
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
mai multe case becurile se aprind și se sting. Începe o revoltă în care toată lumea suspectează pe toată lumea că este de pe altă planetă, se aud focuri de armă. Episodul se încheie cu doi extratereștri care urmăresc revolta. Aceștia consideră că misiunea a fost un succes și că omenirea va fi distrusă prin alte operațiuni asemănătoare și planifică următoarea lor țintă. Extratereștrii poartă uniformele care apar în filmul SF din 1956 "Planeta interzisă" ("Forbidden Planet"). O reface a episodului a fost realizată
The Monsters Are Due on Maple Street () [Corola-website/Science/337318_a_338647]
-
Imperiului Otoman, Rusia întreprindea către anul 1827 măsuri energice pentru a declanșa războiul și a-și asigura victoria în acest diferend. În acest scop, la începutul aceluiași an generalul Kiselev îl trimite în Principatele Române pe colonelul Ivan Liprandi cu misiunea de a spiona și a colecta informații utile despre forțele inamice. Acesta, la rîndul său, a reușit să organizeze o rețea bine organizată de spioni care au informat armata rusă despre efectivul și dislocarea trupelor turcești, despre situația din ambele
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
două mitralier Maxim de 6,5 mm. La declararea mobilizării din 1916, monitoru Brătianu era comandat de căpitan-comandorul, "Dumitru Lupașcu", având ca secund pe căpitanul "Gheorghe Lazu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, flotila de monitoare a executat misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei monitoarele au executat misiuni de apărare a Deltei Dunării.
Ion C. Brătianu (monitor) () [Corola-website/Science/337382_a_338711]
-
Gheorghe Lazu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, flotila de monitoare a executat misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei monitoarele au executat misiuni de apărare a Deltei Dunării.
Ion C. Brătianu (monitor) () [Corola-website/Science/337382_a_338711]
-
5 mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Căpitan Mihail Romano era comandată de locotenentul "Romulus Ștefănescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării.
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]
-
României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării.
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]
-
mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Maior Nicolae Grigore Ioan era comandată de căpitanul "Constantin Dumitrescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării.
Maior Nicolae Grigore Ioan (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337385_a_338714]
-
României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării.
Maior Nicolae Grigore Ioan (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337385_a_338714]
-
Penitenciarul Spital Târgu Ocna (denumirea veche: Castelul Arestaților Ocnelor) este o instituție aflată în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor a cărui misiune este de tratare a tuberculozei pulmonare și bolilor cronice; recuperare psiho-socială, formarea și dezvoltarea unor abilități sociale, care să permită însușirea unui comportament responsabil pentru reintegrarea în societate. Penitenciarul este destinat recuperării medicale și psihosociale a persoanelor private de libertate
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
(sau Misiunea Militară Română din Extremul Orient) a reprezentat o comisie mandatată de către Guvernul României în ianuarie 1920, pentru a urgenta repatrierea din Siberia a prizonierilor de război de origine română din fosta Armată Austro-Ungară, printr-o rută cu punctul de pornire
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
cu scopul de li se facilita luările de contact pe cale ierarhică, cu reprezentanții din Siberia ai Puterilor Aliate. Cei 2 ofițeri și-au început activitatea pe plan local în prima jumătate a lunii aprilie 1920 - legați fiind de aceea a Misiunii Militare Franceze din Siberia. Comisia a preluat întreaga răspundere a contingentului de voluntari români înrolați în "Legiunii de Vânători Ardeleni și Bucovineni", precum și pe cea a celorlalți prizonieri supuși români. Demersurile celor 2 ofițeri precum și munca de organizare dusă de
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
plecarea restului de prizonieri, conversia în devize a materialelor de război comandate de Regatul României - care fuseseră blocate la Vladivostok din cauza izbucnirii Revoluției Ruse, precum și acordatarea de asistență materială unor deportați ori coloniști basarabeni din Extremul Orient. După încheierea activitatății Misiunii Militare Franceză din Siberia la sfârșitul lunii august 1920, cei 2 ofițeri au mai rămas încă un timp pe lângă consulul francez, spre a lichida ultimele chestiuni. În luna martie 1919 se mai aflau în arealul siberian - incluzându-i și pe
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
În luna martie 1919 se mai aflau în arealul siberian - incluzându-i și pe cei înrolați în "Legiunea de Vânători Ardeleni și Bucovineni", între 10.000 - până la 15.000 de prizonieri de origine română. Această cifră varia în funcție de estimarea conducătorului Misiunii Militare Franceze în Siberia a Consiliului Suprem Aliat - generalul Maurice Janin sau de cea a "Comitetului Național Român" din Siberia - coroborată cu alte informații. Însărcinat ca efect al negocierilor duse în timpul Conferinței de Pace de la Paris cu organizarea, coordonarea și
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
Filippi, șeful Comisiei Militare Italiene din Siberia și cu atașatul naval englez - amiralul Lay. În luările sale de cuvânt, conducătorul Comisiei - Victor Cădere, a solicitat intervenția oficialităților japoneze și engleze pe lângă reprezentanții acestora din zonă, spre a i se facilita misiunea. Este de menționat că la momentul tranzitării Japoniei de către cei doi, doctorii Nicolae Nedelcu și Simion Gocan - membri ai conducerii Comitetului Național Român din Siberia - desemnați inițial de către Vaida Voevod ca prima „misiune oficială română în Siberia”, părăsiseră deja Rusia
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
din zonă, spre a i se facilita misiunea. Este de menționat că la momentul tranzitării Japoniei de către cei doi, doctorii Nicolae Nedelcu și Simion Gocan - membri ai conducerii Comitetului Național Român din Siberia - desemnați inițial de către Vaida Voevod ca prima „misiune oficială română în Siberia”, părăsiseră deja Rusia cu ultimul vas al contingentului italian. Raul Alevra la ordinul lui Cădere, s-a îmbarcat pe vaporul „Hozan Maru” din portul Tsuruga în data de 27 martie 1920, ajungând la Vladivostok la începutul
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
Alevra la ordinul lui Cădere, s-a îmbarcat pe vaporul „Hozan Maru” din portul Tsuruga în data de 27 martie 1920, ajungând la Vladivostok la începutul lunii aprilie. Aici s-a prezentat comandantul bazei militare - generalul Lavergné și a început misiunea de informare în ceea ce privește situația reală a trupelor și prizonierilor români și în ceea ce privește măsurile luate pentru concentrarea și aprovizionarea acestora, pe plan local. După ce Cădere l-a informat pe comandantul Forței Aliate din Siberia - generalul francez Janin despre venirea sa, pe
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]