80,833 matches
-
pierdut caracterul de imagini, păstrând totuși principiile de bază ale scrierii: grecii au numit noua scriere "„hieratică”", iar în momentul final al evoluției sale se folosea doar în textele religioase. De-a lungul întregii civilizații faraonice, cele două forme de scriere (hieroglifică și hieratică) coexistă, fiind folosit ca suport diferite materiale: piatră pe care scribii-dăltuitori scluptau inscripții oficiale, fragmente de ceramică sau calcar (ostraca) folosite pentru notări scurte cu penelul, tăblițe din lemn, uneori acoperite cu un strat de ceară, folosite
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
uneori acoperite cu un strat de ceară, folosite de obicei pentru exercițiile din școli. În hieratică se foloseau și fâșii din in folosite de obicei la îmbălsămarea mumiilor. Nu a existat niciun obiect sacru sau profan care să nu conțină scriere, există statui acoperite complet de inscripții. În ultimele secole ale civilizației faraonice, scrierea hieratică a fost înlocuită cu o scriere mult mai rapidă, cursivă, numită "„demotică”". Aceasta era folosită doar în documente particulare dar în cele din urmă s-a
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
școli. În hieratică se foloseau și fâșii din in folosite de obicei la îmbălsămarea mumiilor. Nu a existat niciun obiect sacru sau profan care să nu conțină scriere, există statui acoperite complet de inscripții. În ultimele secole ale civilizației faraonice, scrierea hieratică a fost înlocuită cu o scriere mult mai rapidă, cursivă, numită "„demotică”". Aceasta era folosită doar în documente particulare dar în cele din urmă s-a impus în scrierea oficială și în toate domeniile vieții civile, fiind forma obișnuită
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
din in folosite de obicei la îmbălsămarea mumiilor. Nu a existat niciun obiect sacru sau profan care să nu conțină scriere, există statui acoperite complet de inscripții. În ultimele secole ale civilizației faraonice, scrierea hieratică a fost înlocuită cu o scriere mult mai rapidă, cursivă, numită "„demotică”". Aceasta era folosită doar în documente particulare dar în cele din urmă s-a impus în scrierea oficială și în toate domeniile vieții civile, fiind forma obișnuită de scriere în perioada ptolemaică și romană
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
acoperite complet de inscripții. În ultimele secole ale civilizației faraonice, scrierea hieratică a fost înlocuită cu o scriere mult mai rapidă, cursivă, numită "„demotică”". Aceasta era folosită doar în documente particulare dar în cele din urmă s-a impus în scrierea oficială și în toate domeniile vieții civile, fiind forma obișnuită de scriere în perioada ptolemaică și romană. Piatra din Rosetta care a fost folosită la descifrarea hieroglifelor conține același text în demotică, hieroglifică și în greacă. Din cauza posibilităților pe care
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
a fost înlocuită cu o scriere mult mai rapidă, cursivă, numită "„demotică”". Aceasta era folosită doar în documente particulare dar în cele din urmă s-a impus în scrierea oficială și în toate domeniile vieții civile, fiind forma obișnuită de scriere în perioada ptolemaică și romană. Piatra din Rosetta care a fost folosită la descifrarea hieroglifelor conține același text în demotică, hieroglifică și în greacă. Din cauza posibilităților pe care le oferea papirusul, plantă care creștea din belșug în mlaștinile Nilului, egiptenii
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
oferea papirusul, plantă care creștea din belșug în mlaștinile Nilului, egiptenii nu au fost nevoiți să realizeze o schematizare mai accentuată a hieroglifelor așa cum s-a întâmplat cu cuneiformele mesopotamiene care erau zgâriate pe tăblițele din argilă. Folosirea ușoară a scrierii cu cerneală pe sulurile de papirus a dus la folosirea complicatelor hieroglife pe toată durata civilizației egiptene antice, hieroglife uneori asemănătoare cu benzile desenate din zilele noastre. Plinius cel Bătrân, în opera sa "Naturalis Historia", a descris prelucrarea papirusului de către
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
la majoritatea textelor), din ocru (oxid de fier extras din argila din Egipt) se obținea cerneală roșie (folosită la sublinierea și încadrarea unor părți ale textului - din latinescul "ruber" „roșu” derivă termenul modern "rubrică") În zona mediteraneană evoluția formelor de scriere a atins punctul final prin apariția unui sistem alfabetic: adică un sistem care conține o listă de 20-30 de litere care indică cele mai simple sunete în care se poate descompune o limbă și care permit scrierea acestei limbi. După cum
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
evoluția formelor de scriere a atins punctul final prin apariția unui sistem alfabetic: adică un sistem care conține o listă de 20-30 de litere care indică cele mai simple sunete în care se poate descompune o limbă și care permit scrierea acestei limbi. După cum reiese din informațiile de mai sus, omul a început să scrie prin metodele cele mai complicate (pictografic, silabic, ideografic) și, prin încercări succesive, a ajuns să inventeze cel mai simplu sistem - cel alfabetic. Nu se cunoaște exact
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
silabic, ideografic) și, prin încercări succesive, a ajuns să inventeze cel mai simplu sistem - cel alfabetic. Nu se cunoaște exact cine sunt autorii acestei invenții și nici locul. Sunt cercetători care consideră că primele forme de litere au derivat din scrierea egipteană. Limba egipteană avea semne alfabetice dar egiptenii nu au realizat niciodată importanța lor, altfel ar fi abandonat de mult sistemul hieroglific folosit de-a lungul întregii civilizații faraonice. Alți cercetători au considerat ca fiind încercări de alfabetizare inscripțiile nedescifrate
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
mileniului al II-lea î.Hr. în regiunea siriano-palestiniană sunt prezente două forme de alfabet: cel cuneiform din Ugarit și cel linear fenician. În anii 1920, la Ugarit, Siria, s-au găsit numeroase tăblițe de argilă, unele cu o formă de scriere cuneiformă cunoscută, altele cu o scriere diferită de orice formă de scriere cuneiformă, având o structură alfabetică de treizeci de litere. Tăblițele au fost datate ca fiind din secolul al XV-lea î.Hr. sau din 1300 î.Hr.. Alfabetul ugaritic a
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
regiunea siriano-palestiniană sunt prezente două forme de alfabet: cel cuneiform din Ugarit și cel linear fenician. În anii 1920, la Ugarit, Siria, s-au găsit numeroase tăblițe de argilă, unele cu o formă de scriere cuneiformă cunoscută, altele cu o scriere diferită de orice formă de scriere cuneiformă, având o structură alfabetică de treizeci de litere. Tăblițele au fost datate ca fiind din secolul al XV-lea î.Hr. sau din 1300 î.Hr.. Alfabetul ugaritic a fost folosit de limbi foarte diferite
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
de alfabet: cel cuneiform din Ugarit și cel linear fenician. În anii 1920, la Ugarit, Siria, s-au găsit numeroase tăblițe de argilă, unele cu o formă de scriere cuneiformă cunoscută, altele cu o scriere diferită de orice formă de scriere cuneiformă, având o structură alfabetică de treizeci de litere. Tăblițele au fost datate ca fiind din secolul al XV-lea î.Hr. sau din 1300 î.Hr.. Alfabetul ugaritic a fost folosit de limbi foarte diferite, dar distrugerea civilizației ugaritice în secolul
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
ca fiind din secolul al XV-lea î.Hr. sau din 1300 î.Hr.. Alfabetul ugaritic a fost folosit de limbi foarte diferite, dar distrugerea civilizației ugaritice în secolul următor și lipsa argilei în Palestina au dus la dispariția rapidă a acestei scrieri. Alfabetul fenician este un alfabet folosit inițial pentru scrierea limbii feniciene, despre care se crede în general că a dus la apariția altor alfabete folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec și cel chirilic. Cele mai vechi scrieri folosind
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
din 1300 î.Hr.. Alfabetul ugaritic a fost folosit de limbi foarte diferite, dar distrugerea civilizației ugaritice în secolul următor și lipsa argilei în Palestina au dus la dispariția rapidă a acestei scrieri. Alfabetul fenician este un alfabet folosit inițial pentru scrierea limbii feniciene, despre care se crede în general că a dus la apariția altor alfabete folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec și cel chirilic. Cele mai vechi scrieri folosind alfabetul fenician datează aproximativ din anul 1000 î.Hr., în
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
acestei scrieri. Alfabetul fenician este un alfabet folosit inițial pentru scrierea limbii feniciene, despre care se crede în general că a dus la apariția altor alfabete folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec și cel chirilic. Cele mai vechi scrieri folosind alfabetul fenician datează aproximativ din anul 1000 î.Hr., în inscripții găsite în orașele și coloniile feniciene de pe țărmul Mediteranei, ca de exemplu Byblos (azi în Liban) și Cartagina (nordul Africii). Dar cel mai vechi alfabet este cel ugaritic și
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
o tradiție potrivit căreia scrisul a fost introdus în Peninsula Italică din timpurile eroice (în epoca mitică dinaintea istoriei). Deși ideea este fantezistă, s-au găsit totuși în insulele Eolie (sau Lipari) cioburi de ceramică produse local cu semne de scriere miceniană ceea ce dovedește o infiltrație egee în Italia undeva în jurul secolului al XIV-lea î.Hr. Sursele latine (Marcus Tullius Cicero, Titus Livius, Tacit), dar și datele arheologice, confirmă că apariția scrierii alfabetizate a avut loc la sfârșitul secolului al VIII
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
Lipari) cioburi de ceramică produse local cu semne de scriere miceniană ceea ce dovedește o infiltrație egee în Italia undeva în jurul secolului al XIV-lea î.Hr. Sursele latine (Marcus Tullius Cicero, Titus Livius, Tacit), dar și datele arheologice, confirmă că apariția scrierii alfabetizate a avut loc la sfârșitul secolului al VIII-lea î.Hr. - de-a lungul secolului al VII-lea î.Hr.. Din alfabetul calcidezilor care au întemeiat o colonie la Cuma a derivat alfabetul etrusc care a apărut în jurul anului 700 î.Hr.
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
luarea notițelor, pentru socotit sau la școală, se legau des pentru a se obține "diptice" sau "poliptice". Ca și în Grecia, nu se știe când a fost introdus papirusul, dar romanii l-au numit "„volumen”" și-l foloseau des la scrierea cărților, iar în epoca imperială a fost folosit și la nevoi domestice, scrisori, documente legale. Recent, cercetătorii au descoperit inscripții făcute pe carapace de broaște țestoase în China (situl arheologic Jiahu din provincia Henan). Obiectele au fost datate la anul
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
ani mai vechi decât cele din Mesopotamia. Totuși, pentru că descifrarea inscripțiilor încă nu s-a putut realiza, nu se poate stabili dacă ele reprezintă într-adevăr un text sau protoscriere. Ca și în Egipt, în China s-a folosit la scriere penelul și cerneala, fie pe materiale moi (țesături de obicei din mătase) sau uneori pe materiale mai neobișnuite (os, bronz, carapace de broască țestoasă). Primele inscripții cu scriere chineză datează din 1500 î.Hr. și prezintă un sistem de ideograme diferit
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
sau protoscriere. Ca și în Egipt, în China s-a folosit la scriere penelul și cerneala, fie pe materiale moi (țesături de obicei din mătase) sau uneori pe materiale mai neobișnuite (os, bronz, carapace de broască țestoasă). Primele inscripții cu scriere chineză datează din 1500 î.Hr. și prezintă un sistem de ideograme diferit ca grafie de cele din Mesopotamia sau cele din Egipt. În primele stadii ale scrierii chineze au avut loc numeroase schimbări și diferențieri în forma semnelor. Inițial scriitorii
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
pe materiale mai neobișnuite (os, bronz, carapace de broască țestoasă). Primele inscripții cu scriere chineză datează din 1500 î.Hr. și prezintă un sistem de ideograme diferit ca grafie de cele din Mesopotamia sau cele din Egipt. În primele stadii ale scrierii chineze au avut loc numeroase schimbări și diferențieri în forma semnelor. Inițial scriitorii chinezi au încercat să ordoneze și să clasifice cantitatea uriașă de semne, realizând vocabulare și dicționare fonetice, asemănător cu ceea ce au realizat scribii asirieni și babilonieni. Dar
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
au avut loc numeroase schimbări și diferențieri în forma semnelor. Inițial scriitorii chinezi au încercat să ordoneze și să clasifice cantitatea uriașă de semne, realizând vocabulare și dicționare fonetice, asemănător cu ceea ce au realizat scribii asirieni și babilonieni. Dar evoluția scrierii nu a dus la un sistem alfabetizat, posibil din cauza complexității limbajului, iar principiul ideografic a rămas fundamental neschimbat până astăzi. Scrierea ideografică a atins în China funcționalitatea maximă a funcționării sale. Limba vorbită s-a despărțit în mai multe idiomuri
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
uriașă de semne, realizând vocabulare și dicționare fonetice, asemănător cu ceea ce au realizat scribii asirieni și babilonieni. Dar evoluția scrierii nu a dus la un sistem alfabetizat, posibil din cauza complexității limbajului, iar principiul ideografic a rămas fundamental neschimbat până astăzi. Scrierea ideografică a atins în China funcționalitatea maximă a funcționării sale. Limba vorbită s-a despărțit în mai multe idiomuri, ceea ce a dus la fărâmițarea națiunii în popoare diferite care nu puteau comunica între ele în niciun fel. Spre deosebire, limba
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
II-lea î.Hr. se bazează pe săpături majoritar recente. Semnul distinctiv al culturii Indului sunt sigiliile din steatit produse în mari cantități. Inscripțiile de pe acestea nu au fost descifrate nici până astăzi. Documentele scrise (în special aceste sigilii) prezintă o scriere de tip pictografic, foarte stilizată însă, diferită de oricare alta din antichitate. Numărul caracterelor a fost evaluat la cca. 400 și astfel este exclus să fie o scriere alfabetică. În Europa cele mai vechi scrieri par a fi cele de pe
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]