81,230 matches
-
cu un ciclu de 160 de zile. Astronomul italian Angelo Secchi, impresionat de frumusețea stelei, i-a dat, în cursul secolului al XIX-lea numele tradițional pe care-l poartă astăzi: „”. Aparține constelației Câinii de Vânătoare. Pentru a-i înțelege culoarea, trebuie reamintit faptul că stelele masive sunt adesea pe punctul de a muri, iar materiile fuzibile se găsesc la suprafață, apoi sunt ejectate de vântul solar. Culoarea roșie este legată aici de carbonul (sub formă de CO, de cianogen, ...) din
La Superba () [Corola-website/Science/328629_a_329958]
-
care-l poartă astăzi: „”. Aparține constelației Câinii de Vânătoare. Pentru a-i înțelege culoarea, trebuie reamintit faptul că stelele masive sunt adesea pe punctul de a muri, iar materiile fuzibile se găsesc la suprafață, apoi sunt ejectate de vântul solar. Culoarea roșie este legată aici de carbonul (sub formă de CO, de cianogen, ...) din straturile externe ale stelei. Aceste molecule absorb anumite lungimi de undă, ceea ce privează lumina de componentele sale albastră și violet, de unde rezultă culoarea roșie intensă. Se presupune
La Superba () [Corola-website/Science/328629_a_329958]
-
ejectate de vântul solar. Culoarea roșie este legată aici de carbonul (sub formă de CO, de cianogen, ...) din straturile externe ale stelei. Aceste molecule absorb anumite lungimi de undă, ceea ce privează lumina de componentele sale albastră și violet, de unde rezultă culoarea roșie intensă. Se presupune că temperatura atinge K, ceea ce face să fie una dintre „veritabilele stele reci” cunoscute. Nu este vizibilă cu ochiul liber deoarece cea mai mare parte a spectrului său electromagnetic se găsește înafara luminii vizibile. Totuși, dacă
La Superba () [Corola-website/Science/328629_a_329958]
-
Orionis / ε Ori / ε Orionis se află în lista celor mai strălucitoare stele pe locul al treizecilea, iar în constelația Orion pe locul al patrulea, între cele mai strălucitoare stele, după Rigel, Betelgeuse și Bellatrix. Fiind o stea supergigantă de culoare albastră-albă, ea este una din stelele cele mai luminoase cunoscute. Are o magnitudine aparentă de 1,69. Steaua Alnilam se află la 1.300 ani-lumină de Sistemul nostru Solar. Mintaka / δ Ori / δ Orionis / Delta Orionis este o giganta albastră
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
din Orion (un nor molecular gigant) care conține și Nebuloasa Cap de Cal și Nebuloasa din Orion, este situată tot în jurul centurii și poate fi observată cu ochiul liber în condiții foarte bune, fără nicio poluare luminoasă. Ea are o culoare roșie datorată cantității sale de hidrogen ionizat. Trasând o linie imaginara pornind de la Mintaka în direcția Sud-Est, ajungem la Sirius. Invers, continuând linia imaginara spre Nord-Vest, ajungem la Aldebaran. Unii egiptologi, precum Selim Hassan și arheoastronomi precum Robert Bauval abordează
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
dar și alții care sunt destinați iadului. Coranul subliniază însă aspectul moral al acceptării dreptății destinată atât oamenilor cât și Djinnilor 114, 1-6 ) O interpretare teologica de tradiție sunnita referitoare la organizarea lumii Djinnilor este făcută de scriitorul arab de culoare. Abu Uthman Amr ibn Bahr Mahbun al-Kinani al-Lithi al-Basri (776-868), cunoscut și sub numele de Al Djahir, care sugerează existența unei ierarhii a lumii demonice în funcție de modul de acțiune. Concepția apropiată de credințele populare prin Shaytan, numește un Djinn degenerat
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
pe data de 23 mai 1861 la Kaposvár, fiu al directorului școlii din oraș. Și-a început studiile la gimnaziul din Kaposvár, apoi a obținut la Budapesta diplomă de farmacist. Între timp a început să deseneze și să picteze în culori. În 1884 pleacă la München unde se înscrie la Academia de Arte, în clasa cu modele vii a lui Ludwig von Herterich. Pentru anii 1885 și 1886 primește o bursă din partea "Comisiei Naționale Maghiare de Arte Plastice". Pleacă la Paris
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
din Paris, secțiunea Art Nouveau. Rippl-Rónai a participat pentru ultima dată în 1898 la o expoziție împreună cu gruparea Nabis la galeria ""Durand-Ruel"". Cu prilejul unei călătorii la Banyuls-sur-Mer, o așezare situată la poalele munților Pirinei, este fascinat de împrejurimi, de culorile puternice ale locurilor, ceea ce îl determină să picteze peisaje după natură, care constituie o trecere spre o cromatică luminoasă, pătrunsa și în redarea interioarelor. În anul 1901 a părăsit pentru totdeauna Parisul și s-a mutat la Somogyaszaló, la fratele
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
Valeriu Pantazi a pictat satele de pescari unde a poposit, vegetația, bărcile, casele și siluetele umane specifice, realizând astfel adevărate bijuterii cromatice. Pentru a întregii tabloul operei sale și a întării convingerea că numai cine stăpânește temeinic desenul, tainele îmbinării culorilor și arta compozițională poate cuteza cu adevărat să-și măsoare puterile în universul picturii moderne, Valeriu Pantazi a abordat și tematici abstracte pe pânze unde se poate observa interferența liniilor cu tăieturi geometrice cu culori și tușe apăsate, luxuriant de
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
stăpânește temeinic desenul, tainele îmbinării culorilor și arta compozițională poate cuteza cu adevărat să-și măsoare puterile în universul picturii moderne, Valeriu Pantazi a abordat și tematici abstracte pe pânze unde se poate observa interferența liniilor cu tăieturi geometrice cu culori și tușe apăsate, luxuriant de luminoase și vii. Aceste lucrări se alătură stilistic expresionismului. Deși opera sa în domeniul expresionismului abstract l-a incitat necontenit, el a rămas fidel figurativului. Valeriu Pantazi (Constantinescu) s-a născut la 17 mai 1940
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
ingenios incluse printre peisaje, întregind imaginile despre natură cu grația și parfumul lor. Valeriu Pantazi a afișat o operă cu o paletă sclipitoare, în care complementaritățile sunt controlate cu îndemânare fără derapaje țipătoare, pictorul întrebuințând abilități deosebite în dispunerea fiecărei culori acolo unde-i este locul și într-o bună vecinătate cu celelalte. Totul se conjugă în final într-un izvor de lumină plină de vrajă și mister. Asemenea iluștrilor săi înaintași Dărăscu, Petrașcu și Pallady, maeștri ai impresionismului și postimpresionismului
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
pictat satele de pescari unde a poposit, vegetația, bărcile, casele și siluetele umane specifice, realizând astfel adevărate bijuterii cromatice. Pentru a întregi tabloul operei sale și a întări convingerea că numai cine stăpânește temeinic desenul, arta compozițională și tainele îmbinării culorilor, numai aceia pot cuteza cu adevărat să-și măsoare puterile în universul picturii moderne. Valeriu Pantazi a abordat și tematici abstracte pe pânze unde se poate observa interferența liniilor cu tăieturi geometrice cu culori și tușe apăsate, luxuriant de luminoase
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
desenul, arta compozițională și tainele îmbinării culorilor, numai aceia pot cuteza cu adevărat să-și măsoare puterile în universul picturii moderne. Valeriu Pantazi a abordat și tematici abstracte pe pânze unde se poate observa interferența liniilor cu tăieturi geometrice cu culori și tușe apăsate, luxuriant de luminoase și vii. Aceste lucrări se alătură stilistic expresionismului. Deși opera sa în domeniul expresionismului abstract l-a incitat necontenit, el a rămas fidel figurativului. Valeriu Pantazi spune despre el însuși: Henk de Moll - Cu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
parte, pentru a crea un astru-animal doar al lor. Partizanii sunt distruși de reacția organismului în fața agresiunii la care este supus, singurii supraviețuitori fiind Mikofsky, Liza și Goot, care-și continua drumul până la zona controlată de Își Jasmin. Cercetătoarea de culoare a descoperit că animalul se sinucide pentru a scăpa de infestările paraziților - oamenii care îl populează și îi distrug trupul - iar mutațiile induse de carnea să nu pot fi contracarate. Pentru a evita să devină un mutant că ceilalți savanți
Febra (roman) () [Corola-website/Science/328763_a_330092]
-
ea nu se înscrie într-o singură tradiție artistică; artă bizantina românească constituie totuși principala sursă de Inspirație a artistului. Limbajul materiei este în centrul preocupărilor artistului; lucrările prezintă în majoritatea lor o structură tridimensională. Straturile suprapuse de pictură în culori atenuate dau lucrărilor sale o structură în relief, aproape sculpturala. La ora la care arta contemporană tinde să facă din provocare un sistem creativ, Râmniceanu alege spiritualitatea în arta. Artistul definește această căutare că un drum inițiatic spre figură arhetipala
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
Verpa bohemica sin. Ptychoverpa bohemica cu numele tradițional ciuciulete de plop, este o specie de ciupercă comestibilă din familia Morchellaceae, fiind una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca zbârciogi falși. Ciuperca are o culoare galben-pală spre maro și pălăria sa are formă de clopot și conține o suprafață zbârcită și striată (asemănătoare sinuozităților cerebrale), având un diametru de 1,5 până la 2 cm și 6 până la 14 cm pe lungime. Centrul pălăriei se unește
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
lungime, având o formă conică, de clopot. Ea este pliată în creste longitudinale care adesea se leagă între ele (prin "anastomoză") într-o rețea de tubului. Pălăria este atașată piciorului doar la vârf—atârnând de la vârful acestuia—și variază în culoare de la galben fad-maroniu spre roșu-maroniu; partea inferioară a pălăriei este pală. Piciorul este lung, fragil de la 6 la 12 cm pe 1 spre 2,5 cm în grosime , colorat albicios și se țuguiază în sus astfel că este mai gros
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
țuguiază în sus astfel că este mai gros la bază și mai subțire la vârf. Deși piciorul este inițial vag umplut cu o hifă bumbăcoasă, acesta devine gol spre maturitate; per ansamblu, ciuperca oarecum fragilă. Depozitul de spori este de culoare galbenă, iar carnea este albă. În raport cu alte tipuri de ciuperci, sporii speciei "V. bohemica" sunt gigantici, măsurând de obicei 60-80 pe 15-18 µm. Ei sunt eliptici, netezi, câteodată curbați, și aspectul lor este între cristalin (translucid) și galben. Sporii, a
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
derulată înainte de anii ‘60 și o reflectie substanțială și asupra epocii respective, cu dificultățile existenței ființei umane în acea perioadă. Are și ceva din "Casablanca", fără îndoială, dar va fi un film personal, căruia am încercat să nu-i pierdem culoarea locală, care era, pe vremea aceea, roșu”. În altă parte, el afirma că filmul este „un thriller psihologic, cu inserții erotice care includ sentimentul cel mai genuin, cât și sexualismul cel mai cinic ca arhetipuri codificate ale unei societăți închise
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
transparenței optice mari, diamantul sintetic tinde să devină cel mai popular material folosit ca sticlă optică pentru laserele cu dioxid de carbon și girotroane. Ambele diamante de tip CVD și HPHT pot fi tăiate ca geme și se pot produce culori variate: alb pur, galben, brun, albastru, verde și portocaliu. Aspectul gemelor sintetice de pe piață a adus neliniște în rândul afacerilor cu diamante, și ca rezultat aparate spectroscopice și tehnici speciale au fost dezvoltate pentru a se putea face diferența între
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
singure ale diamantelor CVD. Mobilitatea mare este favorabilă pentru tranzistorii cu efect de câmp de frecvență ridicată. Diamantele sintetice care sunt utilizate ca pietre prețioase sunt fabricate prin metoda HPHT (presiune și temperatură mare) sau metoda CVD (depunere de vapori). Culorile acestora variază de la galben la albastru, dar pot fi rareori chiar incolore (sau albe). Culoarea galbenă provine de la impuritățile de azot ce au rămas din timpul procesului de fabricație, în timp ce culoarea albastră provine de la impuritățile de bor. Alte culori, cum
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
frecvență ridicată. Diamantele sintetice care sunt utilizate ca pietre prețioase sunt fabricate prin metoda HPHT (presiune și temperatură mare) sau metoda CVD (depunere de vapori). Culorile acestora variază de la galben la albastru, dar pot fi rareori chiar incolore (sau albe). Culoarea galbenă provine de la impuritățile de azot ce au rămas din timpul procesului de fabricație, în timp ce culoarea albastră provine de la impuritățile de bor. Alte culori, cum ar fi cea roz sau verde, pot fi produse prin iradiere. Unele companii oferă de
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
și temperatură mare) sau metoda CVD (depunere de vapori). Culorile acestora variază de la galben la albastru, dar pot fi rareori chiar incolore (sau albe). Culoarea galbenă provine de la impuritățile de azot ce au rămas din timpul procesului de fabricație, în timp ce culoarea albastră provine de la impuritățile de bor. Alte culori, cum ar fi cea roz sau verde, pot fi produse prin iradiere. Unele companii oferă de asemenea diamante memoriale, obținute prin incinerarea rămășițelor trupești. Diamantele care pot fi transformate în pietre prețioase
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
vapori). Culorile acestora variază de la galben la albastru, dar pot fi rareori chiar incolore (sau albe). Culoarea galbenă provine de la impuritățile de azot ce au rămas din timpul procesului de fabricație, în timp ce culoarea albastră provine de la impuritățile de bor. Alte culori, cum ar fi cea roz sau verde, pot fi produse prin iradiere. Unele companii oferă de asemenea diamante memoriale, obținute prin incinerarea rămășițelor trupești. Diamantele care pot fi transformate în pietre prețioase pot fi identice din punct de vedere chimic
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
și 145 kg, și a murit în 1963. Această specie masivă, în ciuda greutății sale, este mai suplă decât alți șerpi constrictor cum ar fi anaconda verde ("Eunectes murinus"). Este una dintre cele mai bogat colorate specii. Are, în general, o culoare brun-deschis cu ornamente complexe în formă de romb de culoare brun-închis și ocru-galben, mai mult sau mai puțin regulat, uneori cu pete brune, și este presărat cu imagini irizate. Capul este uniform brun cu trei benzi înguste negre, una pe
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]