9,974 matches
-
Nehotărârea lui și intențiile lui ascunse m-au derutat și mi-au tăiat elanul. Rămân cu Liviu. Dar, să vedeți, cum deja au început bârfele. Fir-ar să fie! E mai rău ca într-un sătuc unde nimeni nu ar îndrăzni să opinieze. Cam așa sună bârfele : că eu sunt o fată care merit mai mult, un băiat « în post mai mare », că probabil m-a părăsit celălalt - cei care știau de Alex. și de asta trebuie să fiu acum foarte
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
alt curs. Mătușa lui îmi spunea că el a venit la Făgăraș hotărât să se logodească cu mine, dar găsindu-l pe celălalt, s-a retras, cum era normal. La revelion am fost cu Liviu pentru că celălalt nu a mai îndrăznit să mă invite. A stat singur în fața mesei cu bunătăți. Nu mai știu nimic. Spuneți și dumneavoastră dacă nu-s cât se poate de ciudate „ale tinereții valuri”. Am avut destule până acum, ar fi de dorit să se mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
publice de stat în Bârlad și Consiliul municipal ar putea pregăti, cu acest prilej, o serbare măreață, care ar avea darul să-i scoată pe toți din amorțeală. Dacă ai timp la dispoziție și starea sănătății nu te împiedică, aș îndrăzni să te rog ca să vorbești cu profesorul Gohoreanu de la Liceul pedagogic - nu știu dacă mai este director - dacă nu este dispus să-mi dea ajutor, sau cu profesorul Mihai Mâță, care a lucrat Monografia acelui Liceu, sau, poate, te oprești
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
că viața continuă, e veșnică... (Din volumul în lucru: „Alexandru Gh. Mânăstireanu, CORESPONDENȚ)” de Ion N. Oprea, articol publicat în revista „Academia bârlădeană” nr. 4(49), 2012, p.8, la rubrica Rememorare 29 octombrie 2011-29 octombrie 2012, sub titlul „Am îndrăznit și am reușit”... Iași 20 februarie 1986 Dragă Alecule, Noi suntem bine și ne luptăm să plecăm în Iași conform decretului 63 care mai este în vigoare. Ne ia fata în spațiu. Este recăsătorită cu un profesor de la Institutul Politehnic
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dâră olfactivă deloc apreciabilă de transpirație! Vă rog să mă scuzați pentru aceste renumerări. Așa sunt unele dintre colegele mele cărora, din păcate, elevii le-au stabilit o ierarhie a doamnelor profesoare care miros urât ! Iertați-mă, vă rog, că îndrăznesc să vă cauzez, poate, greață. Norocul e plantă rară. Eu nu l-am prea cules ! Sunt cea mai lipsită material dintre ele, dar cea mai îngrijit și asortat îmbrăcată, curată, parfumată și cu un șirag de mărgele deosebit. Ele, de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
al Doilea Război Mondial - Jurnal de front , Ediție și postfață de Alexandru Mânăstireanu, lector Serghei Coloșenco, tehnoredactare Bogdan Artene, volum apărut sub egida Academiei bârlădene, Editura Sfera, Bârlad, 2011; Ion N. Oprea, Rememorare, 29 octombrie 2011 29 octombrie 2012, „Am îndrăznit și am reușit”..., Din volumul în lucru: „Alexandru Mănăstireanu, CORESPONDENȚ)”, în revista „Academia bârlădeană” nr. 4, 2012; Ion N. Oprea, IN MEMORIAM ALEXANDRU MÂN)STIREANU, Remember, în revista „Academia bârlădeană” nr. 4, 2011; Ion N. Oprea, remember, Alexandru Mânăstireanu harnic
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
2011. *Remember. Alexandru Mânăstireanu. Harnic, ordonat și de cuvânt toată viața, nr. 1 (46), 2012, p. 12-13. *Despre G. Tutoveanu, în ziarul „Opinia”, Iași, nr. 2 (47), 2012, p.3. *Rememorare, 29 oct. 2011 - 29 oct. 2012, Alexandru Mânăstireanu: „Am îndrăznit și am reușit...”, nr. 4(49), 2012, p. 8; *Semnal editorial: Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu, de Ion N. oprea, Editura PIM, Iași, p. 224, 2012, p. 11. 4.REVISTA ROMÂNILOR - revistă a românilor de pretutindeni. *Între Andrei Mureșanu și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
problemă, în principal din cauza biroului contrainformativ german, „ajuns la perfecțiune”, care supraveghea îndeaproape activitatea diplomaților străini. Având în vedere reputația de a face „să dispară fără urmă” orice persoană suspectă că lucrează informativ pentru alte state, nimeni nu a mai îndrăznit să lucreze pentru vreun atașat militar acreditat la Berlin, cu excepția agenților dubli. Tocmai de aceea, statele Antantei și-au creat în Germania rețele de informații independente de atașații militari, prin care să-și promoveze și protejeze interesele de securitate. Persoanele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bloc! în-sine-trecător, ca și ambianța compartimentului din toate, senzația asortării culoarea și tradiționala singurătate a momentului favorabil, n-ar fi indiferent în nemaipomenita rostogolire, întrecînd de departe satele fixate melc pe viteza lor istorică (i), potrivind frazele, structural estetic (ii), îndrăznind maieutic și copilul e un copil al durerii, îîî! (iii), lumini reperele lipsei, haos, intensitate și culoarea din cer, motiv de a proclama Adjudul, lumina materială este noapte, peronul al doilea din Adjud fata în palton negru, negre și pletele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
faimoasă figură literară ridicată din rîndul mișcării de partizani, descrie într-una din scrierile sale tratamentul aplicat de el însuși unor germani pe care îi prinsese împreună cu un camarad de-al lui: Mi-am scos pușca de pe umăr. Întrucît nu îndrăzneam să trag, din cauză că nemții erau la vreo cincizeci de metri deasupra noastră îi puteam auzi strigînd -, l-am lovit pe neamț în cap. Patul puștii s-a rupt, iar neamțul a căzut pe spate. Mi-am scos iute cuțitul și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că Uniunea Sovietică a cîștigat războiul pe frontul de răsărit. A fost nevoie să se apeleze la metode la fel de dure pentru menținerea la putere a conducerii acestor state. Cu tot relativul lui liberalism și în ciuda popularității, guvernul iugoslav nu a îndrăznit niciodată să introducă un sistem pluripartit sau să organizeze alegeri naționale cu adevărat libere. Cel mai totalitarist regim din Balcani, cel albanez, este dictatura unei mici minorități menținute la putere de poliție și de armată. Adepții sistemului ar putea argumenta
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu lucrări apărute în spațiul european. Noi credem că este vorba de o sinteză, un bilanț necesar al momentului apreciat din dublă perspectivă: a împlinirii profesionale a autoarei și a cerințelor istoriografiei asupra Balcanilor. Să recunoaștem că postura celui care îndrăznește sinteza are vulnerabilitățile aceleia de artist care aspiră a realiza tabloul unui grup de meseriași... Contestațiile pot începe de la percepția fiecăruia dintre meseriași că artistul nu l-a văzut cum și cît trebuia... Aducem unele din elementele recenziilor făcute nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doritori de a vizita mormântul fostului rege al Marocului, Mohammad al V-lea, pe care l-am cunoscut în timpul activității diplomatice la Bagdad (Irak). Într-un spațiu în care era o liniște perfectă și unde vizitatorii veneau mai rar, am îndrăznit să mă îndrept spre "Sepulcru"' și a face o reverență și a mă închina în legea mea creștină (ortodoxă); spre surprinderea celor care asigurau și supravegheau acțiunea, am pierdut din vedere că mă aflam într-un spațiu musulman și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
programul de pregătire a lecțiilor pentru a doua zi. Nu m-am gândit nici un moment că nu pot să-mi desfășor programul și că elevii îmi vor face greutăți. A fost, totuși, surprinzător pentru mine faptul că nimeni nu a îndrăznit să mă înfrunte și să nu mă asculte. Directorul și alți profesori care veneau în control la cămin se declarau mulțumiți. Și tatăl meu se interesa dacă fac față, însă a fost asigurat că nu sunt probleme și că treaba
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mea de lucru, în fața mea. El făcea cursul de anatomie”.”. Și mai departe se exprimă E. Haeckel: „După scurt timp m-am făcut cunoscut mai de aproape cu el; aveam însă pentru personalitatea lui puternică o așa adorațiune, încât nu îndrăzneam să mă apropii de el. El îmi permise să lucrez în muzeu”.”. Știind ce personalitate a fost Ernst Haeckel, omul pe care îl consider ca cel mai mare biolog din toate timpurile, mă surprinde să aflu că s-a comportat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
scheme logice. Când era convins că a izbutit să-și convingă prietenul de epocala sa descoperire a rămas descumpănit, când Schiller i-a spus: „Asta nu e experiență, e o idee.” Goethe avea să scrie mai târziu: „Nimeni nu a îndrăznit să accepte maniera mea de exprimare. Este cumplit de dureros să constați că nu ești înțeles, după atâtea eforturi și cercetări febrile, mai ales când tu însuți nutrești convingerea fermă și lucidă că ai dreptate. Să vezi cum zilnic se
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
individ. Acest adevăr reprezintă o cucerire a biologiei moderne, chiar dacă a fost sesizat de Herbert Spencer încă din secolul al XIX-lea (Mustață Gh., Mustață Mariana, 2006) Lărgind conceptul de mediu intern prin adăugarea unor elemente acumulate prin experiență vom îndrăzni să considerăm că există un mediu intern particular, acela în care își desfășoară acțiunea și existența genele. Toate celulele corpului au absolut aceeași informație genetică, aceleași gene. Totuși, celulele diferă enorm de mult de la un Țesut la altul. Cum este
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Sau să-i dau cu indianul în cap. M-a chelfănit poporul Românilor li se înșurubase adînc egalitarismul clamat de constructorii comunismului. Chiar eu, copil extrem de inteligent, eram pătruns pînă în măduva oaselor de justețea acestei lozinci. Ba, chiar aș îndrăzni să spun că pînă dincolo de măduva oaselor. Tata a fost chiabur și în doi timpi și trei mișcări a fost adus la sapă de lemn. Eu, pe la șapte ani, invidiam calicii satului care aveau o văcuță, deci și lapte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre satul Ghireni șerpuia prin stepa moldavă trist, singur și dezolant. Cît ochiul cuprindea, pînă dincolo de pîcla lăsată încolo, hăt departe, peste văi și dealuri molcome, nu era nimic aflat în mișcare, nu depistai nimic ce ar putea respira, nu îndrăznea nici vîntul să facă un efort inutil care să dea impresia de "eppur si muove". Două puncte, greu de remarcat în imensa pustietate, se odihneau puțin înainte de a intra în contrast cu natura aceea moartă. Dar nu mai pot merge, mor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așa ceva... N-aveți dreptate. Omul a avut aceleași calități și aceleași defecte, dintotdeauna. Chiar a evoluat pozitiv în multe privințe. Sigur, aveți dreptate. Dar noi avem tendința de a ne blama, cînd este vorba de predecesorii noștri, cu care nu îndrăznim să ne comparăm... Moartea spală păcatele și accentuează meritele. Cercetez camera. Este înaltă, cu un tavan care se vrea pretențios și, mai ales, prețios. Intenția n-a reușit decît pe jumătate. Culoarea neagră de la fum îi ascunde păcatele și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
răspundea dezarmant de sincer: Ei se bucură așa de mult... Să fie o pomană pentru Vasilică al meu. El se bucura la fel de mult. Și tu? Eu mă bucur cînd îi văd pe ei bucuroși. Tătuța, adică vecinul Costică Bostan, nu îndrăznea să spună că el ar fi și mai bucuros decît mucoșii aceia. Totuși face o încercare: Bucuros aș fi și eu, Lara, dacă m-ai lăsa... Pe mata, tătuță, te respect prea mult. Mata ești tatăl meu. Costică pleca acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Tramvaiul ne-a adus în port, unde un vapor din cretă ne așteaptă să ne ducă pe una dintre sutele de insule. Toate sînt din rocă dură, sterpe și veșnice. Ne înfioară veșnicia lor și admirăm cîțiva copăcei efemeri care îndrăznesc să-și unduiască existența în bătaia veșnicelor vînturi. Și rezistă, în ciuda rădăcinilor precare intrate în simbioză cu piatra. Alte insule, mai mari, au fost cucerite de o vegetație luxuriantă, care ocrotește vile paradisiace, cu bărcuțe la pontoane. O fi nordul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui Rotaru era încet-încet dusă spre larg. Chiar începuse să țipe. O alertă de grad zero scoală plaja în picioare. Femeile țipă, fetița luptă cu valurile și musculoșii se foiesc de pe un picior pe altul. Nici unul din grozăvoșii înotători nu îndrăznește să taie valurile spre fetiță și situația devine din ce în ce mai dramatică. Eu observ un băiețandru, cu mîinile subțiri ca un creion, care se burzuluiește spre mare. Se aruncă sub apă cînd aceasta nu-i depășea decît genunchii. Încet, dar sigur individul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în misiune în afara granițelor, latru jalnic și fără convingere. Președintele nostru era un Saint Bernard, cu un bot mai mare decît capul meu. Țipă: Întîi dă osul, Simirade! Am urcat plouat pe punte și, cu o labă tremurîndă, întind osul. Îndrăznesc totuși să protestez puțin: Traiane... Constituția... fără decret... Decretul îl semnez eu și acum, te rog să mă crezi, am mare nevoie de oase. Uite ce am în spatele meu. Înțelege, omule, pardon, cîine! Traian, cu un gest regesc, aruncă osul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
după un deal moale și unde becurile stradale ard și ziua în amiaza mare. Deși pe drum se găsesc panouri imense care te sfătuiesc să consumi curent doar cît este necesar. Plaja este cu un nisip mășcat și cîțiva palmieri îndrăznesc să caute apă dulce la cîțiva metri de apele oceanului. Umbrare din stuf se închiriază pentru un dolar. Lume multă și variată profită de briza răcoroasă, de apa călduță și de soarele blînd al dimineții. Bătrîni venerabili au părăsit Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]