8,731 matches
-
PĂLĂRIE (Triumfător.): Și balenele? BĂRBATUL CU BASTON: Ce-are-a face balenele? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Păi, și balenele sunt animale. Și totuși se aruncă la țărm. Poți să negi că s-aruncă la țărm? Știința a demonstrat că balenele s-aruncă la țărm. BĂRBATUL CU BASTON: Balenele sunt una și câinii sunt alta. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Eu n-aș zice asta. Sunt animale și iată că se sinucid. Nu vedem noi că se sinucid, da’ ele se sinucid. BĂRBATUL CU BASTON: N-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mai are picioare, că nu le-a mai rămas decât un ochi roșu în frunte? Nu vezi cum atârnă cerul ca o burtă despicată de oaie? În dreapta te-ai uitat? În stânga te-ai uitat? Ai văzut marea? Ai fost pe țărm? Ai văzut că nu mai există țărm? Te-ai plimbat pe nisip? Ai văzut cum s-a încâlcit? Ai văzut ce aruncă marea pe țărm? Ai văzut burți crude aruncate pe țărmurile care nu mai sunt? Ai văzut ce culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mai rămas decât un ochi roșu în frunte? Nu vezi cum atârnă cerul ca o burtă despicată de oaie? În dreapta te-ai uitat? În stânga te-ai uitat? Ai văzut marea? Ai fost pe țărm? Ai văzut că nu mai există țărm? Te-ai plimbat pe nisip? Ai văzut cum s-a încâlcit? Ai văzut ce aruncă marea pe țărm? Ai văzut burți crude aruncate pe țărmurile care nu mai sunt? Ai văzut ce culoare are apa? Ai văzut cum trece nimicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
oaie? În dreapta te-ai uitat? În stânga te-ai uitat? Ai văzut marea? Ai fost pe țărm? Ai văzut că nu mai există țărm? Te-ai plimbat pe nisip? Ai văzut cum s-a încâlcit? Ai văzut ce aruncă marea pe țărm? Ai văzut burți crude aruncate pe țărmurile care nu mai sunt? Ai văzut ce culoare are apa? Ai văzut cum trece nimicul prin ea ca printr-un fund de pahar? Te-ai dus să-ți pui degetele pe fundul paharului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ai uitat? Ai văzut marea? Ai fost pe țărm? Ai văzut că nu mai există țărm? Te-ai plimbat pe nisip? Ai văzut cum s-a încâlcit? Ai văzut ce aruncă marea pe țărm? Ai văzut burți crude aruncate pe țărmurile care nu mai sunt? Ai văzut ce culoare are apa? Ai văzut cum trece nimicul prin ea ca printr-un fund de pahar? Te-ai dus să-ți pui degetele pe fundul paharului și să vezi cum îți dispar degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mai spui. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am să te duc să vezi oceanul. Tu știi ce înseamnă oceanul? Ioana oceanul este făcut din mii și mii de picături rotunde de ploaie care se rostogolesc dintr-o parte în alta. Iar pe țărmul oceanului plouă în fiecare zi și acolo, nici nu trebuie să aștepți ploaia pentru că acolo trăiesc cei mai mulți călători prin ploaie. Am să-ți arăt și corăbiile... Unii oameni, ca să nu le fie frig pe ocean, își construiesc corăbii. Iar în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nimic. Uneori și eu am impresia că aș fi călătorit, îmi amintesc câte ceva, apoi uit totul, se face dimineață, se lasă ceața... Aseară, când ați vorbit despre corăbii și despre orașele acelea și despre oamenii aceia... care se plimbă pe țărm... mi s-a părut și mie că-mi amintesc ceva... M-am bucurat, era să țip, am avut un țipăt grozav în piept, era să ies afară și să mă arunc la picioarele dumneavoastră... Chiar și lui Bruno i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
simt drumul spre apă, înțelegi? Încă nu sunt bolnav de tot, încă mai simt apa, simt apa, o simt în toți porii, mă face să tremur... Ascultă, Grubi, nu pot rămâne nepăsător... Uite, în direcția aceea e marea, apă multă, țărmul, oceanul, totul e-adunat acolo, în direcția aceea, trebuie să plecăm și noi în direcția aceea. Doi bărbați, în zece zile, cu drezina... ajungem la apă, ajungem la țărm... Iar acolo, Grubi, acolo poți și tu să încerci... am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pot rămâne nepăsător... Uite, în direcția aceea e marea, apă multă, țărmul, oceanul, totul e-adunat acolo, în direcția aceea, trebuie să plecăm și noi în direcția aceea. Doi bărbați, în zece zile, cu drezina... ajungem la apă, ajungem la țărm... Iar acolo, Grubi, acolo poți și tu să încerci... am să te ajut să încerci... Acolo e altceva, acolo s-ar putea să reușești... Acolo sunt arbori, e mai multă iarbă, sunt păsări vii, Grubi, păsări vii... De când n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
e, nu. Simt că v-aș putea face pe toți... să simțiți ploaia, să călătoriți prin ploaie... Dar nu aici, nu aici. Aici nu am nici o putere, înțelegi? Dacă vreți să fac ceva pentru voi... trebuie să plecăm acolo, la țărmuri... Acolo v-aș putea arăta tot ce știu, acolo v-aș putea face să călătoriți într-adevăr... Există un secret, Grubi, un secret pe care, aici, nu-l pot cunoaște nici eu... Dar simt că acolo aș ajunge să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și o pată albastră... IOANA: Unde? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Acolo... Vezi... Acolo, unde se lasă cerul în jos de tot... IOANA (Către Grubi.): Oare nu minte? HAMALUL: Nu minte. Nu... Și vrea să ne ia cu el... să mergem la țărm și să ne spună tot ce știe... IOANA (Lui Grubi.): A spus el asta? HAMALUL: A spus. IOANA: Minte. (Către călător.): De ce minți? Mai bine te-ai duce sus, în odaie și ai încerca să dormi... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
trece cu toții... prin câte o picătură de apă, ne-am gândi în același timp la aceeași picătură de apă și atunci... ar ploua de câte ori vrem noi... E atât de simplu, e atât de simplu să aduci picăturile de apă, la țărm... numai dintr-o privire... IOANA: Tată, vom număra picăturile de ploaie... HAMALUL: Vom călători prin ploaie, vom călători până la genunchi prin ploaie... Vom sta toată ziua cu picioarele într-o picătură de apă... CASIERUL (Către CĂLĂTOR, aerian.): Credeți, credeți? IOANA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se apropie.) IOANA: Auziți? CASIERUL: Vine! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Îl văd! ȘEFUL GĂRII: Unde? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE - Acolo! Ceva strălucitor! Parcă ar fi o stea. ȘEFUL GĂRII: Am știut eu că vine. IOANA: Ce bine! Mâine dimineață vom fi pe țărmul mării... Vom avea apă... Ne vom plimba prin apă... (Trepidații, zgomotul crește în intensitate.) HAMALUL: Vine! Vine! ȘEFUL GĂRII: Luați-vă geamantanele! Nu vă înghesuiți! Încet! HAMALUL (Către CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE.): Domnule, dumneavoastră nu aveți bagaje? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dintre amintirile mele din copilărie, trebuie să mă orientez după comete și eclipse, așa cum procedează istoricii când abordează fragmentele unei saga. În alte cazuri Însă, nu există penurie de date. Mă văd, de pildă, cățărându-mă pe stâncile negre de pe țărmul mării, În timp ce domnișoara Norcott, o guvernantă molatecă și melancolică, care crede că vin după ea, se plimbă mai departe pe plaja cotită, Împreună cu Serghei, fratele meu mai mic. Port o brățară de jucărie. În timp ce mă târăsc pe stânci, repet mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cafenii ale bătrânelor zâne cocoșate. În stânci sunt scobituri pline cu apă de mare călduță și șoaptele mele magice Însoțesc anumite vrăji pe care eu le urzesc deasupra minusculelor bazine de safir. Locul unde mă aflu este desigur Abbazia, pe țărmul Adriaticei. Obiectul de la Încheietura mâinii mele, care arată ca un inel de șervet fantezi, confecționat dintr-un fel de celuloid semitransparent, verde deschis cu roz, este o podoabă dintr-un pom de Crăciun, pe care Onia, o verișoară drăguță, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la culoare, care am hotărât În vis că sunt șuvițe din părul meu, intrate cumva În substanța aceea sclipitoare odată cu lacrimile mele, În timpul unei groaznice vizite la un frizer nesuferit din Învecinatul Fiume. În aceeași zi, Într-un local de pe țărmul mării, tata a zărit, din Întâmplare, În timp ce eram serviți, doi ofițeri japonezi, la o masă alăturată, și am plecat imediat - nu Înainte ca eu să Înșfac grăbit o Întreagă bombe cu șerbet de lămâie, pe care am tăinuit-o În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
vitrina mea. Un amănunt Înduioșător: aripile au „sărit“ pentru că a fost desprins din cadrul lui prea devreme, cu prea multă nerăbdare. Într-o vilă pe care am Închiriat-o În vara anului 1904, Împreună cu familia unchiului meu Ivan de Peterson, pe țărmul Adriaticii (numele ei era ori „Neptun“, ori „Apollo“ - Îi pot identifica și acum turnul crem, cu creneluri, În fotografiile vechi făcute În Abbazia), având pe atunci cinci ani și visând În patul meu, după dejun, mă Întorceam pe burtă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de piatră În dreapta, speteaza sculptată a unei bănci În stânga, aleea de stejari tineri din spatele tufelor de caprifoi și o potcoavă recent lepădată, un obiect de colecție (mult mai mare și mai strălucitoare decât cele ruginite pe care le găseam pe țărmul mării), sclipind În praful roșiatic al aleii. Amintirea acelei amintiri este cu șaizeci de ani mai veche decât cea de-a doua, dar mult mai puțin obișnuită. Odată, prin 1908 sau 1909, unchiul Ruka era absorbit de niște cărți franțuzești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ar zări absolut nici o insectă; tot așa (ca o bizară dovadă a bizarului fapt că ori de câte ori este posibil, peisajul primei noastre copilării este folosit de un regizor econom drept decor, deja confecționat pentru visurile noastre de adulți), vârful dealului de pe țărmul mării dintr-un anumit coșmar periodic al meu, În care introduc clandestin o plasă de fluturi pliantă din starea mea de veghe, este Înveselit cu cimbrișor și sulfină, dar, În mod inexplicabil, nu se zărește nici unul din fluturii care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
verde Înspumată se abătea violent din spate, dându-i un brânci zdravăn care-l dobora. După o duzină de asemenea tumbe, le baigneur, lucind ca o focă, Își conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted, unde o bătrânică de neuitat, cu păr cărunt pe bărbie, alegea cu promptitudine un halat de baie dintre multe altele ce atârnau pe o frânghie de rufe. La adăpostul unei mici cabine, erai ajutat de un alt servitor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
era la noi din iarna lui 1905, a renunțat să se mai lupte cu intrușii moscoviți, Întorcându-se la Lusanne. Lenski se născuse În sărăcie și Îi plăcea să amintească tuturor că Între absolvirea gimnaziului din orașul lui natal de pe țărmul Mării Negre și admiterea la universitatea din St. Petersburg, se Întreținuse singur ornamentând pietre - care se găseau din abundență pe țărm - cu peisaje marine strălucitoare pe care le vindea ca presse-papiers. Avea o față roz, ovală, gene scurte, niște ochi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Lenski se născuse În sărăcie și Îi plăcea să amintească tuturor că Între absolvirea gimnaziului din orașul lui natal de pe țărmul Mării Negre și admiterea la universitatea din St. Petersburg, se Întreținuse singur ornamentând pietre - care se găseau din abundență pe țărm - cu peisaje marine strălucitoare pe care le vindea ca presse-papiers. Avea o față roz, ovală, gene scurte, niște ochi ce păreau ciudat de despuiați În spatele unui pince-nez fără rame și un cap ras albăstrui. Am descoperit imediat trei lucruri despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
sus, unde mă aștepta specia euxină a fluturelui Hippolyte Grayling. În acea vară a anului 1918, o mică oază amărâtă a tinereții ispitite de miraje, fratele meu și cu mine frecventam prietenoasa și excentrica familie care deținea moșia Oleiz, de pe țărmul mării. Am legat curând o prietenie zeflemitoare cu Lidia T., care era de aceeași vârstă cu mine. În jurul nostru era Întotdeauna mult tineret; tinere frumoase cu membre bronzate și brățări pe mâini, un cunoscut pictor cu prenumele Sorin, actori, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
eu În sfârșit m-am hotărât. În martie 1919, Roșii au pătruns În nordul Crimeii și a Început o grabnică evacuare a grupurilor antibolșevice prin diferite porturi. Pe o mare sticloasă, În golful Sevastopolului, sub rafalele sălbatice ale mitralierelor de pe țărm (trupele bolșevice tocmai capturaseră portul), familia mea și cu mine am pornit spre Constantinopole și Pireu pe un mic vas grecesc, nu prea grozav, numit Nadejda ( Speranța) care transporta fructe uscate. Îmi amintesc că Încercam să mă concentrez, În timp ce vasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mării. Nu mă Îndoiesc că printre acele bucățele de majolică ușor convexe, găsite de copilul nostru, era și una a cărei margine ca de pergament se potrivea exact și continua modelul unui fragment găsit de mine În 1903 pe același țărm și că amândouă corespundeau cu un al treilea găsit de mama pe acea plajă din Menton În 1882 și cu a patra bucățică din aceeași ceramică găsită de mama ei În urmă cu o sută de ani - și așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]