43,150 matches
-
sfera asistenței sociale - dosarele pentru alocații. În școli lipsește colaborarea cu sistemul de asistență socială și psihologul școlar, în timp ce copiii care au părinții plecați în străinătate nu pot beneficia de sprijin de specialitate. Aceștia prezintă risc de abandon școlar, acumularea absențelor nemotivate, scăderea performanțelor școlare, corigențe, scăderea notei la purtare. Tentația plecării în străinătate este foarte puternică în rândul băieților, aceștia întrerupându-și, în cele mai multe cazuri, studiile gimnaziale datorită rezultatelor mediocre la învățătură, veniturilor familiale scăzute, capitalului educațional redus, rezidenței rurale
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit după cincisprezece ani de absență în locurile de obârșie, un mărunt funcționar, Jorj Iuliski, alias Ghiță Vârzob, flecar și escroc sentimental, găsește un sat de oameni creduli ca niște copii, inclusiv preotul, învățătorul și primarul, și o mamă habotnică, teroarea satului, care, prinzând de veste
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
instrucțiunile înscrise pe prima pagină a acestuia. În plus, dirigintele trebuie: să completeze situația statistică la sfârșitul fiecărui semestru și an școlar; să stabilească, consultând consiliul profesorilor clasei, media la purtare și să o înscrie în catalog; să țină evidența absențelor elevilor Ătotale, motivate/ nemotivate); să calculeze media generală a fiecărui elev; să completeze media generală, după corigență; să asigure integritatea fizică a catalogului. Dirigintele urmărește scrierea mediilor în registrul matricol, atât la sfârșitul anului școlar, cât și după examenele de
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
subiectul: Obiectivul activității: 1. Organizarea clasei în vederea desfășurării activității 2. Motivarea elevilor 3. Anunțarea temei și a obiectivului activității 4. Desfășurarea activității 5. Asigurarea feedbackului. Precizări 1. Organizarea clasei în vederea desfășurării activității Conținutul acestei secvențe nu se rezumă la notarea absențelor și la discutarea problemelor curente ale clasei. Se urmărește realizarea unei ambianțe specifice, adaptată cerințelor activității. De exemplu: deplasarea elevilor în vederea constituirii unor grupe de lucru, schimbarea amplasamentelor băncilor, fixarea mijloacelor necesare Ăvideo, TV, retroproiector etc.). Ambientul creat trebuie să
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
la Roma să își aducă nora la Costieni. Lydda e o ființă minunată, o femeie, s-ar spune, ideală, cu care bătrânul poate discuta filosofie, citind și comentând pagini din Platon. Lydda se stinge însă la nașterea copilului. Nesuportându-i absența, socrul o invocă prin practici spiritiste. Cu un astfel de cuprins, cartea e mai mult eseu filosofic, intarsiile speculative acoperind un fir epic plăpând. Ceea ce merită menționat este pionieratul autorului în romanul eseistic, construcție dificilă, de o modernitate vizibilă și
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
morfologia perforației fiind intactă. Fețele și marginile corpului piesei sunt ușor tocite. Fracturarea părții proximale și a celei meziale a intervenit fie accidental în timpul utilizării, fie drept consecință a unei acțiuni intenționate (mutilare rituală?) (fig. 2). 8. Rol funcțional prezumat Absența urmelor evidente de utilizare ca obiect suspendat, fixat liber (cu posibilitate de mișcare) pe un fir/fibră de origine animală (piele, lână) sau vegetală (in, cânepă) ne permite să avem în vedere două situații ipotetice de folosire a piesei în
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
ceva nepotrivit, e bine ca părintele să se manifeste în concordanță cu ceea ce simte (atitudine de dezaprobare, respingere, din care copilul poate înțelege mesajul „nu îmi place / nu sunt de acord cu, ceea ce ai făcut”). Încruntarea sprâncenelor, întoarcerea cu spatele, absența zâmbetului, privirea rece, toate acestea sunt semnale pentru copil că părintele nu este de acord cu ceea ce a făcut. Desigur că, dacă părintele are tot timpul o atitudine distantă, rece față de copil, această metodă își pierde din valoare. Pe de
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
idee condiționată, fără șansă, de „bătrânii conservatori”, cu rezervarea președinției Senatului lui L. Catargiu; ce-i drept, În fine, actul proclamării Regatului nu a fost onorat pe măsura importanței sale de parlamentari (moțiunea președintelui Camerei, D. Lecca, fiind adoptată În absența a 42 de deputați, În Camera Superioară absentând 27 de senatori). Cu toate acestea, actul de la 14/26 martie 1881 s-a dovedit unul mare, prin implicații și consecințe, el având ținuta unui fapt Împlinit, preeminent decizional <ref id="40
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Anca Giurescu, Mihail Spăriosu (care debutează aici în 1969), Virgil Tempeanu (Vechi traducători ai poeziei românești), Al. Dimitriu-Păușești (Personalitatea poetica a lui René Char), Rodica Mihăilă, Sorina Bercescu, Ileana Cantuniari, Ovidiu Papadima (Al. Macedonski și simbolismul francez), Zamfira Popescu (Tragedia absenței - García Lorca și Lucian Blaga), Smaranda Bratu, Mihail Nasta (Mimesis că tensiune spirituală la Dionis din Halicarnas), Mihai Pop, Livius Ciocârlie (Contradicția ca principiu al structurării textului la Paul Valéry). E. M.
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
cu acela al unor mari dramaturgi ai lumii: Aristofan, Plaut, Molière, Shakespeare și Kleist. Potrivit estimării concluzive a lui S., comicul scriitorului român ar deține superioritatea prin „integralitate și puritate”, procurând un catharsis neatins anterior, ceea ce s-ar explica prin absența oricărei tendințe, a oricărui didacticism, a menținerii în „emoția dezinteresată”. Dramaturgul „împinge comicul din sfera finalității practice în sfera cauzalității sintetice și de aceea, mai ales, comicul său fiind mai pur, este mai artistic”. Doar intraductibilitatea inefabilului lingvistic - susține criticul
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
oamenilor pare sumbră, sălbatică. Chipurile apar uscate, „sulegete”, „lingave”, de culoare gălbui-pământie, numai ochii sunt câteodată „zbanghii”, sfredelitori, dar de obicei căutătura e mohorâtă, „împosocată”. Încruntați, închiși în ei, oamenii se exprimă sobru, adesea laconic, vorbirea lor caracterizându-se prin absența culorii, singura notă de pitoresc fiind conținută în termenii regionali aspri, pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea oamenii sunt constrânși să zbiere, să suduie, să muște. Sub biciul viscolelor, al arșiței, sub gârbaciul logofeților
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
descoperit la începutul secolului al XIX-lea, aflat la Oxford. T. respectă versificația alexandrină ce a înlocuit de-a lungul timpului dispunerea decasilabică, dar în gruparea liberă medievală, renunță la asonanța originală în favoarea rimei, conformă exigențelor cititorului modern care, în absența acompaniamentului muzical, cum se proceda în secolele XI-XV, ar percepe cu dificultate textul. Următoarea traducere va fi Cântarea Cidului (1979), poem epic pe care tălmăcitorul îl organizează în episoade în fruntea cărora dă un scurt cuprins, abandonând dispunerea în cuplete
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces legic, corespunzător logicii capitalismului, legii sincronismului, „legii orbitării”. Celelalte proiecte analizează procesul de dezvoltare în termeni de inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale normale și legitime a societății românești din perioada avută în vedere, Ștefan Zeletin aduce argumentul conform căruia la începuturile burgheziei și ale capitalismului sufletul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
funcții ivite prin diferențiere, astfel că, pentru a preîntâmpina dezordinea funcțională, este necesară „construcția” unei instituții supracoordonatoare. Problema care se pune, iată, în noul context produs de modernizare, adică indus de diferențierea structurală a vechii structuri, este aceea creată de absența unei instituții coordonatoare, care ar urma să joace și rolul unor instituții de protecție (familia, de pildă, nu-și poate proteja membrii în fața injustițiilor la locul de muncă etc. - Coleman, 1968). Tranziția, în lumina acestei teorii, este un termen impropriu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a treia” (So, 1990). Teoriile modernizării explică subdezvoltarea lumii a treia prin raportare la factori interni, iar dezvoltarea prin raportare la factori externi și „presupune că există ceva rău înăuntrul țărilor și popoarelor lumii a treia, precum cultura tradițională, suprapopularea, absența motivației pentru realizare” (So, 1990, p. 94). În consecință, sunt propuse următoarele replici și strategii: țările lumii a treia nu pot niciodată să meargă pe calea occidentală a dezvoltării pentru că au experiențe pe care Occidentul nu le-a avut; țările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Întrunirile generale ale Clubului de la Roma ce au avut loc în ultimii ani au continuat să aibă în centrul atenției problematica, global considerată, a învățării, ca unul dintre aspectele esențiale în procesul dezvoltării sociale. Ignoranța - sinonimă în perioada contemporană cu absența învățării permanente - a fost, invariabil, identificată ca un obstacol major grav atât în extinderea erei cunoașterii, în dezvoltarea socială, cât și în combaterea în plan mondial a sărăciei (care, la rândul ei, nu permite nici măcar inițierea procesului cunoașterii, deci nici
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tot mai frecventele dezastre ecologice din ultimii ani sunt cauzate de utilizarea nechibzuită a resurselor planetei exclusiv în vederea dezvoltării economice)?”, răspunsul dat a fost că rolul-cheie îl deține educația. Așadar, teza conform căreia dezvoltarea socială este imposibil de realizat în absența unei educații bazate pe valori global împărtășite, interdisciplinară, ce încurajează gândirea pe termen lung, dar, totodată, gândirea critică constituie în prezent teza principală a Clubului de la Roma, care, totodată, ne revelează actualitatea acestei instanțe de reflecție a cărei preocupare majoră
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capital), fie ele și slabe, se dovedesc mult mai productive în ce privește dezvoltarea socială a întregii comunități. În schimb, grupurile închise, care promovează relații exclusiv în interiorul lor, dezvoltă un capital social de menținere a coeziunii grupurilor (bonding social capital), care în absența celui de legătură se manifestă drept capital social de separare, cu efecte negative asupra dezvoltării globale. Influența asupra dezvoltării sociale și sărăciei Legătura dintre capital social și dezvoltare este anticipată de studiul extrem de influent al lui Banfield (1958) asupra satului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întreaga societate. Neîncrederea și lipsa de integrare socială au facilitat, astfel, dezvoltarea unor medii corupte, devenind imediat produsul acestora. Revenind la diferențele dintre Estul ex-comunist și restul Europei, este puțin probabil ca pe viitor situația să se modifice substanțial în absența unor transformări profunde. Cei mai puțin educați și, totodată, cei mai săraci tind să dezvolte moduri de viață tradiționale, în bună măsură agrare, cu relații întreținute mai ales - dacă nu exclusiv - în interiorul grupurilor primare de apartenență. Capitalul social relațional tip
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dacă nu exclusiv - în interiorul grupurilor primare de apartenență. Capitalul social relațional tip bridging se dezvoltă mai ales la vârful ierarhiilor educaționale și de avere al societății. O pondere mică a acestei pături și predominanța capitalului social familial se asociază cu absența implicării active în viața comunității, cu dezvoltarea unor societăți autarhice (vezi Turner, 2000, pp. 100-101), închise, puternic segmentate, corupte. Capital social în România și în Europa: încrederea Regimurile comuniste din Europa nu au fost regimuri bazate pe legitimitatea alegerii libere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar alte două au reușit să își producă beneficii minore în comparație cu celelalte. Cariere, biografii Datele mele permit înțelegerea mecanismelor și a factorilor care încurajează sau împiedică oamenii să se angajeze în inițiative comunitare în România sau chiar să le conducă. Absența datelor statistice face interpretarea de aici tentativă. Informația factuală susține totuși unele dintre argumentele modelelor resurselor și rețelelor, furnizează susținere pentru ipoteza „activismului latent”, este indiferentă la modelul culturalist și respinge teoria culturii de clasă. Clasa nu contează O consecință
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
segmentul primar al pieței forței de muncă: sectoarele economice de vârf, cu o dinamică accentuată, pentru persoane supracalificate (în special IT, telecomunicații); Categoria include tipuri diverse de plecări: plecările mediate de stat (în perioada actuală prin OMFM, în cadrul sau în absența acordurilor bilaterale); Primul acord bilateral pentru schimbul de forță de muncă este semnat de România cu Germania în anul 1992. Până în 1999, acesta va fi singurul acord bilateral în baza căruia românii vor lucra pe bază de contract în afara țării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre trăsăturile sale definitorii ideea de justiție socială. Dezvoltarea socială nu este un simplu proces de creștere economică, ci, în același timp, și un proces deliberat de reducere a inegalităților sociale. Așa cum nu se poate vorbi de dezvoltare socială în absența creșterii economice, tot așa, nu poate fi invocat acest concept în societățile puternic polarizate, în care un grup restrâns controlează resursele economice în timp ce majoritatea populației trăiește în sărăcie. Dezvoltarea socială presupune deci un ansamblu coerent de politici economice și sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măsuri trebuie interpretată cu prudență deoarece acești termeni își schimbă înțelesul de la o instituție la alta. În unele cazuri, chiar în cadrul aceluiași minister, departamente diferite „vorbesc” limbi diferite. Spre exemplu, termenul măsură ia înțelesuri de la „program” la „obiectiv de investiție”. Absența unui limbaj comun constituie una dintre barierele importante de comunicare interinstituțională. Dezvoltarea unui „vocabular” instituțional comun tuturor instituțiilor guvernamentale ar ordona activitatea acestora, ar ușura monitorizarea activității lor și, mai ales, ar încuraja comunicarea și coordonarea activității între instituții. Planuri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de implementare Conform reprezentanților instituționali intervievați, în octombrie 2004, termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor este mai frecventă (atinge 16%) pentru programele/proiectele nepermanente care sunt implementate de o unitate de implementare/management. Atingerea obiectivelor Spre deosebire de respectarea termenelor de implementare, evaluarea atingerii obiectivelor este mult mai rară. Pentru 39% dintre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]