8,612 matches
-
cu o repeziciune care nu le este în mod normal caracteristică această nouă tehnologie, pentru că au văzut în ea un posibil înlocuitor al legendarelor audioși videocasete. Cursanții sunt cei mai entuziasmați de introducerea podcasturilor în educație, pentru că, astfel, ei pot accesa cu ușurință resurse educaționale, cum ar fi lecturi, prezentări etc. De asemenea, cursanții își pot crea propriile podcasturi cu activitățile lor curente, cu reflexii, comentarii și diseminări ale materialului educațional etc., toate acestea putându-se realiza foarte ușor. Ca limitări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și interviuri, focus-grupuri, analiză de documente și indicatori sociali, persoane-cheie, studii de caz ș.a.); 7. colectarea datelor într-o manieră corespunzătoare (sistematică și coordonată) și în timp util, urmată de realizarea unor baze de date care, ulterior, să poată fi accesate și pentru alte studii comparative; 8. analiza cantitativă și calitativă a datelor recoltate și interpretarea acestora pentru a surprinde, pe lângă aspectele specifice, și tendințele generale la nivel de comunitate; 9. sortarea și prioritizarea nevoilor identificate, indicând ordinea importanței lor în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de competențe și de pregătire existent în comunitate, nișele fezabile de accesat, iar, pe de altă parte, se caută identificarea caracteristicilor potențialilor beneficiari. Atunci când vorbim despre nișe de ofertare corespunzătoare unor cerințe de formare, avem în vedere raportarea la oferta altor instituții concurente, la piața forței de muncă și previziunile de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stipulări de politică educațională sau tendințe de dezvoltare conturate în strategii regionale, naționale, internaționale de acțiune etc., dar ne raportăm și la experiența și expertiza noastră ca ofertanți de formare, la resursele de care dispunem sau pe care le putem accesa. Analiza populației-țintă este procesul ce urmărește identificarea caracteristicilor grupului de potențiali beneficiari avuți în vedere, încercând să obținem date referitoare la: nivelul de instruire, experiența anterioară a individului (de viață, profesională, educațională, urmărind valorificarea acesteia), factorii motivaționali (Ce îl determină
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
posibil, nici nu este legată de faptul că toate sferele vieții sociale se sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul cenușiu”, care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formării profesionale, care pot stimula schimbarea mentalităților și modernizarea instituțiilor de învățământ și de formare profesională pentru a atrage finanțarea unor activități proprii (Bîrzea, 2006), cu atât mai mult cu cât fonduri importante la nivel comunitar există și pot fi accesate atât pentru dezvoltarea structurală, a capacității și expertizei instituționale, cât și pentru dezvoltarea personală. Dacă, potrivit indicatorilor statistici, putem concluziona că în România nu există încă o cultură a învățării de-a lungul întregii vieți, elementele pozitive semnalate ne determină
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să vizităm o galerie, să avem stocate în computer diferite picturi pe care se poate „lucra”, făcând diferite simulări, comparări, observații. Toate aceste modalități nu sunt mutual exclusive, iar tehnologia actuală a evoluat foarte mult, ajutându-ne să vizualizăm, să accesăm resurse foarte bogate. Oricum, nu trebuie să ne simțim incompetenți sau amenințați dacă nu știm să facem slide-uri atractive; uneori computerul nu este cea mai utilă resursă. Se pot face lecții foarte bune folosind cele mai simple materiale. Materialele vin
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai ales informal (dar și non-formal) fac acest lucru cel mai adesea în timpul lor liber, într-un cadru proxim celui domestic. Noile tehnologii de informare și de comunicare (TIC) permit crearea acestor medii de învățare, în care informația poate fi accesată ușor și rapid, la cele mai diverse ore, din orice locație, fără constrâgeri. Să vedem care ar putea fi facilitățile oferite de mediile de învățare create cu ajutorul noilor tehnologii. 4.5.1. Virtual Learning Environment (VLE) sau mediul virtual de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau alți cursanți etc. Dacă un cursant este înscris în același timp la mai multe cursuri care sunt amplasate în cadrul aceleiași platforme virtuale de învățare, atunci ar trebui să existe posibilitatea ca, prin intermediul unei interfețe comune, utilizatorul (cursantul) să poată accesa unul sau altul dintre cursuri. În caz contrar (când cursurile nu corespund aceleiași platforme virtuale), trebuie avut în vedere faptul că fiecare curs corespunde unui site al platformei respective, că poate interfețele sunt diferite, dar că suntrealizate folosind interfețe oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai mulți cursanți. Ca exemple, putem menționa comunicarea prin: e-mail, forumuri de discuții, camere de chat, videoconferințe on-line, mesagerie instantanee etc.; - materialele postate pe platformă (indiferent dacă sunt cursuri parțiale sau completeori resurse adiționale) pot fi controlate: cine și când accesează, de câte ori ș.a.m.d., fiindu-le astfel extrem de utile cadrelor didactice pentru monitorizarea activităților cursanților. De asemenea, actualizarea acestor materiale se face cu o deosebită ușurință, cadrele didactice având posibilitatea, dacă doresc, să-i înștiințeze pe cursanți cu privire la noile informații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perfecționeze studiile, însă care mai au și alte îndatoriri de îndeplinit. Astfel, trăsăturile definitorii ale m-learning, mobilitatea și conectivitatea 1, s-au conturat pentru a suplini atât nevoia de educație și de mobilitate, cât și dorința comunității mobile de a accesa internetul folosind tehnologiile mobile. O astfel de conexiune internet asigură o independență fizică, dar este bazată și pe simplitate, fiind sub influența puterii celor patru O: oriunde, oricând, oricine, cu (aproape) orice tip de instrument tehnologic de care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu o repeziciune care nu le este în mod normal caracteristică această nouă tehnologie, pentru că au văzut în ea un posibil înlocuitor al legendarelor audioși videocasete. Cursanții sunt cei mai entuziasmați de introducerea podcasturilor în educație, pentru că, astfel, ei pot accesa cu ușurință resurse educaționale, cum ar fi lecturi, prezentări etc. De asemenea, cursanții își pot crea propriile podcasturi cu activitățile lor curente, cu reflexii, comentarii și diseminări ale materialului educațional etc., toate acestea putându-se realiza foarte ușor. Ca limitări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și interviuri, focus-grupuri, analiză de documente și indicatori sociali, persoane-cheie, studii de caz ș.a.); 7. colectarea datelor într-o manieră corespunzătoare (sistematică și coordonată) și în timp util, urmată de realizarea unor baze de date care, ulterior, să poată fi accesate și pentru alte studii comparative; 8. analiza cantitativă și calitativă a datelor recoltate și interpretarea acestora pentru a surprinde, pe lângă aspectele specifice, și tendințele generale la nivel de comunitate; 9. sortarea și prioritizarea nevoilor identificate, indicând ordinea importanței lor în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de competențe și de pregătire existent în comunitate, nișele fezabile de accesat, iar, pe de altă parte, se caută identificarea caracteristicilor potențialilor beneficiari. Atunci când vorbim despre nișe de ofertare corespunzătoare unor cerințe de formare, avem în vedere raportarea la oferta altor instituții concurente, la piața forței de muncă și previziunile de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stipulări de politică educațională sau tendințe de dezvoltare conturate în strategii regionale, naționale, internaționale de acțiune etc., dar ne raportăm și la experiența și expertiza noastră ca ofertanți de formare, la resursele de care dispunem sau pe care le putem accesa. Analiza populației-țintă este procesul ce urmărește identificarea caracteristicilor grupului de potențiali beneficiari avuți în vedere, încercând să obținem date referitoare la: nivelul de instruire, experiența anterioară a individului (de viață, profesională, educațională, urmărind valorificarea acesteia), factorii motivaționali (Ce îl determină
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de UNICEF; numărul recunoscut de către oficialități al copiilor cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate este în jur de 27.684 și numărul total al copiilor cu cel puțin un părinte plecat este de peste 87.000 (www.copii.ro, accesat în data 30 septembrie 2009). în realitate, numărul total al acestor copii și familii nu se cunoaște. 3. Au existat situații în care pentru a preîntâmpina divorțul, soțiile personajelor importante, cu funcții în partid, dețineau dosare secrete cu documente compromițătoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Un studiu anterior al OMS, întreprins în Anglia și SUA, arată că în Anglia prevalența violenței domestice în rândurile femeilor este de 30%, în vreme ce în SUA scade la 22%. Aceste date, prezentate mai sus, sunt preluate de pe site-ul UNDF, accesat în data de 11 aprilie 2010. 1.7.8. Consecințe ale violenței domestice Dacă evenimentele traumatice pot genera sindromul acut al traumei și ulterior sindromul de stres posttraumatic (SSPT), în cazul particular al violenței domestice, cercetătorii au descris „sindromul femeii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
având o capacitate de 400 de locuri, că sunt 37 de centre de consiliere de specialitate și patru centre pentru agresori. Statisticile care există sunt în același timp alarmante și contradictorii. De pe același site al Agenției Naționale pentru Protecția Familiei, accesat în 12 aprilie 2010, aflăm că în perioada 2004-2009, trimestrul al treilea, s-au înregistrat un număr de 572.002 victime ale violenței domestice, cu 754 de decese. Din păcate, datele nu sunt suficient de clare cu privire la genul și vârstele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
PTSD-ului propriu-zis, în alte variante cele două afecțiuni se lucrează concomitent. în cazul depresiei, când aceasta este gravă se indică asanarea ei prioritară, în eventualitatea că este vorba de o depresie lejeră, cele două categorii de tulburări se pot accesa simultan. Așa cum prezintă profesorul australian G. Andrews și colaboratorii săi (2007), terapia PTSD comportă mai multe etape: Stabilirea crizei și implicarea în tratament se referă la necesitatea ca înaintea confruntării cu simptomele propriu-zise ale PTSD, să fie eliminate sau deplasate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestor tineri, capabili de orice. în elucidarea cauzelor întâmplării, comparabile doar cu un infern dantesc, s-au invocat un întreg repertoriu de cauze, care au concurat fără îndoială la orchestrarea deznodământului, dar care întrucât gravitează doar în sfera postnatală, nu accesează cauza majoră și subtilă a tragediei. Sonne (2000), fructificând o bogată experiență psihoterapeutică, focusată pe subiecții care intrauterin au trăit cu sabia lui Damocles deasupra capului, adică sub amenințarea de a fi avortați, a pledat cu tărie pentru extinderea perspectivei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihologic și social al persoanei în cauză (Grof, 1983, 2002). întrucât zona abisală se structurează pe trei paliere distincte, aceste sisteme Coex sunt prezente la fiecare nivel, chiar dacă sub denumiri diferite. S-a constatat că atunci când o asemenea formațiune este accesată, indiferent la ce nivel, ea se propagă ca o reacție în lanț, și la sistemele similare tematic, de la celelalte două nivele, potențând experiența. Chiar dacă nu vom analiza în detaliu dinamica de funcționare a sistemelor Coex, trebuie subliniat iarăși că ele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
politicile sociale comunitare. Această orientare accentuează importanța autodezvoltării comunitare. Autodezvoltarea comunitară promovează inițiative și acțiuni care se nasc din nevoile înregistrate pe plan local, de localnici, și care se realizează pe baza resurselor existente sau a celor care pot fi accesate de comunitate. în această orientare este evidentă promovarea autonomiei și a responsabilității comunității. Este de fapt o politică de valorizare și stimulare a potențialului de reziliență al comunității. Prin forțe proprii, comunitatea își rezolvă dificultățile, face față crizelor, își găsește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
principiu care orientează în același sens politicile comunitare este principiul subsidiarității. Acest principiu stimulează capacitatea familiei de a-și rezolva cu un grad mare de autonomie problemele. Când intrafamilial acest lucru nu este cu putință, familia este stimulată pentru a accesa resursele existente în comunitate și astfel a-și găsi soluții la probleme. Doar când resursele disponibile intrafamilial și în comunitate nu sunt suficiente și familia se află într-o dificultate sau o criză fără posibilități de ieșire la nivel de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pharmaceutical Systems: Strengthening Critical Decision Points against Corruption”, octombrie 2002. OECD, Stability Pact Anti-Corruption Initiative, „Combating Corruption in Romania - The Role of the Private Sector”, octombrie 2004. http://epp.eurostat.cec.eu.int, long term indicators/population and social conditions, accesat la 11.05.2005. http://www.just.ro, lupta Împotriva corupției/cadru legislativ, accesat la 21.01.2005. http://www.who.int/countries/rou/en/, key health expenditure indicators, accesat la 12.05.2005. Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Initiative, „Combating Corruption in Romania - The Role of the Private Sector”, octombrie 2004. http://epp.eurostat.cec.eu.int, long term indicators/population and social conditions, accesat la 11.05.2005. http://www.just.ro, lupta Împotriva corupției/cadru legislativ, accesat la 21.01.2005. http://www.who.int/countries/rou/en/, key health expenditure indicators, accesat la 12.05.2005. Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]