8,468 matches
-
fiere vărsam! Mă sufocam și plângeam!... Răilor! M-ați alungat! Vouă... vouă ce vă pasă?! Ați stat cu sabia! Ne-ați apărat! Și ați căzut până la unu, acolo, la Valea Albă! Ce vă pasă? Dar eu?... Eu ce să fac acuma?!... Trebuia să rămân acolo la Valea Albă! Eram... eram, doar, Domnul Moldovei!" Ștefan tresare... Ridică fruntea de pe masă... Clipește buimac... Se freacă la ochi... Unde se află?... Bună dimineață Măria ta! Aa!... Își șterge cu palma broboanele de sudoare. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mi-a fost luată. N-am avut timp pentru ea. Gonesc de când mă știu, nu s-a lipit chestia aiasta de mine, ca apa de pana de gâscă. Acum... o să-ți spun să nu râzi de mine știi care-i acuma suprema mea fericire?... ?!... Să apuc să dorm... Da' știi, colea, pe săturate, într-un pat cu pernă, cu așternut alb, moale, curat... Săracu' Ștefan Vodă, spune cu milă Daniil. Și noi, muritorii de rând, ce vă mai jinduim fericirea... Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-amintiți, a avut inspirația salvatoare să meargă la un pantofar, care i-a dat tema conferenței ! Acuma, e-adevărat că în cazul lui era vorba despre Ce este arta ?, concept absolut exclus să poată fi definit, în ciuda ideilor, a ispititoarei tentative de a-l defini. Din fericire, zic eu, arta nu se poate defini. Se poate însă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nici pomeneală să poți să te gândești la o conferență. Prin urmare, vin în fața Dvs., într-adevăr, cu, abia acum anxietatea pe care o avea subiectul meu în săptămâna sau în zilele care au precedat „conferența” lui - Ce este arta ? Acuma, în această angoasă, nu știu cum o să iasă - să dea Dumnezeu să iasă bine ! De ce nu știu cum o să iasă ? Pentru că este vorba de autorul pe care-l cunosc cel mai bine. Sigur, nu sunt singurul, noi, românii, știm cel mai bine pe Caragiale
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
marii autori comici, și toți sunt de mărimea întâi. Și fiindcă această conferință se înscrie într-un ciclu care se numește „Mărturia unei generații”, nu știam cum să plasez subiectul meu în cadrul acestei idei de „mărturie a unei generații”, da’ acuma-mi vine-n gând că generația căreia îi aparțin, deci care s-a format intelectual cam în al doilea deceniu al epocii interbelice, a apucat o epocă de foarte mare accentuare a experiențelor abisale, a disperărilor și chiar a „ipocriziei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Mazilu. Iar pentru acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după război, Caragiale era un antidot incomod. Binențeles, și acuma i un antidot foarte incomod, la alt soi de supralicitări, și sunt unii acum care, dacă ar putea - da’ noroc că nu se poate - l-ar suprima din cultura noastră ! Dar în epoca respectivă, deși Caragiale nu-și putea pierde
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un satiric, care a făcut o critică a societății, că era un realist critic, deci că tot timpul era fotograful care prinde instantaneele cele mai divulgante pentru racilele societății. Și noi am învățat cu toții prin școli - nu știu dacă și acuma se mai învață chestia asta - că sunt trei grade, trei efecte ale comicului : comedia sau comicul de caracter, care ar fi treapta superioară, comicul de moravuri ar fi cea medie și, în fine, treapta cea mai de jos, comicul de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se produce o personificare, o prozopopee a neantului. Ei, bine, prozopopeea neantului este formula care definește arta și creația lui Caragiale, nu numai a lui, firește. Există în aparițiile extraordinare ale lui Caragiale acest element, pe care l-au semnalat acuma exegeții mai recenți (în urma modei fecunde aduse de teatrul absurd, de Ionescu, de Beckett), care au tot investigat pe Caragiale din perspectiva vidului, a vacuității, a inexistenței ! Ceea ce este foarte just, foarte corect, adăugând, la sfârșit, că nu e suficient
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu această putere, cu această colosală potențialitate. Asta mi se pare că trebuie subliniat în ce privește marea artă comică și, în speță, la Caragiale. Această putere colosală pe care o are revelația abisalității și luciditatea cu care această abisalitate este surprinsă. Acuma, e adevărat că mai recentele comentarii despre Caragiale, respectiv cartea lui Elvin, a lui I. Constantinescu, a lui Al. Călinescu, comentariile mai lungi, interesante, pe care le-a făcut Valeriu Cristea în Alianțe literare, toate merg pe ideea aceasta a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ele extrem de grosolane și de ieftine și la nivelul cel mai popular, în sensul bâlciului și în sensul de „jeux populaciers”, a petrecerilor populare, care constituie elementul liant, o materie care face parte din plasma întreagă a creației lui Caragiale. Acuma, ca să revin la întrebarea pe care mi ați pus-o : nu cred că sunt tragice acele bucăți. — Am rămas cu impresia că Dvs. excludeți tragicul din opera lui Caragiale... — Da. — În Comediile d-lui I.L. Caragiale, acel studiu faimos al
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
atotputernic, fără față. Christine gătea excelent, în timp ce eu ajunsesem la virtuozitate numai în prepararea câtorva feluri. După acel vis, am înțeles că ea trăia cu noi, lângă soțul ei, care era mai puțin al meu și foarte mult al ei. Acuma, se pare, fantomele s-au înmulțit. Am decis să mă mut la etajul doi, într-un apartament cu patru camere, deși proprietarul mi-a propus să împart apartamentul nostru de cinci camere cu un tânăr care „te place foarte mult
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
l-au abandonat de frica de a fi izgoniți ca venetici din țara în care se născuseră. Sunt din nou golită de sens pentru prezent și vreau să fiu cu acei oameni vechi ale căror cuvinte au polisemia zonelor cerești. Acuma s-ar putea spune că am doi „tați” bătrâni, Lionel și Andrei, care mă trag înapoi către locul misterios din care propriul meu suflet a țâșnit. Multă vreme am crezut că în mine trăiește sufletul îndurerat al lui Bruno Schulz
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
îndepărtat de mine, am făcut totul ca s-o atrag din nou. Nu pot trăi fără iubire: este aerul în care focul meu arde existând. Iubirea pe care poetul admirabil, Novalis, o numea: „Țelul final al istoriei lumii. Universum unum”. Acuma, exact ca și în copilărie, am primit puterea de a iubi toate ființele, animate și inanimate, parcă în felul unic al Sfântului Francisc, despre care am scris un poem ce nu s-a vestejit deloc. De câte ori am ocazia îl recit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
slujba că e un Te Deum oficial... Pomenește-i Doamne în împărăția ta și pe Buzdugan și pe Miron Cristea făcându-le lor veșnica pomenire și să le cântăm din tot sufletul și din tot cugetul nostru Mulți ani trăiască! Acuma ce mai vreți? I-am îngropat și i-am blagoslovit pe gratis , gata, că în sat mașteaptă o mulțime de pomeni! Toată lumea a plecat nedumerită în ce privește moartea cui și prim-regența cui, numai preotul Ciobanu era vesel că va reuși
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a prăbușit peste patul unde de obicei dormeau băieții, acoperindu-l și fărâmițându-l sub zecile de kilograme de cărămidă și mortar. Înger sub palma lui Dumnezeu, Cezărica, cu plecarea ei în Cer și-a salvat frățiorii.. Poate că și acuma și pentru totdeauna îi privește din ceruri, acolo unde este, și le ocrotește existența. * Nașii Vernescu ne-au chemat la Ploiești și ne-au dat aparatul lor de radio cu 2500 de lei. Era tot un “Herald” ca și cel
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de teren motorul, ARO caroseria. Când aceasta a sosit în Brazilia s-a constatat că motorul nu încăpea în lăcașul special al caroseriei!) În perioada șederii la Santiago, delegațiile economice nu ne-au asaltat. Și atunci, ca din păcate și acuma, America Latină nu era pentru noi o "prioritate". Lansasem propuneri, în diverse domenii, dar ne loveam de indiferența celor din țară. Ca atare, am fost plăcut surprins când am primit comunicarea deplasării în Chile, în 1980, la jumătatea lui decembrie, lună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
A atacat și a dat la fund un vas ce ducea proviant la Constantinopole pentru armata englezului, care debarcase acolo, ca să pornească pe urmă la Crimeea, că începuse războiul cu rusul. Când ne-au prins, era o noapte neagră ca acuma ; mer geam cu vânt bun la Samos. Din urmă venea nu vas mare. După formă și iuțeală bănuiam noi că-i o fregată străină. Goneam noi din toate puterile, dar la urmă tot ne-a ajuns. Cine sunteți voi ?» ne-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
că mă operează și că de ce n-am venit la timp. Dar de unde să știu eu că altul mă operează pe gratis? Toți vecinii mi-au zis că fără 2 000 000 n-am ce căuta să-mi scot sânul. Acuma îmi mai scoateți și dumneavoastră ochii că de ce n-am știut că am plătit toată viața asigurări medicale, adică și operația asta. Curățenie generaălă. Într-o dimineață au răsărit ca din pământ femeile de serviciu cu găleți pline cu detergenți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
celei mai cumplite crize economice i-au agravat ori chiar provocat nemiloasa boală căreia i-a căzut jertfă ca un fel de credincios mucenic al greutăților slujbei sale, încât - dacă o clipă i-ar reveni glasul stins, desigur ar rosti: «acuma m-am odichnit și am aflat ușurare multă...Doamne! Slavă Ție!». Acum - ușurat de grelele sarcini ale înaltei sale deregătorii, scăpat de suferințele trupești și de sufleteștile zbuciumări - rugăm pe milostivul Dumnezeu cu cuvintele Evanghelistului Luca: «Acuma, Doamne, lasă pe
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
desigur ar rosti: «acuma m-am odichnit și am aflat ușurare multă...Doamne! Slavă Ție!». Acum - ușurat de grelele sarcini ale înaltei sale deregătorii, scăpat de suferințele trupești și de sufleteștile zbuciumări - rugăm pe milostivul Dumnezeu cu cuvintele Evanghelistului Luca: «Acuma, Doamne, lasă pe robul Tău să plece în pace» (Lc. 11:29)”. Colectivul de la Facultatea de Teologie, prin vocea profesorului Vasile Loichiță, spunea, puțin după moartea lui,: „Fie această postumă recunoaștere din partea facultății de pe catedra căreia a ostenit, o suplinire
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
intenționat monotonia. În vreme ce poetul roagă ceasul să treacă repede peste clipele rele și să lungească pe cele bune, versul bate imposibil ca o limbă de pendul: Tu! care vreme ne spui că trece, Ne-aduci aminte, des, moartea rece, Vino acuma, ia-nvățătură, Schimbă nedreaptă a ta măsură! Știi ticălosul om ce puține Poate să aibă ceasuri de bine. Când iar asupra-i răul se scoală, Când stăpânește război sau boală, Vezi sărăcie, necaz, durere, Când vezi primejdia în putere; Atunci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar punctul de vedere al lui Cîrlova. Însă tehnica descriptivă, redusă la naive exclamații, lipsește. Totuși pe alocuri apare câte o adevărată imagine: Și-ntocmai cum păstorul ce umblă pe câmpii La adăpost aleargă, când vede vijelii, Așa și eu acuma, în viscol de dureri, La voi spre ușurință cu triste vin păreri. I. ELIADE RĂDULESCU Personalitatea cea mai mare a literaturii române îndată după D. Cantemir este I. Eliade Rădulescu (1802-1872). Trecând peste activitatea lui politică, vom observa că a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
una Și focuri în tot satul încep a se vedea; Târzie astă seară răsare-acum și luna Și cobe, câteodată, tot cade cîte-o stea. Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și după-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește Și lătrătorii numai s-aud necontenit. Eliade e un pamfletar excepțional, ignorat sub această latură, nutrit în spiritul lui Voltaire și în manopera libelelor. El e vindicativ ca Dante, vulgar, animalic, salvat de trivialitate prin aripa lirică și literară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin idealurile lui utopice. Universitate la Cotnar, cruciadă împotriva Semilunei, astea nu încălzesc pe boierii conștienți de imposibilitatea lucrurilor. Scena finală, cu discursul emfatic, foarte academic ("Mi-arunc din cap coroana!... din mână sceptru-mi scot... Nu mai sunt domn!... acuma ucideți pe Despot!") e plină de adevăr local. Boierimea șovăie o clipă, uluită de oratorie, totuși Despot cade înjunghiat, fiindcă istoria Moldovei arată cum că mijlocul tradițional și sănătos de a scăpa de un pretendent extern este uciderea. Prin Fântâna
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mine etern a existat; Să plane noaptea-asupră-mi, căci cerul cu urgie În noaptea fioroasă pe mine m-a uitat. În noaptea asta neagră să meargă-a mea durere Spre cerul fără milă de nori acoperit; Căci nimini nu m-aude acuma în tăcere, Căci nimini nu mă vede, și asta am dorit! Suflați și voi acuma, o, vânturi furioase, Prin munții cei gigantici, prin văile adânci; Suflați pe mări întinse, și undele spumoase Făceți-le să geamă spărgîndu-se de stânci. Precursor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]