24,313 matches
-
caz poate avea un impact diferit asupra proiectului, dar probabilitățile însumate ale celor trei evenimente trebuie să fie egale cu 1. 5. Planificarea răspunsului la r. este acea etapă în care se dezvoltă acțiuni concrete și proceduri de reducere a amenințărilor asupra obiectivelor proiectului. În literatura de specialitate sunt prezentate câteva strategii-standard de răspuns la r.: - evitarea r. este strategia radicală prin care se evită acele etape ale proiectului care pot genera r.. De exemplu, nu se mai include în lista
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
noul stadiu dorit al dezvoltării organizaționale, încheierea procesului presupune obținerea unui echilibru între cele două tipuri de factori. Rezistența la schimbare S.o. presupune schimbări esențiale ale structurii cu implicații profunde pentru membrii acesteia, care pot percepe transformările ca o amenințare cu privire la locul de muncă, poziția deținută sau privilegiile câștigate în timp. Declanșarea unui proces de schimbare, fără evaluarea factorilor inhibatori, poate genera efecte contrare celor dorite și poate pune în pericol chiar existența organizației. Rezistența la schimbare poate fi pozitivă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
secolele XVI-XVIII a fost unul extrem de competitiv și de conflictual, cuplat cu faptul că principala caracteristică a sistemului internațional era tocmai aceea de a fi anarhic, statele nu se puteau baza decât pe propria lor putere pentru a face față amenințărilor externe. Prin urmare, asigurarea intereselor naționale (siguranța națională) a devenit principala grijă și responsabilitate a politicii externe a statelor europene. Această teză a fost reiterată de cardinalul Richelieu, prim-ministru al Franței între 1624 și 1642, care introduce conceptul raison
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fine, statul, ca actor al sistemului internațional, se confruntă tot mai mult cu revendicări concurente de autoritate, venite din partea unor actori nestatali. Astfel, piața internațională integrată a devenit o locație a autorității de care statele trebuie să țină cont, sub amenințarea sancțiunilor specifice. Pe de altă parte, în anumite domenii de impact pentru opinia publică internațională, cum ar fi mediul înconjurător, rețelele tematice (issue networks) transnaționale au dobândit influență și prestigiu, au devenit exponente ale unei societăți civile mondiale. Statele nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
libertatea”) pentru secesiunea de Spania este organizată, în mare măsură, de pe teritoriul francez - iar lista ar putea continua cu exemple de pe toate continentele. Grupări ale criminalității organizate Concentrarea atenției asupra terorismului internațional, în ultimii ani, a încurajat și interpretarea drept amenințări la adresa securității internaționale a structurilor de a căror finanțare depinde, în cele mai multe cazuri, funcționarea „ONG-urilor crimei”. Grupările criminalității organizate - adesea veritabile „CTN-uri” ilegale - sunt, la rândul lor, abordate din perspectiva actorului. Cartelurile drogurilor - cu centrele în orașele columbiene
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Mackinder, creatorul faimoasei London School of Economics și al școlii de geografie de la Oxford. Într-un articol al său din 1904 intitulat „The Geographical Pivot of History”, Mackinder preia o serie din tezele lui Ratzel pentru a demonstra că principalele amenințări la adresa securității internaționale (a se citi securitatea entităților politice din Occidentul european) vin dinspre migrațiile populațiilor din Asia Centrală către Europa. Criticând implicit tezele lui Mahan, profesorul britanic susține că avantajul pe care l-a avut o putere maritimă asupra uneia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de propriile lor interese și capacități. În momentul în care apar conflicte majore de interese între două sau mai multe state, conflictul este inevitabil, în lipsa unor mecanisme care să-l suplinească. Așadar în sistemul internațional, statele sunt întotdeauna suspicioase cu privire la amenințarea cu folosirea forței asupra lor de către alte state. De aceea, ele caută constant să-și maximizeze puterea în vederea maximizării propriei securități. Balanța de putere în această situație nu este decât un mecanism de minimalizare a războiului și conflictelor. Această concepție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
diferită - în ipotezele și implicațiile ei cele mai profunde - de concepția lui Hobbes, atât de invocată în cazul realismului clasic, constituie o sursă importantă de inspirație și legitimare a Școlii engleze. În lumea stării naturale descrisă de John Locke, nu amenințarea cu suprimarea fizică este cea mai importantă temere, fundamentul comportamentului individual, ci absența unei autorități superioare care să fie răspunzătoare de împărțirea dreptății între indivizi și care să vegheze la respectarea înțelegerilor („contractelor”) dintre ei. Marile riscuri la adresa existenței unei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în starea de natură, derivă din imposibilitatea acordării încrederii, existența înșelăciunilor, în lipsa unor norme și a unor instrumente de pedepsire, nerespectarea contractelor și nesiguranța generalizată care rezultă din toate aceste aspecte. Prin extrapolare, în relațiile internaționale, războiul poate fi o amenințare importantă, din cauza efectelor sale dramatice pentru existența statelor. Cea mai frecventă amenințare și, de aceea, cel puțin la fel de importantă, nu este războiul și posibilitatea suprimării fizice a statelor, ci imposibilitatea atingerii unor înțelegeri între state care să fie respectate sistematic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unor norme și a unor instrumente de pedepsire, nerespectarea contractelor și nesiguranța generalizată care rezultă din toate aceste aspecte. Prin extrapolare, în relațiile internaționale, războiul poate fi o amenințare importantă, din cauza efectelor sale dramatice pentru existența statelor. Cea mai frecventă amenințare și, de aceea, cel puțin la fel de importantă, nu este războiul și posibilitatea suprimării fizice a statelor, ci imposibilitatea atingerii unor înțelegeri între state care să fie respectate sistematic. Această situație generează și favorizează continuu un mediu internațional non-cooperant, incert, lipsit
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rațional să fie primul - contrabalansarea puterii superioare a unui stat sau unei alianțe de state. Alinierea la statul mai puternic nu este o soluție, întrucât mai târziu acesta se poate întoarce împotriva actualilor parteneri, iar statul va rămâne descoperit în fața amenințării. Contrabalansarea unui potențial agresor (și oricine poate fi, mai devreme sau mai târziu, un potențial agresor) nu va lua în calcul motivele, ci exclusiv capacitățile acestuia. Ea se poate realiza prin eforturi interne (sporirea propriilor capacități) sau externe (crearea de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
câștiguri absolute versus câștiguri relative: pentru realiști, anarhia - absența guvernământului central - nu înseamnă doar inexistența unei agenții care să impună respectarea angajamentelor, ci, în primul rând, absența unei autorități supreme care să-i împiedice pe alții să folosească violența sau amenințarea cu violența, pentru a distruge sau subjuga [statul] (Ibidem, pp. 497-498). Pentru realiști, în orice relație, scopul major al statului nu este de a atinge cel mai mare câștig sau beneficiu posibil, ci de a-i împiedica pe alții să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
etapă istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe dependente unele de altele, nu există ființe care cooperează, ci doar indivizi autonomi care resimt amenințarea suprimării din partea oricărui alt individ autonom mai puternic, asemenea statelor în sistemul internațional. Nu există femei, nu există copii, nu există vârstnici, nu există prieteni, nu există într-ajutorare. Fecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
modalitate de a cerceta într-o manieră științifică originile conflictelor, cum pot fi ele evitate, iar dacă izbucnesc, cum sunt conduse, cum se încheie pacea și ce urmează după aceea. Pe măsura dezvoltării relațiilor internaționale, studierea folosirii forței și a amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul studiilor de securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cunoscută sub numele de „dilema securității”. Noțiunea este abordată apoi la nivel sistemic prin intermediul locului special pe care îl ocupă Marile Puteri în discutarea sa, iar ultima secțiune este dedicată formulării câtorva concluzii și observații. Securitatea națională ca lipsă a amenințărilor la adresa statului Termenii „pace” și „securitate” sunt folosiți de multe ori într-o manieră puțin diferențiată. În Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de „pace” desemnează lipsa unui conflict armat, pe când
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitate” sunt folosiți de multe ori într-o manieră puțin diferențiată. În Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de „pace” desemnează lipsa unui conflict armat, pe când „securitatea” se referă la lipsa amenințărilor. Ca noțiune impusă în relațiile internaționale de realism - paradigmă teoretică statocentrică -, amenințările în cauză sunt de obicei cele cu care se confruntă statul. În prezentarea din capitolul de față, termenul „securitate” va fi prezentat în lumina acestei abordări. Ca pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de „pace” desemnează lipsa unui conflict armat, pe când „securitatea” se referă la lipsa amenințărilor. Ca noțiune impusă în relațiile internaționale de realism - paradigmă teoretică statocentrică -, amenințările în cauză sunt de obicei cele cu care se confruntă statul. În prezentarea din capitolul de față, termenul „securitate” va fi prezentat în lumina acestei abordări. Ca pentru oricare alt concept din științele sociale, și pentru acesta este greu de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
oricare alt concept din științele sociale, și pentru acesta este greu de formulat o definție clară și general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute și folosite îi aparține lui Arnold Wolfers, care afirmă că securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate (Wolfers, 1952, p. 485). În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire. În anarhie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-și urmărească pe cont propriu supraviețuirea ca entitate suverană sau, mai larg, apărarea valorilor ori intereselor, în primul rând a celor considerate fundamentale (independența, integritatea teritorială etc.). Ca termen generic, „securitatea” unui stat se referă în primul rând la lipsa amenințărilor la adresa acestor valori și interese, precum și la capacitatea sa de a le apăra cu succes în caz de pericol. Prin împărțirea spațiului politic în „reglementat” și „anarhic”, statul trebuie să facă față, în primul rând, amenințărilor venite din exterior. În
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
primul rând la lipsa amenințărilor la adresa acestor valori și interese, precum și la capacitatea sa de a le apăra cu succes în caz de pericol. Prin împărțirea spațiului politic în „reglementat” și „anarhic”, statul trebuie să facă față, în primul rând, amenințărilor venite din exterior. În regiunea internă există autoritatea legitimă care poate impune ordinea, statul preocupându-se de securitatea indivizilor. Controlul asupra violenței îi permite să împiedice sau măcar să pedepsească orice folosire neautorizată a forței împotriva cetățenilor săi. Mediul extern în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
definirii securității naționale în asemenea termeni. El arată că volatilitatea politicului face ca identificarea valorilor și intereselor considerate cardinale să fie mai degrabă temporară, și nu definitivă. Wolfers observă că există componente obiective și subiective ale intereselor naționale, precum și ale amenințărilor la care acestea sunt supuse. Politicile pe care le vor adopta statele în vederea asigurării securității vor fi definite în funcție de interesele naționale identificate și a amenințărilor la adresa acestora (Wolfers, 1952). Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu definitivă. Wolfers observă că există componente obiective și subiective ale intereselor naționale, precum și ale amenințărilor la care acestea sunt supuse. Politicile pe care le vor adopta statele în vederea asigurării securității vor fi definite în funcție de interesele naționale identificate și a amenințărilor la adresa acestora (Wolfers, 1952). Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi de toate, o problemă de percepție. Modul în care sunt identificate de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și decidenții politici) interesele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestora (Wolfers, 1952). Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi de toate, o problemă de percepție. Modul în care sunt identificate de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și decidenții politici) interesele și amenințările determină și politica statului respectiv, precum și comportamentul său în arena internațională. Latura subiectivă a abordării problematicii securității unui stat face ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete) le analizează, le acordă sau nu credibilitate, ori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete) le analizează, le acordă sau nu credibilitate, ori anticipează, mai mult sau mai puțin corect, reacțiile altor actori să determine gestionarea unei crize - o situație în care o amenințare se acutizează, putând trece într-un timp foarte scurt din sfera posibilului în cea a faptelor. Consecințele unor eventuale percepții greșite pot fi extrem de dramatice (vezi, de exemplu, Jervis, 1988). Discutarea securității în grila de tip realist implică luarea în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relativă, afirmă Barry Buzan (1991, p. 34). Dilema securității Caracteristicile mediului, anarhia și competitivitatea fac din asigurarea securității o prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și maximizeze șansele de a face față cu succes unei eventuale amenințări. Statele își vor pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare - cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului - vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]