10,626 matches
-
pe care George Enescu voia să-l aducă la Filarmonica din București. I-au fost oaspeți deseori, pe str. ștefan cel Mare din Fălticeni, Aurel Băeșu, Ion Dragoslav, Vasile Ciurea ș.a. Pictor amator de talent, cutreiera Împrejurimile orașului, cu prietenii amintiți, pentru a surprinde peisaje frumoase, insolite. Aurel Băeșu i-a făcut portretul. Soția lui Comino era o bună violonistă. Serile muzicale din casa lor, erau de neuitat. Tot aici, Băeșu a 605 privi cum lucrez, și a mă distra cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a adus plicul cu fotografiile - pentru care mulțumim și rămânem Îndatorați, iar un alt plic - răspuns de la Suceava. Ambii expeditori ne-au dat adresa către care să fie Îndrumată... pălăria: Iași. 202 Pe lângă prof. Ion Arhip, muzeograful Constantin-Liviu Rusu, trebuie amintit și șoferul muzeului ieșean. 203 E vorba de subsemnatul, care i-am călăuzit. 204 Ion Arhip. 649 Am luat hotărârea - tot În unanimitate, ca obiectul să fie bine Împachetat: să nu sufere de pe urma contuziunilor - la poștă. Dar, cu aceasta s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cărțile menite a păstra trecutul se strecoară cu greu și numai când sunt semnate de unii 276 Prof. Maria-Luiza Ungureanu, Îngrijitoarea volumului Mărturii fălticenene. 277 „Vorba multă” de care vorbește prof. Mircea V. Pienescu, era necesară, pentru că colaboratorii la volumul amintit trimeteau greu articolele, iar editurile „pasau” manuscrisul una către alta, fiind evident că nu aveau de gând să-l tipărească, deși mulți condeieri erau scriitori consacrați, iar materialele erau de istorie literară, demnă să intereseze Întreaga țară. 781 autori cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
89, când se scrie despre mine În mod foarte elogios, cuvințelul „a fost un alt dascăl”. De ce alt? (Se poate interpreta urât). Nemulțumirea mea cea mai mare e, că nu se pomenește nimic de „Prietenii Culturii”511, ca și când acele conferințe amintite la pag. 97 ar fi fost „susținute de numeroși dascăli ai liceului: ca V. Ciurea” etc. Adevărul e că eu am Întemeiat și condus acest cerc - iar Ciurea m-a ajutat 1 an, până când a primit poruncă de la șt. Ioan512
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Secția cea mai activă din țară și conferințele se țineau numai la liceu (nu În oraș, cum se scrie). „Anuarul festiv” a nemulțumit pe multă lume, Întrucât, cum scrie Turculeț 513, „unii s-au autozeificat”, iar alții nu sunt nici măcar amintiți (N. N. Răutu, Al. Bocăneț, devenit conferențiar la Univ. Cernăuți, Har. Băeșu, șt. Gheorghiade etc.). Directorii de dinaintea d-nei Cosma, deasemenea nu511 Pe multe din scrisorile trimise subsemnatului, profesorul Virgil Tempeanu aplica o ștampilă cu textul: Prietenii Culturii - Fălticeni, ca un memento
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nu sunt o persoană atât de Însemnată, pentru ca și obiectele să fie interesante pentru vizitatori. Totuși, dacă socotiți... (poate diplome, distincții etc.). Mă bucur Îndeosebi, că mata te ai hotărât, În fine, să nu mai fumezi deloc. și medicul sus amintit mi-a spus, că fumatul, chiar dacă nu se trage fumul În piept, e dăunător. Nicotina intră În salivă. Omagiile mele doamnei și complimente de la ai mei. A făcut o impresie plăcută celor de față. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
14 august te putem găsi la Suceava sau cumva plecați În concediu. Auzind că Între timp ați schimbat și locul de muncă 703, aș avea rugămintea de a răspunde la arzătoarea problemă: unde și cum vă putem găsi În intervalul amintit, și dacă nu sunteți plecat. Promitem să nu vă agasăm cu banalități și nici să vă invadăm cu necuviința de a vă nesocoti timpul sau alte atribuții: totul În limita posibilităților. Dacă apreciați că răspunsul nu ar putea sosi În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în legalitate și încetarea oricărei discriminări religioase. Totodată să dispună a fi satisfăcute următoarele doleanțe: 1. Autorizarea de a se încheia actul de proprietate al imobilului în care Comunitatea se adună din anul 1969. 2. Eliberarea autorizației pentru repararea imobilului amintit, respectiv acoperișul. 3. Să se anuleze urmărirea pentru plata celor trei sume de câte 30.000 de lei reprezentând amenzi aplicate cultului penticostal, Comunității penticostale din Rădăuți și, respectiv, cooperativei Constructorul. 4. Să se restituie amenzile care au fost plătite
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce exporta coronițe de brad în RFG și, în loc să ajung la Hamburg, conform planului meu, am ajuns în beciurile Miliției și apoi în pușcăria din Oradea, unde am stat șase lunișoare din cele nouă ce le-am primit pentru tentativa amintită. Calvarul și teroarea vieții mele încep însă odată cu majoratul și, în același timp, cu renașterea dorinței mele de a pleca în libertate și de a scăpa de asuprirea din țara noastră. Începusem să mă pregătesc pentru a doua fugă și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
președintele RSR, Nicolae Ceaușescu, Vă scriem în numele tuturor românilor care-și desfășoară activitatea și lucrează în Libia în domeniul construcțiilor de drumuri și poduri, în cadrul Grupului de șantiere și lucrări în străinătate (GSLS) București. Domnule președinte Nicolae Ceaușescu, această întreprindere amintită mai sus, adică GSLS București, pur și simplu își bate joc de noi, cei trimiși să lucrăm în Libia pe baza unui contract încheiat și, mai pe deasupra, nici nu ne plătește pentru munca pe care o facem noi aici; și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Patilineț, un dur și un nemulțumit, dincolo de Bosfor. Iliescu , băgat până-n gât la... apă, adică la Consiliul Național al Apelor. Maurer, decrepit. Bârlădeanu, sufocat în anonimat. Urmași ai lui Gheorghiu-Dej, inexistenți. Și totuși, ceva nu era în ordine. Aceste nume amintite, cu excepția celor care nu mai sunt, reprezintă, totuși, motive de îngrijorare pentru Ceaușescu. El căuta o carte tare, pe care voia să o joace. De necrezut, a apelat, indirect, firește, la Alexandru Drăghici, sugerându-i să ceară reprimirea în partid
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cel de-al doilea cerc al infractorilor, cu funcții de conducere, să aibă, în caz de nevoie, un adăpost confortabil, căptușit cu dolari, căci, vorba aceea: banii nu au miros. [...] Directorul IAS Goești, unde s-a săvârșit prejudiciul mai sus amintit, se numește Fota Remus și este rudă prin alianță cu doamna Lina Ciobanu . Acesta, în disperare de cauză, după ce primul anchetator penal, procurorul Gheorghe Anghelescu, îl învinuise și pe el, a venit la mine și m-a amenințat că, dacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aprobe renunțarea mea la cetățenie, conform Legii nr. 24 din 17 decembrie 1971, a cetățeniei române. Și eram convins că nu se va putea da un astfel de decret pe motiv că nu s-a respectat hotărârea președintelui mai sus amintită, referitoare la înscrierea mea la doctorat, căci pe acest motiv îmi întemeiasem eu cererea de renunțare la cetățenie. întrucât mai credeam, pe atunci, că dna Lina Ciobanu ar putea fi indusă în eroare de alții și că n-ar fi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se făceau repetiții pentru două mari spectacole. Primul aniversa 35 de ani de la înființarea celor dintâi șantiere naționale ale tineretului; celălalt, demonstrația oamenilor muncii cu prilejul celei mai istorice sărbători naționale. Ce a însemnat asta, pe lângă răscolirea fonică a cartierelor amintite? Mii și mii de oameni, în general tineri, scoși din producție, sute de mii de ore de muncă pierdute, mii de costume de sport sau de brigadieri confecționate ad hoc, mii de pancarte de mătase, lemn, carton, polistiren expandat, sute
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zilnic sumele vărsate pentru fondul de ajutorare a sinistraților. La un moment dat, sumele subscrise numai în țară depășiseră totalul pagubelor cauzate de seism. Ajutoarele primite din partea guvernelor, firmelor și cetățenilor din toate continentele, după cât ne aducem aminte din relatările amintitului ziar, au depășit plafonul vărsămintelor făcute de oamenii muncii din România. Sinistrații nădăjduiau, cu drept cuvânt, că în final suferințele lor se vor mărgini la traumatismele suferite și la pierderea unor membri de familie, rude sau prieteni. Dar n-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ei, printre care probabil Niculescu-Mizil, trecuți la odihnă. Toți incomozii reali ori închipuiți scoși din funcții care le-ar fi putut conferi dacă nu o ciosvârtă de putere, măcar un procent de popularitate. Despre Gheorghe Maurer nici nu mai trebuie amintit. A fost înlăturat de mâna pe care singur a înălțat-o. Al cui congres este acesta? Al unui oraș asediat. Cu străzile, parcurile, podurile, trecerile de cale ferată păzite strașnic de mii de milițieni în uniforme și de alte mii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
foruri, colaborarea dintre aceste compartimente este extrem de redusă, dacă nu chiar nulă. În final, când totuși finanțarea lucrărilor de tehnică nouă este aprobată și adusă la cunoștință oficial întreprinderilor interesate, acestea constată cu stupoare un nou efect al necorelării crase amintite mai sus: sumele alocate pe total lucrări de tehnică nouă pentru anul de plan sunt de două ori, de două ori și jumătate mai mici față de cheltuielile preconizate de specialiștii-autori ai propunerilor. începe atunci o veritabilă cavalcadă a reducerii cheltuielilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fac prin centrala telefoanelor. Repet însă că fiecare sediu al Securității și, slavă Domnului, în acest gen de construcții nu s-a făcut economie de spațiu decât la celulele de anchetă din subsoluri funcționează centrale telefonice proprii care, prin instalațiile amintite mai sus, se pot branșa în orice moment la circuitul public. Aș vrea acum să descriu însuși procedeul tehnic care permite Securității să asculte și să înregistreze convorbirile cetățenilor țării, violând Constituția României. E bine să se știe de către toți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trimis oficial al Patriarhiei ortodoxe din București în urmă cu șapte ani, pentru a oficia slujbe religioase pentru românii din Suedia și Danemarca a fost chemat de urgență la București, la sfârșitul lunii mai. Din acel moment, membrii comunității românești amintite nu mai au nicio informație în legătură cu soarta preotului lor. Odată ajuns în țară ne scriu enoriașii din Suedia , preotul Mihai Radu a fost obligat să-și pună pașaportul la organele de miliție. Apoi își continuă drumul spre Moldova la mama
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
căutat și a găsit modalitatea de a ieși dintr-o stare care în România se poate numi liniștit situație-limită. Lipsa de perspectivă pe care domnul Ceaușescu și regimul său o oferă românului i-a determinat pe foarte mulți din generația amintită, și nu numai pe ei, să apuce calea exilului. Înțelepciunea populară a decretat că fuga este rușinoasă, dar sănătoasă atunci când orice alt mijloc de supraviețuire sau de salvare nu mai este posibil. Dar, fuga și înstrăinarea în acest caz nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dacă această stare va continua, actul de cultură al Consiliului Popular Mureș va duce sigur la degradarea nerecuperabilă a interiorului, cu tot ce este în el. Mă adresez insistent autorităților competente să ia de urgență măsurile necesare pentru prevenirea degradărilor amintite, iar dacă din motive tehnice nu sunt în măsură să o facă, să permită lui Dumitru Bradu ca împreună cu sora mea Elena Mosora să administreze imobilul și interiorul, în condiții optime, până la rezolvarea definitivă a creării casei memoriale. Sper ca
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Monde Îl Încadrează de altfel Într-o pleiadă de romancieri de talent ai ultimelor decenii, alături de Breban, Bujor Nedelcovici, Buzura, Oana Orlea etc., care au contribuit În mod substanțial la reintegrarea literaturii române În circuitul european. Marea majoritate a celor amintiți au fost publicați În limba franceză și apariția volumului lui Norman Manea În Germania Federală, la o editură de prestigiu, este de natură nu numai să deschidă o nouă poartă, dar și, poate, să recompenseze meritele unui scriitor hărțuit În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
renume, din generațiile trecute prin infernul de acasă, să trimită la Dialog materiale care le-ar destina mai bucuros unei reviste În limbile de mare circulație și de prestigiu internațional. Cum Dialogul apare atât de rar (din lipsa mijloacelor materiale amintite), cred că acest sacrificiu n-ar fi extraordinar. În definitiv, deși sunt peste cap prins În lucrul la Istoria literaturii, fără concedii de ani de zile, muncind și pentru radio ca să mai câștig un biet ban ce mă ferește de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scris, Înaintea fiecărui seminar, chestiunile care li se păreau importante a fi analizate. Cerința a rămas valabilă și pentru cele trei ședințe de câte două ore În care fusese proiectat filmul-interviu. Una dintre notele primite de la studenți ar merita, poate, amintită. Conținea două chestiuni privind personalitatea invitatului absent. Prima se referea la Înmormântarea tatălui. „În partea Întâi a interviului, Bellow ne relatează Înmormântarea tatălui și admonestarea pe care a primit-o de la unul dintre frați, care Îl văzuse plângând: «Nu te
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
alegeri, așa cum o dădeau ca sigură toți analiștii politici din țară și de afară, a dat decretul 870 din 17 Februarie 1938, prin care era anulată viața politică din România. La patru zile, Căpitanul răspunde prompt noii situații prin circulara amintită. CIRCULARA NR. 148 Am convocat încă de acum o săptămână pe ziariști pentru mâine Marți 22 Februarie a.c. ora 8 seara, în scopul de a încerca să fac unele declarații politice privind atitudinea noastră ca partid, în fața noilor împrejurări. Deoarece
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]