8,268 matches
-
materialului. Un semiconductor este un material care are conductivitatea electrică cuprinsă între conductivitatea unui metal (ex. Cupru) și a unui izolator (ex. Sticlă). îi sunt fundația electronicii moderne. Există în două tipuri materialele semiconductoare - elemente și compuși. Aranjamentul unic al atomilor din Siliciu și Germaniu fac că aceste două elemente să fie cele mai folosite în prepararea materialelor semiconductoare. Noile descoperiri legate de semiconductori au făcut posibilă creșterea complexității și vitezei microprocesoarelor și dispozitivelor de memorie. Conductivitatea electrică a unui material
Semiconductor () [Corola-website/Science/317120_a_318449]
-
electrice sau luminii, dispozitivele făcute din materialele semiconductoare pot fi folosite pentru amplificarea, transformarea sau conservarea energiei. Conductivitatea curentului într-un semiconductor are loc prin mișcarea electronilor liberi (-) și a “golurilor” (+), aceștia fiind cunoscuți că și conductori de sarcină. Adăugând atomi impuri într-un material semiconductor (procedeu numit dopare), numărul de conductori de sarcină dintr-un semiconductor poate crește substanțial. Cand un semiconductor are majoritar goluri, acesta este numit semiconductor de tip p, iar când un semiconductor are majoritar electroni liberi
Semiconductor () [Corola-website/Science/317120_a_318449]
-
așteptată prin simpla conjugare. Caracterul aromatic poate fi considerat și o consecință a delocalizării ciclice și a rezonanței. Aceasta se explică prin faptul că electronii liberi au o circulație liberă la nivelul aranjamentului de tip circular care este adoptat de atomi, strcutură circulară în care alternează simplele și dublele legături. Aceste legături sunt identice între ele, acest model fiind foarte asemănător cu cel al benzenului propus de Kekulé. Acesta a propus pentru benzen 2 formule de rezonanță care corespund alternării dublelor
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
a electronilor neparticipanți pe întreg ciclul aromatic, cei 6 orbitali π nehibridizați vor fuziona dînd naștere la un orbital molecular extins. S-a observat că prin degradarea a diferiți compuși plăcut mirositori se obțineau molecule cu schelet format din 6 atomi de carbon. Prima utilizare a cuvântului aromatic este facută de către August Wilhelm Hofmann într-un articol apărut în 1855.. Curios este că la acea vreme singurele substanțe "aromatice" (puternic aromatice) erau terpenele, care în sens strict chimic nu sunt compuși
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
de nesaturare consecința numărului de duble legături. La acea vreme însă Hofman nu putea face distincția între cele 2 clase de compuși. Elaborată pentru prima dată de Augustus Kekule în 1865, ține cont de formula moleculară a benzenului, de valențele atomilor de carbon și hidrogen astfel încât acesta atribuie benzenului o formulă 1,3,5 ciclohexatrienică. Aceasta fomrulă a fost mult timp unanim acceptată deoarece era în concordanță cu izomeria și cu o parte a reacțiilor chimice datorate acestei structuri. Însă pe parcursul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
a reacțiilor chimice datorate acestei structuri. Însă pe parcursul timpului au fost observate anumite comportări chimice în dezacord cu această structură: Descoperirea electronului de către J. J. Thomson, 1897-1906, a dus la o îmbunătățire a teoriei privind structura benezenului, prin alocarea fiecărui atom de carbon a unui electron. O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care în anul 1925 definește pentru prima oară denumirea de "sextet aromatic ", un grup de 6 electroni ce conferă stabilitaea
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
inelului aromatic (al 4-lea concept). El introduce simbolul C centrat în mijlocul inelului interior, anticipând astfel notarea Eric Clar. Prin aceasta se anticipează principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
unde n este un număr întreg par. Ele respectă cel puțin teoretic regula lui Huckel pentru n=6,10,14,18. Nu numai benzenul și omologii săi manifestă caracter aromatic. Heterociclii aromatici (piridină, pirazină, imidazol, pirazol, oxazol, tiofen) au un atom de carbon substituit cu un heteroatom. Această substituție poate avea drept efect o scădere a caracterului aromatic, concomitent cu o creștere a reactivității. O serie de alți compuși de tipul ciclopropenei (ion ciclopropenil 2e electroni) ciclopentadiena (ion ciclopentadienură), ionul tropiliu
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
aromatic, concomitent cu o creștere a reactivității. O serie de alți compuși de tipul ciclopropenei (ion ciclopropenil 2e electroni) ciclopentadiena (ion ciclopentadienură), ionul tropiliu. Un caz special de aromaticitate o constituie homoaromaticitatea, în care conjugarea este întreruptă de un singur atom hibridizat sp. Este cazul unor compuși ai benzenului: borabenzenul, silabenzenul, germanabenzenul, stanabenzenul, fosforină sau sărurile de piriliu în care caracterul aromatic este păstrat. Caractrerul aromatic se manifestă și la compușii anorganici cu structură similară benzenului de tipul silicazinei (SiH) și
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
gen este "Sonic Seasonings" de Wendy Carlos, ce combină sunete din natură sintetizate cu melodii ambient și drone pentru un efect deosebit de relaxare. "Transformation" de Suzanne Doucet și Christian Buehner și albumul "Second Nature" de Bill Laswell, Tetsu Inoue, și Atom Heart, sunt albume ambient în care se utilizează sunete din natură prelucrate, cu reverb și ecou pentru a crea un mediu hipnotic. LP-ul Entropical Paradise, lansat în 1971, de Douglas Leedy la casa de discuri Seraphim, este compus din
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
care sunt degradați în procesul de glicoliză pentru a produce piruvat. Acesta este decarboxilat cu ajutoru enzimei piruvat dehidrogenaza și generează acetil-CoA după următoarea schemă de reacție: Produsul de reacție, acetil-CoA, este punctul de plecare în ciclul acidului citric. Doi atomi de carbon sunt oxidați la CO, energia acestei reacții fiind transferată altor procese metabolice prin intermediul GTP (sau ATP), și sub formă de electroni în NADH și QH. NADH generat în ciclul TCA poate ulterior dona electronii în procesele de fosforilare
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
Q, care este acceptorul final al reacției catalizate de complexul succinat:ubichinona oxidoreductaza, acționând ca intermediar în lanțul transportor de electroni. Ciclul acidului citric acid este aprovizionat continuu cu carbon sub formă de acetil-CoA, care intră în etapa 1. Doi atomi de carbon sunt oxidați la dioxid de carbon, energia oxidării este cuplată cu sinteza GTP sau ATP, a căror disociere va transfera ulterior energie altor procese metabolice care o necesită. La animale (inclusive la om), mitocondria posedă două succinil-CoA sintetaze
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
de energie înaltă și un antineutrino. Deoarece electronii de energie înaltă sunt numiți radiații beta, acest proces se numește dezintegrare beta. Transmutația neutronului în proton este esențială și stă la baza procesului de fuziune nucleară în stele, în care din atomii de hidrogen se creează deuteriu. Datorită magnitudinii interacțiunii slabe, dezintegrările sale sunt mult mai lente decât ale forței țări sau electromagnetice. De exemplu, un pion electromagnetic neutru are o viață de aproximativ 10 secunde; un pion al forței slabe are
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
Tabelul periodic al elementelor este o clasificare tabelară a elementelor chimice, inclusiv unele elemente ipotetice, pe baza proprietăților lor chimice și fizice, care la rândul lor derivă din configurația electronică a atomilor respectivi. În tabelul lărgit, 7 "perioade" și 18 "grupe" de elemente sunt reprezentate prin "linii", respectiv una sau mai multe "coloane"; fiecare element ocupă o "„căsuță”" aflată la intersecția unei anumite linii cu o anumită coloană. Spre deosebire de tabelul standard, grupa
Tabelul periodic al elementelor (lărgit) () [Corola-website/Science/317761_a_319090]
-
care intră rapid prin fotosinteză în plantele și animalele vii și în lanțul alimentar . Rapiditatea dispersării radiocarbonului a fost demonstrată cu ocazia testelor cu arme termonucleare în atmosferă. Există un echilibru între concentrația izotopilor carbonului din atmosferă, adică numărul de atomi de radiocarbon este constant. Când plantele și animalele mor, procesele metabolice de încorporare a carbonului (inclusiv C-14) încetează iar inventarul de radiocarbon începe să dispară prin reacția de dezintegrare : C = N + β Datarea cu radiocarbon a unui eșantion se
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
Carbonului - 14 : Metodele cu contoare proporționale sau de scintilație sunt puțin sensibile și supuse erorilor statistice deoarece numără dezintegrările (foarte puține în intervalul de timp alocat detecției), în timp ce metoda cu spectrometrie de masă este mult mai sensibilă deoarece numără direct atomii de carbon-14. Vârstele determinate cu radiocarbon se raportează deobicei în ani BP (ani anteriori prezentului). Această datare se raportează la conținutul de radiocarbon anterior anului 1950 (când au început testele nucleare în atmosferă) și un timp de înjumătățire de 5568
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
într-un balon printr-o coloană de condensare. Ajungând în cel de-al doilea balon, vaporii au fost constant supuși arcului electric, arc electric destinat să reproducă fulgerele. După o săptămână de funcționare au apărut compuși organici mai grei decât atomii, dintre ele 2% fiind amino acizi primitivi, care sunt baza tuturor lanțurilor proteice, care există pe Terra, prin urmare viață potențială. Conform lui Jeffrey Bada, profesor de biologie marină de la Universitatea din San Diego În pofida faptului, că teoria „supei primordiale
Stanley Miller () [Corola-website/Science/317833_a_319162]
-
de aproximativ 14 înjumătățiri pe minut per gram de carbon. Masa atomică a carbonului-14 este aproximativ 14,003241. Izotopii de carbon nu diferă apreciabil în proprietățile chimice. Acesta este folosit în cercetarea chimică în tehnica numită "etichetarea cu carbon": unii atomi de carbon-12 ale unui compus stabilit sunt înlocuiți cu carbon-14 (sau niște atomi carbon-13), pentru a-i urmări (decela) pe parcursul reacțiilor chimice ce implică acest compus dat. Carbon-14 este produs în straturile superioare din troposferă și stratosferă prin absorbția neutronului
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
carbonului-14 este aproximativ 14,003241. Izotopii de carbon nu diferă apreciabil în proprietățile chimice. Acesta este folosit în cercetarea chimică în tehnica numită "etichetarea cu carbon": unii atomi de carbon-12 ale unui compus stabilit sunt înlocuiți cu carbon-14 (sau niște atomi carbon-13), pentru a-i urmări (decela) pe parcursul reacțiilor chimice ce implică acest compus dat. Carbon-14 este produs în straturile superioare din troposferă și stratosferă prin absorbția neutronului termic de către atomii de nitrogen. Când razele cosmice pătrund în atmosferă, acestea trec
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
ale unui compus stabilit sunt înlocuiți cu carbon-14 (sau niște atomi carbon-13), pentru a-i urmări (decela) pe parcursul reacțiilor chimice ce implică acest compus dat. Carbon-14 este produs în straturile superioare din troposferă și stratosferă prin absorbția neutronului termic de către atomii de nitrogen. Când razele cosmice pătrund în atmosferă, acestea trec prin diferite transformări, inclusiv producția de neutroni. Neutronii ce rezultă (n) participă la următoarea reacție: Cea mai mare rată de producție de carbon-14 are loc la altitudini de la 9 la
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
cu nivel crescut de carbon-14). Acest lucru ar putea indica posibile contaminări cu cantități mici de bacterii, surse subterane de radiații (descompunerea uraniului, deși s-au raportat măsurători ale rației de C/U în minereul de uraniu, care reprezintă 1 atom de U la fiecare 2 atomi de C; sau alte surse secundare necunoscute producătoare de carbon-14. Din moment ce toate sursele esențiale ale hranei umane sunt derivate din plante, carbonul cuprins în corpurile umane conțin carbon-14 în aceeași concentrație ca cea din
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
lucru ar putea indica posibile contaminări cu cantități mici de bacterii, surse subterane de radiații (descompunerea uraniului, deși s-au raportat măsurători ale rației de C/U în minereul de uraniu, care reprezintă 1 atom de U la fiecare 2 atomi de C; sau alte surse secundare necunoscute producătoare de carbon-14. Din moment ce toate sursele esențiale ale hranei umane sunt derivate din plante, carbonul cuprins în corpurile umane conțin carbon-14 în aceeași concentrație ca cea din atmosferă. Beta-transformarea din acest carbon radioactiv
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
impulsului este legată de proprietatea de omogenitate a spațiului fizic. Legea conservării impulsului este una din cele mai importante legi ale fizicii, ea fiind valabilă nu numai pentru mecanica corpurilor macroscopice ci și în cazul interacțiunii particulelor microscopice, adică pentru atomi, nuclee atomice, electroni, etc. Momentul cinetic sau "momentul unghiular" al unui punct material este o mărime fizică dinamică care se definește ca produsul vectorial dintre vectorul de poziție și vectorul impuls: formula 21. Momentul cinetic măsoară „cantitatea de mișcare de rotație
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
heliu. Acest lucru are loc în nucleul stelei utilizând reacția în lanț proton-proton. Deoarece în nucleul solar nu există nici o convecție, rezultatele procesului de fuziune sunt acumulările de heliu. Temperatura în centrul Soarelui este prea mică pentru fuziunea nucleară a atomilor de heliu prin procesul triplu-alfa, astfel încât acești atomi nu contribuie la producerea de energie netă de care este nevoie pentru a menține echilibrul hidrostatic al Soarelui. În prezent, aproape jumătate din hidrogenul aflat în miezul soarelui a fost consumat și
Viitorul Pământului () [Corola-website/Science/319718_a_321047]