8,259 matches
-
regăsite în gândirea tânărului Wittgenstein. (Vezi R. Haller, Fragen zu Wittgenstein und Aufsätze zur österreichischen Philosophie, Editions Rodopi, Amsterdam, 1986, pp. 38-39.) Mai nuanțate sunt judecățile lui Peter Kampits. (Vezi P. Kampits, Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece, traducere de R. G. Pârvu, Humanitas, București, 1999, pp. 220-222.) În cuprinzătoarea sa monografie 378 GÂNDITORUL SINGURATIC consacrată Cercului de la Viena, Friedrich Stadler, comparându-l pe Wittgenstein cu Carnap, formulează concluzii sensibil diferite, scriind: „Pe de o parte, Wittgenstein cel
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
of Language, Blackwell, Oxford, 2000. Hertz, Heinrich, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhängen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894. Johnson, Paul, Intelectualii, traducere de Luana Stoica, Humanitas, București, 1999. Kampits, P., Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece, traducere de R. G. Pârvu, Humanitas, București, 1999. Köhler, Wolfgang R., „Der Wiener Kreis“, în Frankfurter Rundschau, 20 ian. 1979. Liiceanu, Gabriel, Jurnalul de la Păltiniș, Humanitas, București, 1991. Magee, Brayn, „The Philosophy of Bertrand Russell“, în Modern British Philosophy, Secker
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
rămâne mobilă timp de secole. În jurul anului 900 traseul său urma îndeaproape cursul Elbei și Saarului. Continuarea acțiunii de stabilire a frontierelor s-a datorat parțial incursiunilor normanzilor și ungurilor, care, prin raidurile lor, au crescut la început importanța bastionului austriac. Apoi, centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre est și spre marginile Imperiului, în special după ce ungurii au fost zdrobiți de Otto I cel Mare în bătălia de la Lech/Lechfeld (955)100. Este una din puținele bătălii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
câteva state rivale, care emit pretenții teritoriale 109. Habsburgii ocupau câteva părți din Alsacia și Elveția. Deși Imperiul traversa o perioadă de reflux, unele state germane vor cunoaște o oarecare expansiune teritorială. Astfel, din timpul domniei lui Rudolf I statul austriac și-a extins stăpânirea: Alsaciei și Elveției (cantoanele elvețiene vor fi pierdute în secolul al XV-lea) li se vor adăuga Styria și Carniola, apoi Carintia, Tirol și Triest. Marca de Brandenburg va trece de la principii bavarezi la cei din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
În Dieta de la Regensburg, din 17 septembrie 1156, prin intermediul principilor germani și după lungi tratative, s-a ajuns la un compromis în privința evoluției ulterioare a Austriei: împăratul a semnat un important document, Privilegium minus, care a creat premisele separării statului austriac de Imperiul german 114 (Austria se va separa de Bavaria 115). Neglijarea Imperiului s-a datorat și politicii italiene a acestui suveran și, în mod egal, a succesorilor săi. Ei au încercat să organizeze și aici instituții ale statului de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a făcut prin hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei regențe imperiale (Reichsregiment)156, formate din douăzeci de reprezentanți: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și câte doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregiment-ul instituia conducerea Imperiului printr-o reprezentanță
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
susținut, iar catolicii s-au divizat între "partidul Ligii", în fruntea căruia se afla Maximilian de Bavaria, preocupat să păstreze teritoriile catolice și "partidul Imperial", condus de Ferdinand de Wallenstein, al cărui scop era readucerea Sfântului Imperiu roman sub stăpânirea austriacă 209. Ambițiile teritoriale și religioase erau amestecate în ambele tabere. Germania de la începutul secolului al XVII-lea era în continuare fărâmițată, dezbinările religioase adăugându-se fărâmițării politice care făcea neputincios Sfântul Imperiu de naționalitate germanică. Dacă ar fi avut un
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fapt ce nu mai convenea Prusiei 267. Anul 1740 va fi cel al schimbării echilibrului puterii 268, când Frederic al II-lea, profitând de lipsa de experiență a Mariei-Tereza (23 de ani), a lansat un atac neașteptat asupra moștenitoarei tronului austriac, în chiar anul urcării ei pe tron, 1740269, cerând să-i cedeze Silezia în schimbul recunoașterii ei ca împărăteasă. Începea războiul de succesiunea a Austriei 270. Campaniile care s-au succedat (1740-1748) au avut implicații și consecințe din cele mai variate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
doar despre Habsburgi. Prusia va triumfa în tratatul de la Aachen / Aix-la-Chapelle care, la 18 octombrie 1748, punea capăt războiului de succesiune al Austriei 272. Franța nu a impus nimic, deși ar fi fost în măsură să anexeze Țările de Jos austriece. Ea a recunoscut soțului Mariei-Tereza de Habsburg dreptul la coroana imperială, Ludovic al XV-lea considerând cu naivitate că în acest fel va pune capăt războiului de succesiune. După negocierile de pace, contele de Saint-Séverin, care reprezenta curtea de la Versailles
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ce este mai important, cea mai mare parte din Renania, devenind vecina Franței și marea putere a Germaniei nordice; Austria a renunțat la Belgia, dar obținea Tirolul în Alpi, Provinciile iliriene, Lombardia și Veneția, domina Adriatica și Parma, iar arhiduci austrieci s-au instalat în principatele italiene Toscana și Parma. Franța a plătit greu prețul înfrângerii sale. Pentru a o izola, s-au constituit trei "state-tampon": regatul Țărilor de Jos, reunind Belgia și Olanda, Confederația elvețiană, regatului Piemont adăugându-i-se
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Scriitori, profesori, studenți, toți visau la renașterea Imperiului german. Prusia regrupase statele germane în Zollverein (1834), ceea ce subliniază interesul economic al unității. Austria, prin Metternich, viza însă menținerea vechiului edificiu al Confederației germanice, dominat de Austria. De aceea, în Imperiul austriac mișcarea națională s-a amplificat. Când în 1830 în Franța a izbucnit revoluția, Metternich s-a temut că aceasta se va extinde și în statele germane. Prusia urmărea eliminarea influenței austriece, iar deputatul de Würtenberg propunea chiar excluderea Austriei din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Confederației germanice, dominat de Austria. De aceea, în Imperiul austriac mișcarea națională s-a amplificat. Când în 1830 în Franța a izbucnit revoluția, Metternich s-a temut că aceasta se va extinde și în statele germane. Prusia urmărea eliminarea influenței austriece, iar deputatul de Würtenberg propunea chiar excluderea Austriei din Confederație. Revoluția europeană de la 1848 a fost grăbită de criza economică din perioada 1846-1847. Aceasta a provocat foamete, șomaj și mizerie în rândurile maselor populare și o vie nemulțumire în rândul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și mizerie în rândurile maselor populare și o vie nemulțumire în rândul celor din comerț și industrie. Ridicarea Parisului în februarie 1848 și răsturnarea monarhiei lui Ludovic-Filip au dat semnalul luptelor, insurecția pariziană găsind ecou în Confederația germană. Și revoluția austriacă din martie 1848 a susținut revendicări naționale, nu doar în Imperiul Habsburgic, ci și în Germania. În Austria, mișcarea vieneză din 13 martie l-a obligat pe Metternich să fugă379 și pe împăratul Ferdinand să acorde o nouă Constituție. Austria
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
-lea, era un bărbat credincios "Vechiului Regim". El a beneficiat de ușoara creștere economică a Prusiei, care deținea bogata regiune industrială Renania-Westfalia, a dezvoltat rețeaua de căi ferate și industria, lărgind considerabil și consolidând Zollverein-ul german organizat de Prusia. Încercările austriece de a distruge sau de a se alătura Uniunii Vamale, în 1865, au eșuat 406. Wilhelm I va întâmpina serioase obstacole politice odată cu creșterea Partidului Liberal, care a înțeles că trebuie să controleze finanțele monarhiei și să o constrângă să
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
uitând vechile rivalități. Era în avantajul Germaniei, pentru care Drang nach Triest (interesul pentru Adriatica) a rămas un factor mai practic al politicii sale europene decât Drang nach Osten austro-ungar, sau visul unui "marș spre Salonic". Oamenii politici italieni și austrieci au înțeles că metoda Germaniei pentru a rămâne "stăpâna Triplei Alianțe" consta în împiedicarea relațiilor directe între Roma și Viena, prin crearea de suspiciuni reciproce între cele două capitale. În acest fel, acestea erau obligate să recurgă permanent la "bunele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
război, întrucât se confruntă cu revoluția internă. Prin urmare, noi va trebui să așteptăm ca adversarii noștri să fie pregătiți, sau trebuie să profităm de momentul acesta favorabil pentru a provoca o hotărâre? Iată problema grea care trebuie tranșată. Armata austriacă încă ne este fidelă și utilă. Italia rămâne ferm atașată Triplei Alianțe, și chiar dacă preferă încă menținerea păcii [...] știe că dacă Germania este învinsă, ea va fi prada ușoară a violenței Franței și Angliei, pierzând poziția sa independentă în Mediterana
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și trei oameni Woodrow Wilson, Georges Clemenceau și David Lloyd George -, nu au avut o putere atât de mare în luarea unor decizii care vor configura viitorul lumii 515. Tratatele din 1919-1920 reconfigurau harta Europei, afectând în special stăpânirile germane, austriece și maghiare din centrul și estul Europei. Derogările de la principiul enunțat de președintele Wilson în celebrele "14 puncte" (8 ianuarie 1918)516, care dorea ca "noile frontiere să se supună unei logici geografice și etnice"517, au influențat hotărârile Conferinței
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Balcani (Mussolini a aprobat interesele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, pe care a înțeles să le susțină. Prin Tratatele de la Tirana [1926 și 1927] își va extinde protecția asupra Albaniei). În martie 1931, Curtius, noul ministru de externe, și cancelarul austriac Schober semnau un proiect de Uniune vamală. În fața opoziției categorice a Franței, Austria va trebui să renunțe repede la acest proiect. Concomitent, pentru a face presiuni asupra occidentalilor, Germania s-a apropiat de Uniunea Sovietică. După "Acordul de prietenie și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
realizarea planurilor lui Hitler își arăta roadele. La 11-12 martie 1938, Austria era ocupată (Anschluss)689. Democrațiile europene s-au mulțumit să protesteze. Prin lordul Halifax, conciliatorismul și-a spus încă o dată cuvântul: nu era cazul să se aducă problema austriacă în fața Ligii Națiunilor 690. Încurajat de rezolvarea problemei austriece, Hitler și-a îndreptat privirile spre Cehoslovacia. Revendicările priveau regiunea sudetă 691, populată majoritar de germani, în același timp vitală pentru Cehoslovacia din punct de vedere strategic (controlul trecătorilor spre Austria
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
martie 1938, Austria era ocupată (Anschluss)689. Democrațiile europene s-au mulțumit să protesteze. Prin lordul Halifax, conciliatorismul și-a spus încă o dată cuvântul: nu era cazul să se aducă problema austriacă în fața Ligii Națiunilor 690. Încurajat de rezolvarea problemei austriece, Hitler și-a îndreptat privirile spre Cehoslovacia. Revendicările priveau regiunea sudetă 691, populată majoritar de germani, în același timp vitală pentru Cehoslovacia din punct de vedere strategic (controlul trecătorilor spre Austria și Germania, resurse naturale bogate, uzinele de armament Skoda
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Franța și Italia în 1860, apoi în fața Prusiei în 1866), Austria va fi constrânsă să abandoneze neoabsolutismul și să caute un aliat. Având obiective identice, în dorința de refacere a Ungariei "milenare", în 1867 s-a creat dualismul austro-ungar, împăratul austriac fiind ales și "rege apostolic al Ungariei". De acum înainte dubla monarhie apărea ca un colos, dar un colos fragil, iar compromisul va împinge Europa pe un drum periculos (Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 63). Crearea monarhiei bicefale este expresia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
din Cernăuți, cursuri finalizate în Germania, în 1911. Aici, la Universitatea din Frankfurt pe Main va fi oprit, de fostul său profesor de la Cernăuți, Mathias Friedwagner, ca asistent pentru limba română (191l-l913). Chemat să-și facă serviciul militar, de către stăpînirea austriacă, este nevoit, la 25 de ani, să abandoneze cariera academică germană. Revenit în Bucovina natală, chemat la arme de izbucnirea primei conflagrații mondiale, îl aflăm la sfîrșitul anului 1914, ca "dezertor" austriac, cum spune Ion Filipciuc în prefața la culegerea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Chemat să-și facă serviciul militar, de către stăpînirea austriacă, este nevoit, la 25 de ani, să abandoneze cariera academică germană. Revenit în Bucovina natală, chemat la arme de izbucnirea primei conflagrații mondiale, îl aflăm la sfîrșitul anului 1914, ca "dezertor" austriac, cum spune Ion Filipciuc în prefața la culegerea lui Ilie E. Torouțiu Frunză verde. Cîntece și basme poporale din Bucovina (ediție princeps, 1914, actuala apare la Biblioteca "Miorița", Cîmpulung Bucovina, 2003), încă în uniformă militară, prin București, unde se va
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
civilizației apusene, îndeosebi mediteraneene, și apoi șeful de partid parlamentar, din contextul, de asemenea prin excelență apusean, al statului de drept" (M.W.). Statul constituțional sau statul de drept (cum s-a generalizat în prezent) se definește în opinia juristului austriac Hans Kelsen, ca structură a unei ordini juridice și piramidale în care normele se articulează într-un tot organic prin intermediul constituției, legislației și regulamentelor, asigurînd drepturile și libertățile individului - o structură și o construcție care se dorește și în mare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cel mai consistent partener cultural al ieșenilor din ultimele două decenii, ce va împărtăși soarta tragică a Centrului Cultural German, alungat în stradă cu concursul unui iresponsabil președinte de județ care, ironie a sorții, mai și pretindea că are rădăcini austriece. Cum despre proiectul fostului ministru Adomniței de a finanța restructurarea corpului din Lascăr Catargi al Politehnicii pentru a face acolo un Centru European care să adăpostească reprezentanțele culturale la Iași ale Franței, Germaniei și Spaniei nu mai știm decât că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]