8,276 matches
-
forturi. Acoperișul este în formă de șarpantă cu o cruce de fier deasupra altarului, iar deasupra pridvorului se află o clopotniță în formă de prismă cu baza dreptunghiulară, fiind acoperită cu tablă și terminată cu un bulb în formă de ceapă, având deasupra o cruce de fier. În biserică se intră pe ușa din pridvor situată în partea de miazăzi, iar de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află cafasul la care se
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
vestește un an sărac, secetos, lipsit de fructe și cu recolte slabe. Pentru a cunoaște evoluția vremii în anul următor ca în functie de aceasta să-și planifice lucrările agricole, în ajun de Anul Nou își fac un calendar de ceapă. Desfac foile unei cepe în număr de 12, fiecare foaie reprezentând una din lunile anului în ordine, începând cu ianuarie. Pe fiecare foaie pun sare în mod egal și o lasă până dimineața. Atunci vor observa cu atenție cantitatea de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
secetos, lipsit de fructe și cu recolte slabe. Pentru a cunoaște evoluția vremii în anul următor ca în functie de aceasta să-și planifice lucrările agricole, în ajun de Anul Nou își fac un calendar de ceapă. Desfac foile unei cepe în număr de 12, fiecare foaie reprezentând una din lunile anului în ordine, începând cu ianuarie. Pe fiecare foaie pun sare în mod egal și o lasă până dimineața. Atunci vor observa cu atenție cantitatea de lichid de pe fiecare foaie
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
la această sărbătoare, altfel nu va rodi grâul.(Floare Cipleu) In vinerea dinspre Paști nu este voie să umbli cu mâna în sare că-ți va transpira tot anul. In sâmbăta Paștelor ouăle se vopsesc în roșu cu coji de ceapă. In dimineața de Paști se mănâncă întâi ouă, apoi celelalte mâncăruri. Bătrânii spun că dacă se stă de veghe în noaptea de Paști, pot fi văzute flăcări care ies din pământ. Se presupune că în acele locuri se află îngropați
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor și se jucau de-a „bârdâgăul”: duceau o oală veche de lut, făceau câlții ghem și le dădeau foc în oală. In timp ce câlții ardeau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și chiar bocetele. Previziuni meteo populare În popor se crede până în zilele nostre că se poate face o prognoză meteorologică, o previziune a vremii pentru întregul an care urmează, cu foi de ceapă și anume în seara de Anul Nou se pun douăsprezece foi de ceapă pe masă, curățate de foi, în ordine, ca lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
populare În popor se crede până în zilele nostre că se poate face o prognoză meteorologică, o previziune a vremii pentru întregul an care urmează, cu foi de ceapă și anume în seara de Anul Nou se pun douăsprezece foi de ceapă pe masă, curățate de foi, în ordine, ca lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
se pun douăsprezece foi de ceapă pe masă, curățate de foi, în ordine, ca lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
de familii și se desfășoară atât în câmp deschis cât și în grădini legumicole. Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși în
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
plajă" pentru că Soarele "bronza" (vezi ardea) rapid și puternic. Televiziunea română ne pregătise și ea un program artistic pe niște benzi de video aflat atunci în fază primitivă, dar nu am apucat să vedem prea mult din el. Uneori udam ceapa verde, "plantată" în cârpe umede"". Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spațiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora României. Capsula de coborâre a navei spațiale „Soiuz 40“ (2/3
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
găsea o masă scundă și rotundă, pusă mai aproape de vatră, și în jurul ei, scăunele cu trei picioare sau butuci pentru șezut. În peretele din fund se săpa o zăboaică sau zâmnic, adică o cămară pentru alimente, unde se păstrau mălaiul, ceapa, usturoiul, ardeiul uscat, varza acră și altele, după puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a cunoscut variații importante, urmând tendința națională. În prezent, din 2832 de familii, majoritatea au doi sau trei copii și numai 17 familii sunt fără copii. Au existat familii care au avut peste 10 copii, cum ar fi: Coman Gheorghe Ceapă a avut 10 fete și 10 băieți, Tomoiagă Nistor Oacălă, 14 copii, toți în viață, Coman Ioan Birăița a avut 12 copii. În cadrul ocupațiilor tradiționale, cele mai importante sunt agricultura,creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. De altfel, în comună sunt
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Bancă” ș.a. Tot aici este situat sediul ”Ș.A. Moldtelecom-Florești”, aflându-se locul pieței centrale și a 2 restaurante populare. Tot în Florești se află și o filială a ”RED-Nord”, care distribuie energie electrică întreg raionului. Primarul orașului Florești este Valeriu Ceapă (Partidul Nostru), ales în iunie 2015. Componentă Consiliului Local Florești (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: În orașul Florești există 4 licee : Pe lîngă astea, măi activează 2 grădinițe de copii, o școală sportivă, școala de
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
tot de la dreapta la stânga ș.a.m.d., până la completarea celor patru laturi . Gastronomia din Ținutul Secuiesc face parte din cea maghiară, fiindcă combinația între tipurile de carne folosite (porc, vită, pui), condimentele (paprica, ardei, pătrunjel, cimbru, mărar, leuștean, tarhon, usturoi, ceapă) și legumemele preferate (cartofi, varză, castraveti, gogoșari) sunt în mare parte asemănătoare, dar totodată oamenii din regiune, care trăiesc mai ales în depresiuni, munți și dealuri au trebuit să acomodeze condiților geografice, astfel au creat o lume specifică de arome
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și bine afumat). Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită. La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat... Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii, imn de laudă mâncării, înălțat
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
în umplutura tradițională și bine afumat). Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită. La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat... Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii, imn de laudă mâncării, înălțat în cerul gurii. O cochetă
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
constă în carne, fructe, legume, miere, produse lactate, ouă, peste, băuturi, alimentația oamenilor din cadrul civilizației cerealiere a rămas dependentă în proporție de 70-80 % de cereale, consumate sub formă de fierturi sau pâine. În Europa apuseană mai erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citricele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Nu vor mai fi bani și ne vom întoarce în trecut. Adică se vor schimba direct produsele </spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">între ele, </spân></spân><spân style="font-size: medium;">ca-n antichitate. Dai trei legături de ceapă pe-o găină. Oamenii nu vor </spân><spân style="font-size: medium;">călători </spân><spân style="font-size: medium;">cu mașinării, ci vor avea aripi, vor zbura cu aripile. Mult accent se va pune pe sport, pe excursii, relația cu natura va
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
mic grătar deasupra - puneai oală și fierbea mâncarea. Se făceau aburi, mirosea toată casă, vai de capul nostru. </spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În timpul războiului, meniul nostru era foarte redus: ciorbă de fasole, mămăligă tare, pătrațele, prăjită în ceapă. Iar la felul trei mămăligă cu magiun. Eu și soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
preparat afînat din griș pentru parastase, aganciabur - supă din hurut (concentrat din verdețuri muiate în lapte acru și uscate) și cu urechiușe (mici colțunași umpluți cu carne) servită de Sfînta Maria la Hagigadar, mantă - mîncare din aluat cu carne și ceapă, geagic - salată de castraveți cu iaurt diluat și cu mujdei de usturoi, cata - un fel de pîinișoare servite ca delicatesă de Paște. La nașterea unui copil, se obișnuia ca moașa să rostească descîntece care astăzi, firește, sunt ieșite din uz
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de carne. În versiunea turcească, musacaua nu se prezintă în straturi. ua turcească este pregătită din legume fierte în aburi sau prăjite, vinete, ardei gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din tomate și vinete, și este
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
grecească. În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul strat este de fapt un sos bechamel sau un alt sos pe bază de ou și smântână - probabil sub influența bucătăriei
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
pâine, pentru toate categoriile de viteji, fl. 110; 15 f[onti]; miere de trestie fl. 30; 60 f[onti] orez fl. 8 d. 40; 32 f[onti]"tengeriszölö" fl. 6 d. 40; 12 f[onti] stafide fl. 3 d. 68; ceapă rosie fl.5; usturoi fl.2 ; pătrunjel, tarhon, salvie fl.3; oțet fl. 5 d. 76; 50 eitel unt fl. 20; 32 e [itel] miere fl. 8 d. 32; 4 ferdele făină albă fl. 6; 1000 ouă fl. 5; 200
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
de coastă se cultivă roșii în sere și banane, produse cu un randament sporit care sunt exportate în Spania continentală și în restul Europei. În zona intermediară mai uscată se cultivă cartofi, tutun și porumb, în timp ce în sud importantă este ceapă. Bananele reprezintă o cultură importantă în Tenerife, cu pondere mult mai mare decât în celelalte insule din Canare, cu o producție anuală de 150.000 tone (producția record în anul 1986 de 200.000 tone). Mai mult de 90% din
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]